Geniul poeziei românești născut la Botoșani, Mihai Eminescu, este și unul dintre cei mai mari textieri ai muzicii românești, sau cel puțin aceasta este părerea specialiștilor.
“Nu este exclus ca poetul Mihai Eminescu să fie cel mai folosit… „textier” din muzica românească, cert e că – în rock și folk, încă din ultimii ani ’60 – s-a compus și s-a cântat din plin pe versurile eminesciene”, arată o analiză făcută de Doru Ionescu și Iuliu Constantinescu în revista Top Românesc.
Piesa care și peste timp și-a păstrat calitatea de hit evergreen este compoziția Monidal pe textul „Atât de fragedă”. Piesa a fost inclusă de TVR în topul celor mai îndrăgite 100 de melodii ale românilor și este fredonată și astăzi de milioane de români.
Acelaşi poem – intitulat de fapt „Povestea codrului” – a inspirat câţiva ani mai târziu grupul Magic din Mediaş. Savoy, chiar la debut, a avut la rândul său o încercare numită „La steaua”, iar Romanticii, reinventaţi dintr-o aripă Mondial, au lansat încă de la debutul din 1971, cu Doru Tufiş la voce şi chitară, „O, rămâi” şi „Crăiasa din poveşti” (şlagăr care nu a iertat nici unul dintre topurile anului 1973).
Publicitate
În urmă cu peste 50 de ani, grupul beat Sideral a fost însă primul grup care şi-a înscris în repertoriu o melodie inspirată de versurile eminesciene – „Lacul” (interpretată alături de solistul Cornel Guriţă şi Cometele, cu muzicuţa inconfundabilă a lui Cornel Ionescu) pe coloana sonoră a unui film celebru în epocă, „Ultima noapte a copilăriei”, regizat de Savel Ştiopul. Din acelaşi deceniu mai consemnez o compoziţie pe aceleaşi versuri, datorată lui Şerban Ciurea de la Entuziaştii (des difuzată atunci, datorită căreia solistul chitarist a fost cooptat în Uniunea Compozitorilor, pe care anul trecut am înlănțuit imagini la temă), dar şi „Somnoroase păsărele”, semnată tot Sideral, cu solistul Cezar Tătaru.
Apoi, încă o formaţie şaizecistă, cel puțin la fel de cunoscută, Sincron – grupul care a gravitat în jurul regretatului Cornel Fugaru – şi-a înscris în biografia afectivă „Şi dacă”, „Somnoroase păsărele” (aceasta interpretată de chitaristul Alexandru Arion, ambele filmate), dar şi „Dorinţa”, „Mai am un singur dor” şi „Pe lângă plopii fără soţ”.
Din anii ’80 încoace, nici alți muzicieni n-au fost mai prejos: Harap Alb cu „Lasă-ţi lumea”, Incognito şi Voltaj cu compoziţia lui Adrian Ilie „De ce nu-mi vii”. Krypton au editat pe dublu-discul concept „Lanţurile”, în decada următoare, „Glossa”!
Tot o operă rock, Haron – „Cu Haron peste Aheron”, la Satu Mare, a inclus versuri eminesciene. Şi tot din anii ’90, e musai de menţionat un CD distribuit internaţional: R.A. – „Geniu pustiu”, produs de Andrei Rusu, cu vocea lui Dan Byron, conţine „La steaua”, „Noaptea veşnicei uitări”, „Până nu pier”. Un tribut eminescian şi din partea grupului Overlord: „Glossa”. Plus încă o achiziţie la temă din ultimii ani: Syn Ze Şase Tri cu „Făuritorul lumii”.
Înapoi în epoca de aur… muzical, în 1972 grupul târgumureşean Dentes lansa pe disc „Ce te legeni, codrule?”. Pe un EP Electrecord descoperim „Peste vârfuri” – o compoziţie mult mai cunoscută, datorată lui Petre Iordache şi Sfinx. Apoi Acustic T ’74 cu „Crăiasa din poveşti”, editată pe disc în 1976; aceeaşi poezie i-a inspirat şi pe arădenii de la Carusel. Din 1979 am descoperit o filmare inedită a folkistei Adriana Ausch (cu Alexandru Andrieş la a doua chitară) – „O, rămâi”.
Din acelaşi an, un disc al ieșenilor Ethos cu „Miezul nopţii”. În deceniul următor, gălăţenii de la Cristal înregistrau pe disc „Când amintirile”, iar Anda Călugăreanu avea editată melodia „Prin nopţi tăcute”, pentru a continua în decada următoare cu „Stelele-n cer”.
Folkiştii au avut, de la sine înţeles, un cult pentru marea poezie românească, în particular pentru Eminescu: Nicu Alifantis cu „O, rămâi” şi „Kamadeva”, Mircea Bodolan cu „La mijloc de codru”, „O, rămâi”, „Şi dacă”, Florin Săsărman – „Dormi”, Maria Gheorghiu – „Ruga Anei către Fecioara Maria”, Jul Baldovin – „Frumoasă-i”, Tatiana Stepa – „Răsai”, Tudor Gheorghe – „Sara pe deal”, Victor Socaciu – „Odă (în metru antic)”.
În acelaşi deceniu, Gil Dobrică îşi vede editată înregistrarea „Pe o stradă prea îngustă” (muzica – Ramon Tavernier), iar Adrian Enescu scoate un disc cu muzică de film pe care figurează „Adela” (voce: Octav Enigărescu).
Două tributuri eminesciene a născut şi cel mai longeviv grup rock românesc – Phoenix – pe cel mai recent disc: „Mircea” (după „Scrisoarea a III-a”) şi „Phoenix”.
În ultimul deceniu, o trupă din noul val rock alternativ – Firma – a lansat o piesă realmente energizantă și cântată cu aplomb: „Dulce Românie”. F.F.N., gloria şaptezecistă dispărută om cu om în anii ’80, s-a refăcut la Toronto după plecarea solistului Cristian Madolciu; pe discul lansat în 2008 acolo, apare şi noua melodie „Şi dacă”.
De asemenea, în 15 ianuarie 2020, compozitorul (baterist și claviaturist, ex Taine) Adrian Tăbăcaru și graficianul Costin Chioreanu, împreună cu o echipă de încă 22 de soliști, instrumentiști de top au lansat „Lucifer” / „Luceafărul” – o variantă redusă, folosind traducerea marelui compozitor Dimitrie Cuclin. În 2021, în aceeași Zi a Culturii Naționale, muzicianul Călin Grigoriu a lansat un musical de scurt metraj „Glossa” (10 min, de asemenea ca un film animat, pe youtube), însoțind muzica sa de o importantă voce jazz a momentului – Nadia Trohin!
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Învierea Domnului – Sfintele Paşti, care este învierea cu trupul din mormânt a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, este sărbătorită de Biserică în acest an în ziua de 5 mai.
Cu adevărat, arată părintele arhimandrit Ilie Cleopa, nici o sărbătoare a Bisericii creştine nu a adus atâta bucurie în cer şi pe pământ, precum şi în iad.
Căci cine ar putea să spună câtă bucurie au avut Adam şi Eva şi toţi patriarhii, prorocii şi drepţii Legii Vechi şi cei mai dinainte de Lege, când li s-a vestit în iad că a înviat Domnul şi că vine la ei, Mesia: „Împăciuitorul Căruia i se vor supune popoarele” (Facere 49,10).
Ce bucurie dumnezeiască au avut aceştia, spune părintele arhimandrit Cleopa Ilie, când au văzut cu ochii lor sfărâmarea porţilor iadului şi pe Mesia, Cel Mult aşteptat, venind cu putere şi strălucire nespusă, risipind cu fulgerele dumnezeirii sale întunericul şi amărăciunea fără de măsură ale iadului.
Trupul cu care El a înviat este trupul lui Iisus din Nazaret, trup care a fost răstignit pe Cruce, încheind opera de răscumpărare prin acel suspin: „Săvârşitu-s-a” (Ioan 19,30).
Primele arătări ale Mântuitorului după Înviere au fost făcute femeilor mironosiţe (purtătoare de mir)
„După ce a trecut sâmbăta, când se lumina de ziua întâi a săptămânii (Duminică), au venit Maria Magdalena şi cealaltă Marie, ca să vadă mormântul. Şi iată s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului, coborând din cer şi venind, a prăvălit piatra şi şedea deasupra ei.
Publicitate
Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Şi de frica lui s-au cutremurat cei ce păzeau şi s-au făcut ca morţi. Iar îngerul, răspunzând, a zis femeilor: Nu vă temeţi, că ştiu că pe Iisus cel răstignit Îl căutaţi. Nu este aici; căci S-a sculat precum a zis; veniţi de vedeţi locul unde a zăcut. Şi degrabă mergând, spuneţi ucenicilor Lui că S-a sculat din morţi şi iată va merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veţi vedea. Iată v-am spus vouă”. (Matei 28, 5-7)
Apoi S-a arătat Domnul la doi din ucenicii Săi, Luca şi Cleopa, care mergeau spre Emaus (Luca 24, 18)
Seara, în ziua Sfintelor Paşti, S-a arătat celor unsprezece, care erau adunaţi împreună de frica iudeilor şi i-a liniştit, zicându-le: ‘Pace vouă’!.
Iar ei înfricoşându-se, le-a zis Hristos: „De ce sunteţi tulburaţi şi pentru ce se ridică astfel de gânduri în inima voastră? Vedeţi mâinile Mele şi picioarele Mele, că Eu Însumi sunt; pipăiţi-Mă şi vedeţi, că duhul nu are carne şi oase, precum Mă vedeţi pe Mine că am.
Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi picioarele Sale. Iar ei încă necrezând de bucurie şi minunându-se, El le-a zis: Aveţi aici ceva de mâncare? Iar ei i-au dat o bucată de peşte fript şi dintr-un fagure de miere. Şi luând, a mâncat înaintea lor. Şi le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi fiind încă împreună cu voi, că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise, în prooroci şi în psalmi”. (Luca 24, 36-45).
S-a arătat apoi şi la peste cinci sute de fraţi (I Corinteni 15, 6), iar după opt zile, S-a arătat ucenicilor Lui şi lui Toma. Fiind uşile încuiate, l-a încredinţat pe Toma despre Învierea Sa prin punerea mâinilor pe semnul cuielor din mâinile Sale şi în coasta Sa. (Ioan 20, 26-29)
Ultima dată S-a arătat Domnul ucenicilor săi pe muntele Măslinilor, când S-a înălţat la cer şi le-a zis: „Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura: Cel ce va crede şi se va boteza, se va mântui; iar cel ce nu va crede, se va osândi”. (Marcu 16, 15-16; Luca 24, 47-52; Fapte 1,8) (surse: „Predici la praznicele împărăteşti şi la sfinţii de peste an”, Arhimandrit Cleopa Ilie, 1996; Dicţionar de Teologie Ortodoxă, pr. prof. dr. Ion Bria, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994).
Cu ocazia celei mai însemnate sărbători a creștinătății, vă transmitem cele mai calde gânduri și urări de bine. Paștele este momentul renașterii, al speranței și al iubirii, o sărbătoare a luminii care ne amintește de puterea credinței și a sacrificiului făcut din dragoste pentru omenire.
Fie ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă liniște în suflet, pace în familie și clipe pline de armonie alături de cei dragi. Să întâmpinați Sfintele Paști cu inimile deschise, cu recunoștință și iubire!
Să aveți parte de sănătate, împliniri și Sărbători pline de lumină! Paște Fericit alături de cei pe care îi iubiți!
Primarul comunei Știubieni, Pavel Ștefanache, vă transmite cele mai calde urări cu ocazia Sărbătorilor Pascale.
„Cu ocazia Învierii Domnului vrem să vă urăm toate cele bune: lumina în suflet, dragoste și sănătate.
Fie ca sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să-ţi aducă cele 4 taine divine: încredere, lumină, iubire, speranţă. Clipe de neuitat alături de cei dragi şi numai realizări!
Sfintele Sărbători să vă facă viaţa mai frumoasă, casa mai bogată şi masa înbelşugată. Fie ca Învierea Mântuitorului să ne facă să aducem lumină, căldură şi iubire în suflet.
Un Paste Fericit! Hristos a înviat!”, a transmis primarul comunei Știubieni, Pavel Ștefanache.
Primarul comunei Călărași, Claudiu Vrajotis, vă transmite cele mai calde urări cu ocazia Sărbătorilor Pascale.
„Hristos a Înviat ! Paște Fericit !
Sărbătoarea Paștelui reprezintă cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos.
Este un moment de pace sufletească, de interiorizare, de împăcare, de bucurie.
Fie ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă în suflet linişte, pace şi fericirea de a petrece aceste clipe magice alături de cei dragi. Hristos a înviat!
Să aveți un Paște fericit! Sărbători fericite!”, a transmis primarul comunei Călărași, Claudiu Vrajotis.