Oamenii din două sate s-au adunat, sâmbătă, să o petreacă pe ultimul drum pe bunica Lividenia Poamă-Neagră, un suflet blând, un trup plăpând, neostenit ostaș al lui Hristos, un vlăstar al comunității din care s-a ridicat Preafericitul Teoctist.
Ca o rânduială neînțeleasă de noi, creștina Lividenia a ales să slujească în biserica ctitorită de fostul patriarh al României, din satul Victoria, peste treizeci de ani, cu toate că locuința sa era în Tocileni. Slujba de prohodire a fost oficiată de un sobor de preoți, din care au făcut parte, alături de părintele paroh Bogdan-Ionuț Azamfirei, părintele stareț al Mănăstirii Cozancea, arhimandrit Cleopa Străchinaru, părintele Liviu Liteanu, părintele Andrei Costin, ultimii doi fiind în trecut duhovnici ai creștinilor din Victoria.
Generația care apune
Lividenia Poamă-Neagră a făcut parte dintr-o generație care apune, o generație care știe ce înseamnă Biserică, Liturghie, Sf. Maslu, post. A avut o viață grea, despre care ar fi prea dureros de povestit. A crescut două fete și doi băieți cu un boț de mămăligă și cu citirea la Psaltire. După ce a rămas văduvă, moment la care avea doar unul dintre copii așezat la casa sa, Lividenia Poamă-Neagră și-a dedicat restul zilelor lui Dumnezeu. A fost, în chip nevăzut, un om care a ținut comunitatea unită. În perioada în care Biserica din Victoria nu avea dascăl și strana era, practic, descoperită, ea prelua misiunea de a fi liant nevăzut între Sf. Altar și credincioșii care în duminici și în sărbători făceau biserica neîncăpătoare. Ba chiar a mers vestind Nașterea Domnului și Botezul Domnului, din casă în casă, alături de părintele Liviu, atunci când situația a impus acest lucru.
Locuința bunicii Lividenia era la aproape patru kilometri distanță de biserica din Victoria. Cu toate acestea, preoții care au slujit aici dau mărturie că nu a lipsit niciodată de la sfintele Liturghii în duminici și în sărbători. Au fost ierni grele, cu nămeți de poveste și nu au împiedicat-o pe creștina Lividenia să ajungă la slujbă. „Într-o iarnă, din cauza zăpezii, îmi era mie greu să ies din casă (situată în spatele bisericii n.r.) să merg la slujbă și când ajungeam, în fața bisericii mă aștepta mătușa Lividenia”, povestește cu lacrimi în ochi părintele Liviu, care a păstorit comunitatea din Victoria aproape zece ani, suficienți ca să lege o prietenie cu Lividenia Poamă-Neagră, care îi deschidea poarta cu mare bucurie, pe de o parte onorată că intră în casa sa un om al lui Dumnezeu.
„Bănuțul văduvei” și „Maica Domnului, ajută-mă!”
Publicitate
Sfințire de biserică, Vecernii de hram, slujire arhierească, toate erau bifate de prezența mătușii Lividenia. Nu este biserică în municipiul Botoșani unde tanti Lividenia să nu fi dat un pomelnic, mai ales pentru morți, în care punea un bănuț pentru ajutorarea Bisericii, convinsă fiind că Dumnezeu îi știe osteneala. Nu era „off” la Biserica din Victoria să treacă neauzit de creștina Lividenia. „Lasă, părinte, vedem cum facem. Se va rezolva cumva”, încuraja mereu. Și chiar se făcea lumină, într-un fel. Bănuții câștigați la munca câmpului, zi-lumină, din vânzarea ouțelor din gospodărie sau, mai târziu, a unui boț de brânză, era socotit și parte din acesta era al bisericii. Îl dădea lui Dumnezeu. „Am trecut într-o zi să o văd și am aflat că este pe câmp, undeva. Doi-trei pași…care s-au făcut câteva sute de pași. Am finalizat un ogor, apoi alt ogor și am găsit-o acolo, undeva, sub arșița soarelui, făcând fără să pară că nu era deloc greu ce face ea acolo. Pentru mine era greu doar mersul până acolo”, a povestit părintele Andrei Costin, la rândul său fost paroh.
În multe biserici, Lividenia Poamă-Neagră a lăsat ajutorul său, dar mai cu seamă la Biserica din Victoria, lăcasul său de suflet. În urmă cu două luni a fost binecuvântată de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul , care i-a oferit și o diplomă de vrednicie pentru tot ce a dăruit, dar mai ales pentru că de numele său se leagă axionița pe care este așezată racla cu moaștele Sfântului Gheorghe. „Trei lucruri o caracterizau pe tanti Lividenia: credința, smerenia și rugăciunea. A plătit 6000 de lei pentru realizarea axioniței și deși nu avea toți banii la momentul discuției, a insistat să plătească ea integral realizarea acesteia A avut o singură rugăminte: Să nu spunem nimănui, pentru că știe Dumnezeu!”, a povestit părintele paroh Bogdan Azamfirei.
Rudele bunicii Lividenia au auzit-o de foarte multe ori cerând ajutor Maicii Domnului, când dădea de un obstacol. „Maica Domnului, ajută-mă!” a devenit un mod de viață, un instrument de a merge înainte pentru femeia mărunțică.
Starețul Mănăstirii Cozancea, arhimandritul Cleopa Străchinaru, a avut un cuvânt cutremurător în care a descris aceste vremuri care demontează tradiția creștină și devotamentul spiritual al poporului român de veacuri. Lacrimile se rostogoleau pe obrajii celor din Victoria, îngrămădiți în biserica ctitorită de PF Teoctist, alături de creștinii veniți de la Tocileni. Arhimandritul Cleopa o cunoștea pe tanti Lividenia de peste 20 de ani și poate fi un mărturisitor al credinței sale, care a fost oțelită în focul necazurilor și greutăților care i-au presărat drumul vieții. În ultimii ani a îngrijit o tânără cu dizabilități, ca pe propria ei fiică. Maria a rămas în grija rudelor care sunt chemate să continue misiunea celei ce a fost un stâlp al credinței strămoșești.
Cuvântul sună, fapta tună
Tanti Lividenia nu are studii superioare, nici măcar liceu, nu a avut funcții importante, dar a fost ceva pe cale de dispariție: un creștin autentic, un om de omenie, un adevărat ostaș al lui Hristos. Când sicriul a fost coborât în groapă, creștinii adunați au cântat „Hristos a înviat din morți”, care se dedică de obicei preoților la prohodire, în semn de cinstire a faptelor sale.
Lividenia Poamă-Neagră a făcut parte dintr-o generație care apune… Locul său în biserică a rămas gol. În strana sa ard lumânări. Familia nu a pierdut o mamă sau o bunică, ci a câștigat un rugător la Tronul Împărătesc. La fel și comunitatea din Victoria. Dintr-o rânduială neștiută, așa cum PF Teoctist nu a ales satul de baștină, Tocileni, ca să facă o biserică, Lividenia Poamă-Neagră a ales biserica din Victoria și nu cea din satul în care își creștea copiii. A vrut ca slujba de prohodire să fie la Victoria, cu toate că o regulă menționa biserica din Tocileni. Și a fost pe voia ei. Cu siguranță va avea avea îndrăzneala de a-I spune tot lui Dumnezeu!
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Datele oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice arată încă o realitate dură pentru Botoșani: județul rămâne printre cele mai afectate zone din țară în ceea ce privește numărul pensionarilor cu venituri insuficiente pentru traiul de zi cu zi.
În luna octombrie 2025, peste 2.650 de botoșăneni proveniți din fostul sistem al agricultorilor au depins de indemnizația socială pentru a-și completa pensia, Botoșaniul situându-se pe locul al doilea la nivel național, imediat după Iași, relatează agerpres.ro.
La nivelul întregii țări, numărul beneficiarilor de indemnizație socială a ajuns la 883.017 persoane, o scădere ușoară față de luna anterioară, dar cifrele rămân îngrijorătoare pentru zonele rurale. În timp ce în marile orașe nivelul veniturilor este ceva mai ridicat, în județe precum Botoșani, Suceava sau Olt, mii de vârstnici continuă să depindă lunar de sprijinul financiar acordat de stat, în lipsa unor pensii suficiente.
Indemnizația medie pentru pensionarii din sistemul public a fost în octombrie de 536 de lei, însă în cazul pensionarilor agricultori – categoria unde Botoșaniul stă cel mai prost – media a fost chiar mai redusă, de aproximativ 365 de lei. Pentru mulți dintre acești oameni, suma reprezintă diferența între a-și putea cumpăra medicamentele sau a renunța la ele.
În zona Moldovei, cifrele conturează aceeași imagine: venituri mici, dependență mare de sprijinul de stat și o populație îmbătrânită, cu resurse limitate. Botoșaniul se află constant între județele cu cei mai mulți beneficiari, un indicator direct al dificultăților economice din mediul rural și al lipsei alternativei la veniturile din agricultură.
Conform legislației în vigoare, indemnizația socială se acordă pensionarilor ale căror venituri cumulate se situează sub 1.281 de lei. Iar la Botoșani, acest prag este depășit doar de o minoritate a beneficiarilor, ceea ce explică poziția fruntașă a județului în statisticile CNPP.
Alegerile locale parțiale din comuna Mihai Eminescu au intrat în a doua parte a zilei cu o prezență semnificativ mai ridicată decât în cursul dimineții. Potrivit datelor actualizate ale Autorității Electorale Permanente, până la ora 12:16, în cele șapte secții din comună și-au exercitat dreptul de vot 1.322 de persoane, ceea ce reprezintă 17,87% din totalul alegătorilor înscriși.
Dintre aceștia, 1.319 alegători au votat pe listele permanente, iar alți trei pe liste suplimentare. Nu a fost înregistrată nicio solicitare pentru urna mobilă până la acest moment. Tendința este vizibil ascendentă comparativ cu primele ore ale dimineții, când prezența se menținea sub 4%.
În comuna Mihai Eminescu sunt înscriși 7.383 de alegători pe listele permanente și 13 pe listele complementare. Autoritățile se așteaptă ca prezența să continue să crească în orele următoare, având în vedere apetitul mai ridicat pentru vot la prânz și în a doua parte a zilei.
Procesul electoral se desfășoară în condiții normale, fără incidente raportate de autorități. Secțiile de votare au fost deschise la ora 7:00, iar cetățenii pot vota până la ora 22:00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59 pentru cei aflați la rând.
Botoșani24.ro va actualiza prezența din comuna Mihai Eminescu pe parcursul zilei, pe măsură ce AEP publică noi date.
O captură impresionantă de materiale pirotehnice a fost realizată de polițiștii botoșăneni, care au descins la locuința unui tânăr de 19 ani bănuit de activități ilegale cu artificii și petarde din categorii cu risc ridicat. Percheziția a fost efectuată de Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase în cadrul unei acțiuni derulate la nivel național.
În urma controlului domiciliar, polițiștii au descoperit peste o tonă și jumătate de articole pirotehnice, cantitatea totală ridicată ajungând la aproximativ 1.600 de kilograme. Materialele aparțin unor categorii interzise deținătorilor neautorizați, precum P1, F2, F3 și F4, folosite de regulă la spectacole profesionale sau manevrate doar de persoane certificate.
Anchetatorii precizează că tânărul nu avea dreptul legal să dețină, să depoziteze, să transporte sau să comercializeze astfel de materiale, conform prevederilor Legii 126/1995. Întreaga cantitate a fost confiscată, iar polițiștii continuă cercetările pentru documentarea completă a activităților desfășurate de suspect.
Acțiunea s-a desfășurat în cadrul programului „Pirotehnic 2025-2026”, o campanie amplă prin care autoritățile încearcă să prevină producerea de incidente grave, răniri, incendii sau distrugeri de bunuri cauzate de folosirea ilegală a artificiilor. Polițiștii atrag atenția că materialele pirotehnice din categoriile profesionale pot provoca accidente grave atunci când sunt manipulate de persoane neautorizate.
Operațiunea de la Botoșani reprezintă una dintre cele mai mari capturi din ultimii ani, cantitatea uriașă de materiale confiscate indicând riscurile semnificative la care erau expuși atât locuitorii din zonă, cât și tânărul aflat în vizorul polițiștilor.
Anul 2025 a fost unul dintre cei mai buni pentru comuna Rădăuți-Prut, localitatea aflată la frontiera de nord-est a țării și ultima poartă a Uniunii Europene. Administrația locală, condusă de primarul Viorel Nichiteanu și viceprimarul Silviu Pînzariu, a gestionat un volum impresionant de investiții, cele mai multe din ultimii ani, multe dintre ele ajungând deja în faza de finalizare.
Viceprimarul Silviu Pînzariu spune că pentru Primăria Rădăuți-Prut 2025 a fost „un an bun, cu investiții importante aproape de finalizare și planuri ambițioase pentru viitor”. Printre proiectele majore se numără reabilitarea termică și energetică a Școlii Gimnaziale nr. 1 din Rădăuți-Prut, cu o valoare totală de 3,6 milioane de lei, finanțată prin AFM, investiție care aduce condiții moderne pentru toți elevii din comună. Lucrările sunt aproape finalizate, iar autoritățile speră ca până la finalul anului școala să fie complet modernizată.
Un alt proiect important îl reprezintă construirea locuințelor pentru tineri, realizate prin PNRR. Ansamblul, aflat și el în fază avansată, include șase garsoniere concepute pentru a oferi tinerilor specialiști posibilitatea de a locui în comună în condiții moderne. Viceprimarul apreciază că această investiție poate deveni un argument solid pentru atragerea personalului calificat în mediul rural.
Tot în 2025, administrația a avansat semnificativ în modernizarea infrastructurii rutiere, un proiect amplu finanțat prin programul Anghel Saligny. Drumurile din comună au intrat într-un proces intens de asfaltare și betonare, au fost amenajate șanțuri și au fost executate lucrări extinse de sistematizare, chiar dacă vremea ploioasă din ultimele săptămâni a îngreunat intervențiile. „Suntem foarte aproape de finalizare, iar totul arată bine, după ani de așteptări”, spune Silviu Pînzariu.
Alte investiții derulate anul acesta vizează achiziția unei autospeciale de stingere a incendiilor, amenajarea parcului de agrement cu loc de joacă, foișor și scenă în localitatea Rediu, instalarea unor stații electrice de încărcare pentru autovehicule și continuarea etapizată a modernizării iluminatului public. Au fost alocate fonduri și pentru transformatorul necesar locuințelor ZEB, precum și pentru obținerea autorizațiilor ISU pentru școli și grădinițe. Toate aceste proiecte au avut finanțări consistente, fie prin AFM, PNRR, Anghel Saligny, AFIR, fie din bugetul local, și contribuie la schimbarea vizibilă a comunei.
Publicitate
În ceea ce privește anul 2026, administrația locală își propune să continue ritmul susținut al investițiilor. Printre priorități se află extinderea infrastructurii pentru vehicule electrice, amenajarea de trotuare în satul Rediu și identificarea unor noi surse de finanțare pentru proiecte suplimentare. „Speranțele sunt mari, dar depindem de bugetul pe care îl vom avea anul viitor”, declară viceprimarul Pînzariu.
Comuna Rădăuți-Prut traversează astfel una dintre cele mai dinamice perioade de dezvoltare din ultimele decenii, cu proiecte care îmbunătățesc semnificativ calitatea vieții locuitorilor și transformă zona de frontieră într-o comunitate modernă și atractivă.