Connect with us

Eveniment

VIDEO: O generație care apune: Văduva care a „păzit” credința în biserica ctitorită de Preafericitul Teoctist, plânsă de creștinii din două sate

Publicat

Publicitate

Oamenii din două sate s-au adunat, sâmbătă, să o petreacă pe ultimul drum pe bunica Lividenia Poamă-Neagră, un suflet blând, un trup plăpând, neostenit ostaș al lui Hristos, un vlăstar al comunității din care s-a ridicat Preafericitul Teoctist.

Ca o rânduială neînțeleasă de noi, creștina Lividenia a ales să slujească în biserica ctitorită de fostul patriarh al României, din satul Victoria, peste treizeci de ani, cu toate că locuința sa era în Tocileni. Slujba de prohodire a fost oficiată de un sobor de preoți, din care au făcut parte, alături de părintele paroh Bogdan-Ionuț Azamfirei, părintele stareț al Mănăstirii Cozancea, arhimandrit Cleopa Străchinaru, părintele Liviu Liteanu, părintele Andrei Costin, ultimii doi fiind în trecut duhovnici ai creștinilor din Victoria.

Generația care apune

Lividenia Poamă-Neagră a făcut parte dintr-o generație care apune, o generație care știe ce înseamnă Biserică, Liturghie, Sf. Maslu, post. A avut o viață grea, despre care ar fi prea dureros de povestit. A crescut două fete și doi băieți cu un boț de mămăligă și cu citirea la Psaltire. După ce a rămas văduvă, moment la care avea doar unul dintre copii așezat la casa sa, Lividenia Poamă-Neagră și-a dedicat restul zilelor lui Dumnezeu. A fost, în chip nevăzut, un om care a ținut comunitatea unită. În perioada în care Biserica din Victoria nu avea dascăl și strana era, practic, descoperită, ea prelua misiunea de a fi liant nevăzut între Sf. Altar și credincioșii care în duminici și în sărbători făceau biserica neîncăpătoare. Ba chiar a mers vestind Nașterea Domnului și Botezul Domnului, din casă în casă, alături de părintele Liviu, atunci când situația a impus acest lucru.

Locuința bunicii Lividenia era la aproape patru kilometri distanță de biserica din Victoria. Cu toate acestea, preoții care au slujit aici dau mărturie că nu a lipsit niciodată de la sfintele Liturghii în duminici și în sărbători. Au fost ierni grele, cu nămeți de poveste și nu au împiedicat-o pe creștina Lividenia să ajungă la slujbă. „Într-o iarnă, din cauza zăpezii, îmi era mie greu să ies din casă (situată în spatele bisericii n.r.) să merg la slujbă și când ajungeam, în fața bisericii mă aștepta mătușa Lividenia”, povestește cu lacrimi în ochi părintele Liviu, care a păstorit comunitatea din Victoria aproape zece ani, suficienți ca să lege o prietenie cu Lividenia Poamă-Neagră, care îi deschidea poarta cu mare bucurie, pe de o parte onorată că intră în casa sa un om al lui Dumnezeu.

„Bănuțul văduvei” și „Maica Domnului, ajută-mă!”

Publicitate

Sfințire de biserică, Vecernii de hram, slujire arhierească, toate erau bifate de prezența mătușii Lividenia. Nu este biserică în municipiul Botoșani unde tanti Lividenia să nu fi dat un pomelnic, mai ales pentru morți, în care punea un bănuț pentru ajutorarea Bisericii, convinsă fiind că Dumnezeu îi știe osteneala. Nu era „off” la Biserica din Victoria să treacă neauzit de creștina Lividenia. „Lasă, părinte, vedem cum facem. Se va rezolva cumva”, încuraja mereu.  Și chiar se făcea lumină, într-un fel. Bănuții câștigați la munca câmpului, zi-lumină, din vânzarea ouțelor din gospodărie sau, mai târziu, a unui boț de brânză, era socotit și parte din acesta era al bisericii. Îl dădea lui Dumnezeu.
„Am trecut într-o zi să o văd și am aflat că este pe câmp, undeva. Doi-trei pași…care s-au făcut câteva sute de pași. Am finalizat un ogor, apoi alt ogor și am găsit-o acolo, undeva, sub arșița soarelui, făcând fără să pară că nu era deloc greu ce face ea acolo. Pentru mine era greu doar mersul până acolo”, a povestit părintele Andrei Costin, la rândul său fost paroh.

În multe biserici, Lividenia Poamă-Neagră a lăsat ajutorul său, dar mai cu seamă la Biserica din Victoria, lăcasul său de suflet. În urmă cu două luni a fost binecuvântată de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul , care i-a oferit și o diplomă de vrednicie pentru tot ce a dăruit, dar mai ales pentru că de numele său se leagă axionița pe care este așezată racla cu moaștele Sfântului Gheorghe. „Trei lucruri o caracterizau pe tanti Lividenia: credința, smerenia și rugăciunea. A plătit 6000 de lei pentru realizarea axioniței și deși nu avea toți banii la momentul discuției, a insistat să plătească ea integral realizarea acesteia A avut o singură rugăminte: Să nu spunem nimănui, pentru că știe Dumnezeu!”, a povestit părintele paroh Bogdan Azamfirei.

Rudele bunicii Lividenia au auzit-o de foarte multe ori cerând ajutor Maicii Domnului, când dădea de un obstacol. „Maica Domnului, ajută-mă!” a devenit un mod de viață, un instrument de a merge înainte pentru femeia mărunțică.

Starețul Mănăstirii Cozancea, arhimandritul Cleopa Străchinaru, a avut un cuvânt cutremurător în care a descris aceste vremuri care demontează tradiția creștină și devotamentul spiritual al poporului român de veacuri. Lacrimile se rostogoleau pe obrajii celor din Victoria, îngrămădiți în biserica ctitorită de PF Teoctist, alături de creștinii veniți de la Tocileni. Arhimandritul Cleopa o cunoștea pe tanti Lividenia de peste 20 de ani și poate fi un mărturisitor al credinței sale, care a fost oțelită în focul necazurilor și greutăților care i-au presărat drumul vieții. În ultimii ani a îngrijit o tânără cu dizabilități, ca pe propria ei fiică. Maria a rămas în grija rudelor care sunt chemate să continue misiunea celei ce a fost un stâlp al credinței strămoșești.

Cuvântul sună, fapta tună

Tanti Lividenia nu are studii superioare, nici măcar liceu, nu a avut funcții importante, dar a fost ceva pe cale de dispariție: un creștin autentic, un om de omenie, un adevărat ostaș al lui Hristos. Când sicriul a fost coborât în groapă, creștinii adunați au cântat „Hristos a înviat din morți”, care se dedică de obicei preoților la prohodire, în semn de cinstire a faptelor sale.

Lividenia Poamă-Neagră a făcut parte dintr-o generație care apune… Locul său în biserică a rămas gol. În strana sa ard lumânări. Familia nu a pierdut o mamă sau o bunică, ci a câștigat un rugător la Tronul Împărătesc. La fel și comunitatea din Victoria. Dintr-o rânduială neștiută, așa cum PF Teoctist nu a ales satul de baștină, Tocileni, ca să facă o biserică, Lividenia Poamă-Neagră a ales biserica din Victoria și nu cea din satul în care își creștea copiii. A vrut ca slujba de prohodire să fie la Victoria, cu toate că o regulă menționa biserica din Tocileni. Și a fost pe voia ei. Cu siguranță va avea avea îndrăzneala de a-I spune tot lui Dumnezeu!

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață persistentă afectează aeroporturile din Moldova: Curse rerutate și anulate la Suceava, Iași și Bacău

Publicat

Publicitate

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, în intervalul 19-20 decembrie, au aterizat trei aeronave, însă mai multe zboruri au fost rerutate sau anulate din motive strict legate de siguranța operațiunilor:

  • Wizz Air Londra – Suceava: aterizat la Timișoara (pasagerii transportați cu autocarul la Suceava).
  • Wizz Air Malpensa – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Memmingen – Suceava: rerutat la Sibiu.
  • Wizz Air Charleroi – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Suceava – Londra: cursă anulată, pasagerii reprogramați.

Consiliul Județean Suceava a reamintit că investiția în sistemul ILS CAT III a fost finalizată cu aproximativ o lună mai devreme decât termenul inițial. Sistemul este instalat, calibrat și validat tehnic, urmând să devină operațional după publicarea în Aeronautical Information Publication (AIP), o etapă standard obligatorie conform reglementărilor internaționale, cu un termen estimat de aproximativ 56 de zile.

„După finalizarea procedurii de publicare în AIP, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava va putea opera fără aceste limitări, inclusiv în condiții de vizibilitate foarte redusă”, a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Suceava.

Toate operațiunile s-au desfășurat în conformitate cu reglementările în vigoare, prioritatea fiind siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Pasagerii afectați sunt rugați să contacteze operatorii aerieni pentru informații privind reprogramări și compensații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANOFM: 66 programe de formare profesională vor începe din ianuarie, la nivel național

Publicat

Publicitate

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna ianuarie 66 programe de formare profesională pentru 1.157 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: lucrător comercial – 140 de persoane; agent de securitate – 123 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de persoane; ajutor bucătar – 104 de persoane; coafor – 81 de persoane; contabil – 73 de persoane; referent resurse umane – 70 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de persoane; maseur – 45 de persoane; bucătar – 39 de persoane.

Cele mai multe cursuri se vor organiza în județul Brașov (pentru 150 de persoane), județul Suceava (pentru 84 de persoane) și județul Dâmbovița (pentru 75 de persoane). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending