Părintele Florin Lucian Marcu și-a încheiat oficial misiunea de capelan la Penitenciarul Botoșani, predând astfel ștafeta preotului Sergiu Brașoveanu, fost slujitor al Altarului în Parohia Iurești din comuna Todireni. În urma vacantării postului de preot la capela instituției menționate, prin pensionarea părintelui Florin Lucian, a fost organizat un concurs la nivel național de către Autoritatea Națională a Penitenciarelor și părintele Sergiu Brașoveanu a obținut numirea în acest post, asumându-și această misiune de păstorire atât a ostenitorilor acestui penitenciar, cât și a persoanelor private de libertate.
Evenimentul a debutat cu oficierea slujbei Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii de către vicar al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Marian Timofte, protopopul Petru Fercal și inspector eparhial Răzvan-Petru Aonofriesei-Puiu, împreună cu un sobor impresionant de preoți. Printre aceștia s-a regăsit și primul capelan care a slujit la Penitenciarul Botoșani, pr. Thoader Pețenchea.
Răspunsurile la strană au fost oferite de un grup de persoane private de libertate care în timp au alcătuit un grup care îl cinstește pe Dumnezeu la slujbele oficiate în Capela Penitenciarului. S-au alăturat pentru slujba de astăzi și câteva persoane care între timp s-au reintegrat în societate.
Cuvântul de învățătură i-a aparținut părintelui vicar Marian Timofte, care a vorbit despre „predarea de ștafetă” și contextul în care s-a realizat, dar și despre misiunea nobilă a capelanului.
Preoții de penitenciar sunt puțin diferiți, prinși între două sisteme, la mijloc oarecum. Pe de o parte reprezintă sistemul și biserica pe de altă parte. Persoanele private de libertate trebuie câștigate pentru că preotul în ochii lor este egal cu sistemul și aici intervine răbdarea părintelui capelan care se vede nevoit să construiască în sufletul acelor oameni ce se află într-o zonă tulbure a vieții.
A urmat la cuvânt părintele Florin Lucian Marcu, care și-a stăpânit cu greu emoțiile pentru a vorbi despre realizări, dar și despre unele situații mai puțin plăcute din cei 18 ani de slujire în penitenciar. A ținut să mulțumească angajaților instituției care l-au ajutat să-și ducă crucea slujirii, dar și persoanelor private de libertate, custodiate de Penitenciarul Botoșani, care au venit să cânte la strană.
Publicitate
„Câteva lucruri ar trebui spuse la această predare de ștafetă. Se întâmplă după 18 de slujire aici și după 30 de ani de când s-a deschis această capelă aici în penitenciar. Au fost momente poate când am vrut să las misiunea aici, dar Dumnezeu îmi arată azi că nimic nu se întâmplă fără voia Lui. Lucrul acesta mi s-a dovedit. Mulțumesc ÎPS Teofan, mulțumesc părintelui protopop, părinților împreună slujitori. Am venit în 2006 în mijlocul unei generații care cunoscuse ce înseamnă impunerea lipsei lui Dumnezeu. Era o generație care se apropia de apogeul ei și atunci când au simțit libertatea pe care o primiseră de puțin timp, au exprimat-o printr-o frumoasă mărturisire a credinței și concretizarea a fost această capelă, unde toată lumea spune că este altceva. Astăzi în 2024, plec de aici, din mijlocul unei generații care n-a simțit ce înseamnă lipsa libertății lui Dumnezeu, o generație care încă pare că vrea să-și regăsească valori și principii (…) Când mi-a fost mai greu, Dumnezeu n-a întârziat să trimită ajutorul Său prin oameni cu adevărat providențiali”, și-a început cuvântul său părintele Florin Lucian Marcu.
„M-am gândit că fiind acest cadru de penitenciar, automat cadrele și preotul se schimbă. Dar astăzi părintele Florin mi-a demonstrat prin gingășia cuvântului că nu-i așa. Atașamentul este unul maxim sufletesc, nu numai cu intelectul și cu psihicul și am observat că a doua casă este aici. Această sensibilitate a părintelui vine de undeva, vine din dorința de a face lucruri frumoase. Am fost primit ca un prieten de toți și m-au îndemnat să continui munca părintelui Florin. Sunt conștient că mai am mult până să ajung la înălțimea părintelui. Dar mă consider un om al faptelor, un om de cuvânt, loial, comunicativ, social și prin acestea toate lucrurile vin la locul lor. Mulțumesc ÎPS Teofan, familiei care m-a răbdat în tot acest timp și m-a sprijinit. Mulțumesc lui Dumnezeu și Sfinților Apostoli Petru și Pavel și mă rog să-mi îndemne pașii. Întotdeauna mi-am zis: Doamne facă-se voia Ta, nu a mea. După ce am trecut prin mai multe slujiri, Dumnezeu mi-a îndreptat pașii ca să ajung și aici”, a spus părintele Sergiu Brașoveanu.
La final, părintele vicar administrativ Marian Timofte a acordat mai multe distincții oferite de ÎPS Teofan.
„Acum la finalul acestui moment, pentru că părintele Florin a făcut „majoratul, ÎPS Teofan acordă Crucea Sfântului Iosif cel Milostiv preacucernicului părinte Florin Lucian Marcu. ÎPS a rânduit ca această cruce pentru mireni să fie purtată și de domnul comisar-șef Daniel-Dumitru Pânzariu (directorul Penitenciarului Botoșani, n.r.). De asemenea, domnului colonel în rezervă Dan-Gheorghe Brehuescu, fost director al Penitenciarului Botoșani i se acordă Crucea Sfântului ,,Sfântului Ierarh Dosoftei ” pentru mireni”, a spus părintele vicar Marian Timofte.
Un cuvânt de mulțumire emoționant l-a avut după primirea distincției rânduite de ÎPS Teofan comisarul-șef Daniel Pânzariu, a cărui muncă și a cărui deschidere spre înfăptuirea faptelor bune este acum pe deplin răsplătită. Este cunoscut ca un om care știe să discearnă foarte bine lucrurile încă din faza de intenție și își oferă sprijinul atunci când ținta aduce un plus de bine și de frumos (VIDEO în articol)
Colonelul Dan Brehuescu a rememorat un eveniment mai puțin plăcut, petrecut în perioada în care a fost la conducerea instituției și a evidențiat rolul pe care l-a avut intervenția salvatoare a părintelui Florin Marcu care a limitat la zero o situație care putea să se încheie tragic. (VIDEO în articol)
A primit primit o distincție din partea ÎPS Teofan și agentul de poliție Marius Boghian, dar și două persoane care au reușit să-și îndrepte viața, iar în perioada în care au custodiate în Penitenciarul Botoșani au făcut parte integrantă din activitatea derulată în cadrul capelei.
Părintele Sergiu Brașoveanu s-a născut al Botoșani în anul 1984. A făcut studiile liceale la Seminalul Teologic Botoșani. A urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, după care a urmat masterul. A fost hirotonit în anul 2005 pe seama parohiei Iurești din comuna Todireni. A urmat apoi cursului Școlii Postliceale Sanitare din Botoșani, după care a fost o vreme voluntar la SMURD. Este căsătorit cu învățătoarea Elena-Liliana cu care are doi copii care poartă nume de sfinți, Theodor și Maria.
În Parohia Iurești, părintele Sergiu a lăsat urme care vor aminti mereu de râvna și devotamentul său față de Dumnezeu și de localnici. A construit o casă socială așa cum impun noile directive, un monument remarcabil al eroilor, care amintește de jerfa înaintașilor, o capelă de cimitir cu hramul „Sfântul Gheorghe”. Îl vor regreta și copilașii din Todireni cărora timp de 17 ani le-a deslușit tainele credinței în Dumnezeu. Enoriașii pe care i-a păstorit aproape douăzeci de ani vor afla abia duminică că părintele a primit o altă misiune, dintr-o poruncă tainică, divină.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Rabla 2025. Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL. În cadrul programului Rabla 2025, românii vor putea beneficia de un voucher de 10.000 de lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică, cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC sau a unei motociclete.
În acest an, cei care își doresc un motor mai curat, un consum mai mic și o mașină mai sigură se vor putea înscrie singuri în aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), ca să își genereze voucher-ul de care au nevoie.
Potrivit ministrului Mediului, Mircea Fechet, vouchere obținute direct în platforma AFM se vor putea deconta la orice producător sau furnizor de autoturisme, fără dealeri, fără intermediari.
Condiția este, ca și până acum, să caseze un autovehicul uzat.
Rabla 2025: Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL
10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete;
12.000 lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
15.000 lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică;
37.000 lei pentru un autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.
Valoarea ecotichetului pentru maşinile electrice creşte în acest an la 37.000 de lei, aproximativ 7.500 de euro.
În cadrul programulu Rabla 2024, prima de casare pentru un autovehicul uzat era de 7.000 de lei. Pentru predarea a două autovehicule uzate, prima de casare era de 10.000 lei. Anul trecut, la prima de casare se puteau adăuga următoarele ecobonusuri:
Publicitate
ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP;
ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu motorizare GPL/GNC;
ecobonus în valoare de 3.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid;
ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și/sau care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.
Miercuri, 23 aprilie 2025, cu prilejul prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, la Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani a fost oficiată o slujbă arhierească deosebită, săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Alături de acesta s-a aflat Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, și un sobor de preoți și diaconi.
Evenimentul liturgic a început cu slujba hirotesiei întru citeț, săvârșită de Mitropolitul Teofan, în cadrul căreia Gheorghe Bulboacă , cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani, a primit această vrednicie.
Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată într-o atmosferă de aleasă sărbătoare, în prezența numeroșilor credincioși veniți să cinstească ocrotitorul lăcașului de cult.
Gheorghe Bulboacă – glas al credinței și dascăl al vocației sacre
Gheorghe Bulboacă este o figură binecunoscută în spațiul spiritual și educațional al Botoșaniului, remarcându-se atât prin calitatea sa de cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, cât și ca profesor la Seminarul Teologic din Botoșani. Cu o voce care poartă ecoul tradiției liturgice și o vocație pedagogică profundă, el îmbină armonios arta muzicii sacre cu misiunea formării viitorilor slujitori ai altarului.
În calitate de cântăreț bisericesc, Gheorghe Bulboacă este un model de rigurozitate și evlavie. Prezența sa în strană aduce un plus de solemnitate slujbelor, iar interpretările sale respectă cu fidelitate canoanele muzicii bizantine, contribuind la păstrarea unei tradiții vii și autentice.
Publicitate
Activitatea sa didactică la Seminarul Teologic din Botoșani este la fel de remarcabilă. Acolo, Gheorghe Bulboacă este cunoscut drept un profesor dedicat, care nu oferă doar cunoștințe, ci cultivă și valori – respectul pentru liturgică, dragostea față de muzică și atașamentul față de vocația preoțească. Prin dăruirea sa, a pregătit Corul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”, dar și Grupul psaltic Filotheos al Seminarului Botoșani, insuflând membrilor celor dou formații corale nu doar competență, ci și conștiință.
Într-o lume în continuă schimbare, Gheorghe Bulboacă rămâne o prezență statornică, punte între tradiție și viitor, între cuvântul rostit și cântul înălțat spre cer. Este, în esență, un om al Bisericii și al școlii, un reper pentru comunitatea locală și pentru cei care au privilegiul să-i fie elevi sau să-l asculte.
Dacă zidurile și firul de iarbă ar putea vorbi, cu siguranță ar putea da mărturie despre evlavia profundă a credincioșilor din municipiul Botoșani atunci când vine vorba de sărbătoarea bisericii ce îl are ca ocrotitor pe Sfântul Gheorghe.
Construită între anii 1541 și 1551 de Doamna Elena Rareș, Biserica „Sfântul Gheorghe” din Botoșani rămâne un simbol al credinței și al identității spirituale locale. Aflat sub ocrotirea Sfântului Gheorghe – învingătorul mitic al „balaurului” necredinței și al slăbiciunilor omenești – acest lăcaș este cel mai vechi din municipiu și un reper istoric important.
Și anul acesta, credincioșii din Botoșani s-au adunat pe 22 și 23 aprilie, au umplut curtea bisericii pentru a aduce cinstire sfântului ocrotitor, într-o atmosferă de sărbătoare, rugăciune și comuniune.
După procesiunea din seara zilei de marți, cu racla în care s0au aflat sfintele moaște al Sfântului Gheorghe Pelerinul la care au participat mii de botoșăneni, în frunte cu trei ierarhi, în ziua de prăznuire a sfântului emoția profund duhovnicească a fost din nou ingredientul principal al sărbătorii bisericii din inima orașului.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu Înalt Preasfințitul Teofan și Preasfințitul Episcopul Veniamin Goreanu, venit tocmai de la Cahul, Republica Moldova, acesta din urmă fiind și cel care a ținut cuvântul de învățătură de după citirea Evangheliei. Sute de botoșăneni au mărturisit la unison credinția, rostind din toată inima simbolul ortodoxiei , „Crezul” și au plecat capetele după ce rugăciunea „Tatăl nostru” a pătruns în străfundul sufletului, rostită fiind deopotrivă de preoți și credincioși.
Un moment înălțător a fost și cel în care ipodiaconul Mihai Moisii a fost hirotonit diacon. După momentul intonării Axionului din cadrul Sfintei Liturghii, acesta a fost condus de către diaconi la arhiereu, lângă sfânta Masă, zicând: „Porunceşte, Preasfinţite Stăpâne, pe cel ce vi se aduce înainte spre a fi hirotonit diacon”. Intonarea cântărilor „Sfinţilor mucenici…”, „Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule…” și„Isaie, dănţuieşte…” a constituit un alt moment emoționant pentru tânărul Mihail și familia sa.
Publicitate
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de membrii Corului „Teofania”, condus de dirijorul Teofan Dascălu, student în anul V la Medicină, fiul directorului Seminarul Botoșani, pr. Daniel Dascălu.
ÎPS Teofan s-a adresat credincioșilor la finalul slujbei, într-un cuvânt menit să îndemne la introspecție, la o reevaluare a priorităților din viața noastră ( VIDEO în articol).
Părintele Dumitru MAteciuc a adresat mulțumiri tutror celor care au contribuit într-un fel sau altul la o organizare impecabilă și anul acesta la hramul Bisericii „Sfântul Gheorghe ”din municipiul Botoșani.
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
CITIND „CAFENEAUA LITERARĂ” (NR. 3 DIN 2025)
Ion Simuț și „Diagrama unei redresări”: Autorul constată o nouă direcție a revistei „România literară” care constă în: 1) „o tendință împăciuituristă din ce în ce mai apăsată în programul său de redresare”; 2. „proclamă o politică a destinderii, ca răspuns la o conflictualitate extinsă, profund nocivă”. Analizând „declarația patetică” a lui Gabriel Chifu, Ion Simuț evidențiază trei chestiuni: 1) „începe strădania de a înlocui ura și egoismul cu civilitatea și respectul”; 2) „redacția va publica textele bune indiferent de cine sunt scrise, fără opreliști și prejudecăți”; 3. „cronicarii revistei vor scrie despre toate cărțile ajunse la redacție”. Interesantă este lista lui Simuț a scriitorilor care, sub directoratul lui Nicolae Manolescu, nu puiblicau în „România literară”: Nicolae Breban, Dumitru Țepeneag, Petru Popescu, Norman Manea, Sorin Alexandrescu, Eugen Uricaru, Mircea Cărtărescu, Mircea Dinescu, Doina Ruști, Stelian Tănase, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, Dan Lungu, Cristian Tudor Popescu, Simona Antonescu, Aura Christi, Mirela Roznoveanu, Radu Țuculescu, Radu Pavel Gheo, Bogdan Alexandru Stănescu, Cristian Fulaș sau Octavian Soviany;
Ion Simuț în „Scriitori noi la porțile Academiei”: 1) „Gabriela Adameșteanu, propusă în secție într-o primă etapă, s-a retras înaintea votului în plen”; 2) „La o primă încercare, în urmă cu trei-patru ani, Mircea Cărtărescu nu a întrunit în secție numărul de voturi necesare pentru a ajunge în etapa confirmării în plen”; 3) „Acum, în februarie 2025, a obținut 9 voturi în secție, dar nu a obținut majoritatea în plen (a obținut 73 de voturi, față de 74 necesare). Episodul a stârnit multe discuții. Principalii opozanți ai validării au fost Nicolae Breban și Valeriu Matei, acuzându-l pe Mircea Cărtărescu de „atac grosolan la Cioran”, pe care l-ar fi considerat fascist, când relația lui cu teologia legionară înseamnă altceva”; 4) Marta Petreu a fost blocată de intervenția severă a lui Nicolae Breban”; 5) Sigur că în etapa imediat următoare pot fi luate în seamă numai două-trei nume de scriitori, la paritate cu propuneri noi de lingviști sau filologi. Membrii secției vor hotărî care vor fi acelea. Eu am ținut să sugerez numai extinderea bazei de selecție a candidaților înspre creatori cu o opera convingătoare”;
Virgil Diaconu ia în discuție teoria „ARTEI POETICE A INFLUENȚELOR” a Florinei Ilis. Această teorie a fost lansată de prozatoarea Florina Ilis la deschiderea „Festivalul de Literatură” de la Cluj-Napoca, din 13-14 iunie 2024, prin intervenția cu titlul „Cuvânt despre Eminescu”. Autoarea ar fi urmărit să își convingă ascultătorii și eventual cititorii, spune Virgil Diaconu, „… de faptul că poezia/literatura română are continuitate și că această continuitate este realizată în mod expres prin arta poetică a influențelor literare, care afirmă că poezia se creează din poezia predecesoare; sau, în formularea prozatoarei: „poezia original, adevărată, înseamnă traducerea/copierea în stil propriu, de către fiecare generație de poeți a marii poezii a generației anterioare”. Printr-o intervenție pe trei pagini de revistă,clădită pe un fir logic susținut de exemple, Virgil Diaconu demontează teoria Florinei Ilis. Rețin concluzia finală: „A legitima arta poetică a influențelor literare înseamnă a legitima o artă poetică minoră, pseudoestetică, și implicit o poezie modestă, înseamnă a susține că poezia românească de valoare este, de fapt, o poezie imitativă, pastișantă, livrescă, deci eșuată estetic. Și mai înseamnă, desigur, a nu înțelege, de fapt, poezia autentică”;
Publicitate
Suplimentul „Arte poetice”, îngrijit de Virgil Diaconu, este dedicat „Zilei internaționale a poeziei” (21 martie.). Nicolae Mușa traduce din autorii francezi Victor Hugo, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Charles Baudelaire și Alphonse de Lamartine, iar din traducerile lui George Lesnea antologatorul a ales „Focul vânăt” de Serghei Esenin. Dintre poeții români, Virgil Diaconu s-a oprit la Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Eusebiu Camilar, George Stanca., Marian Barbu, Marius Chelaru și două poeme ale antologatorului. De fapt, Virgil Diaconu. Lucrează de 25 de ani la o antologie de poezie universal cu titlul „Nu atingeți Duhul”, pe care o va finalize în acest an”;
Jean Dumitrașcu își continuă (a ajuns deja la episodul 42) „atitudinile” sale față de generația `6o pe care o consideră „generația socialismului”; Acest episod este intitulat „Niculae Stoian, cântărețul fără limite al lui Ceaușescu”. Punând accent pe volumele „Răsunet peste țară” și „Tânăr peste țară”, rețin căteva puncte de vedere ale lui Jean Dumitrașcu: 1) „modelul său declarat e Maiacovski”; 2. „spiritual definitoriu al lui Niculae Stoian este „entuziasmul veșnic”; 3.) „nu e poezie, ci vomă comunistă”; 4) „e o poezie lozincardă”;
La rubrica „Actualitate” este prezentat volumul Mihai Eminescu, Sonete/Sonnets”(Editura „Eikon”, 2025), în traducerea Dianei Cârligeanu. Rețin: „Antologia din poezia lui Mihai Eminescu cuprinde toate cele 31 de sonete scrise de către poet. O antologie asemănătoare a fost alcătuită de către Petru Creția în annul 1991. Traducerea de față reprezintă primul volum dintr-o proiectată integrală bilingvă, română-engleză, a poeziilor lui Mihai Eminescu, ne spune traducătoarea în prefața volumului. Însă sensul integralei este totuși schimbat, pentru că prin el autoarea traducerilor înțelege„toate poiemele care sunt la un nivel rezonabil de șlefuire și pot fi considerate reale creații artistice”. Această decizie pertinentă nu este totuși respectată în cazul prezentului volum, pentru că Diana Cârligeanu traduce toate sonetele, iar în acest calup se cuprind atât două prelucrări ale unor sonete străine (Shakespeare și Gaetano Cerri), cât și 26 de sonete nepublicate de Mihai Eminescu, deci negirate artistic de el. Poetul nu a publicat el însuși decât trei sonete. Celelalte 26 sunt amestecate valoric și impuneau, și ele, o selecție”;