Connect with us

Actualitate

VIDEO: Cum te aperi de câinii agresivi. Ce recomandă polițistul care a salvat de la moarte un om atacat de o haită de câini

Publicat

Publicitate

Felul în care reuşeşti să îţi păstrezi calmul şi să ştii ce nu trebuie să faci niciodată atunci când te atacă un câine îţi poate salva viaţa, a declarat, pentru AGERPRES, poliţistul Gabriel Nicolae Ivanov, de la singura şcoală de dresaj pentru câinii din structurile Ministerului Afacerilor Interne din România.

Specializat de aproape 25 de ani în dresajul şi comportamentul canin şi coordonator al singurei echipe operative canine din Poliţia Română, Gabriel Nicolae Ivanov este cel care în urmă cu doi ani, în februarie 2021, a salvat viaţa unui bărbat sfâşiat de o haită de câini, pe un câmp de lângă localitatea Poplaca.

Decesul femeii din Bucureşti sfâşiată de câini a atras atenţia din nou asupra faptului că este important să ştim cum să ne comportăm cu câinii pe care nu îi cunoaştem.

Citește și: Zeci de botoșăneni au cerut intervenția polițiștilor, prin apel la 112, în ultimele 24 de ore

În urmă cu doi ani, Ivanov a salvat viaţa unui bărbat, atacat de 12 câini pe un câmp din localitatea Poplaca, învecinată cu municipiul Sibiu. O vecină a filmat cu telefonul mobil intervenţia poliţistului şi imaginile au devenit virale pe Internet.

„Am avut o situaţie în urmă cu doi ani de zile, la solicitarea unui vecin de al meu, în zona localităţii Poplaca din (judeţul n.r.) Sibiu, unde o persoană a fost atacată de 10-12 câini ciobăneşti. Am intervenit în situaţia respectivă, am luat o bucată de obiect care m-a ajutat în situaţia dată, am atras câinii către mine în primul rând, dominând masculul alfa, am ajuns lângă persoana respectivă, am ridicat-o de jos pentru că era sfâşiată şi chiar avea pantalonii rupţi şi era muşcat de picior, l-am protejat şi l-am scos din zona de pază a câinilor, ducându-l într-o zonă de siguranţă, de unde l-am salvat”, a relatat Gabriel Nicolae Ivanov.

 

Publicitate

Cei 22 de ani de experienţă în domeniul comportamentului câinilor l-au ajutat pe poliţist să reuşească să iasă teafăr cu bărbatul rănit, pe umeri, din mijlocul haitei de 12 câini. Înarmat doar cu un băţ de lemn, pe care nu l-a folosit pentru a lovi câinii, ci doar i-a ameninţat cu el, Ivanov a înfruntat câinele care conducea haita, atât cu privirea, dar a şi strigat la cei 12 câini, ceea ce ajută orice om într-o situaţie similară.

„În momentul respectiv am şi zbierat la ei, pentru că a început acea tendinţă de a fi hăituit, dar nu am pierdut contactul vizual cu masculul alfa şi băţul respectiv m-ar fi ajutat doar în situaţia în care ar fi dat să mă prindă de picior sau de o altă parte a corpului”, explică poliţistul sibian.

Dacă un om este atacat de un câine, este important să se uite la acel animal în permanenţă – acesta este primul sfat pe care îl oferă coordonatorul echipei operative canine de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Sibiu. „În situaţia în care te atacă un câine, în primul rând nu trebuie să pierzi contactul vizual cu acesta”, spune Gabriel Nicolae Ivanov.

De asemenea, când eşti atacat de un câine, contează să agiţi mâinile, iar dacă ai un băţ la îndemână, să îl foloseşti fără a lovi direct acel patruped, ci doar să îl ţii la distanţă cât de mult poţi.

„În situaţia în care în apropiere ai obiecte pe care le poţi folosi, pentru a-l îndepărta, dar nu a-l lovi, poţi lua acele obiecte, poţi agita mâinile pentru a impune o stare de temere câinelui respectiv, ceea ce îl face să păstreze distanţa faţă de tine”, este un alt sfat dat de poliţistul Ivanov.

Dacă avem de-a face cu o haită de câini, atunci trebuie să fim atenţi în special la primul câine care ne atacă, acela este „şeful” haitei, ceea ce specialiştii numesc „masculul alfa”. Se poate ca şi o femelă să conducă o haită de câini şi să fie cea mai agresivă, nu neapărat un mascul. „În situaţia în care vorbim de o haită de câini, atunci trebuie identificat acel câine care este şeful haitei sau masculul alfa, cum îi zicem noi, poate să fie o femelă, nu neapărat un mascul, cu care trebuie ţinut contactul vizual tot timpul”, a arătat poliţistul Ivanov.

Coordonatorul echipei operative canine din IPJ Sibiu subliniază că este vital să nu fugim când ne atacă un câine sau o haită. Dacă o rupem la fugă când ne atacă un câine, atunci nu ne mai uităm în ochii lui şi animalul ne va considera o pradă şi îşi va activa instinctul de vânătoare.

„Nu fugim. În momentul în care fugim, deja noi devenim o pradă sigură pentru câini, pentru că se activează instinctul de vânătoare şi în niciun caz un om nu poate fugi mai repede decât un câine. În situaţia în care avem un gard sau un panou, chiar şi un copac în apropiere, indicaţia este să ne apropiem cu spatele de acesta şi să nu pierdem contactul vizual cu masculul alfa sau cu câinele respectiv care ne-a atacat”, a subliniat Gabriel Nicolae Ivanov.

Potrivit poliţistului specializat în comportamentul canin, păstrarea calmului cât de mult posibil poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte pentru cineva care este atacat de câini.

„Sfatul meu, din experienţa pe care am acumulat-o până acum, ar fi să încercăm să ne menţinem calmul, pentru că una dintre sursele de agresivitate ale câinelui este ceea ce aude acesta de la persoane sau ceea ce simte. Este vorba despre acea emanare de adrenalină, este vorba de respiraţie şi chiar în unele situaţii, câinele având un auz foarte bun, partea de bătăi ale inimii, care poate crea o stare de agresivitate mai mare câinilor”, a declarat Ivanov.

Totodată, când suntem atacaţi de câini este important să strigăm după ajutor. Strigătele noastre îi pot şi descuraja pe câini, mai ales pe cei fără stăpân. Un alt sfat oferit de poliţistul sibian este că sub nicio formă nu trebuie să ne punem jos, în faţa câinilor care ne atacă.

„Pentru a ieşi din situaţia respectivă, trebuie în primul rând să strigăm după ajutor, să vedem dacă suntem auziţi sau nu (…) Ţipătul tău descurajează animalul, pentru că majoritatea câinilor fără stăpân au trecut prin situaţii grele de-a lungul vieţii, au fost bătuţi, au fost alungaţi, au trecut prin anumite traume care le-a marcat viaţa (…) Nu ne punem jos, pentru că în momentul în care ne punem jos aceştia vor avea tendinţa să vină, să te atace. Şi dacă avem un gard în spate este bine să mergem tot timpul cu spatele, lipit de gard, până ieşim din zona de pază a câinelui respectiv, pentru că fiecare câine sau fiecare haită de câini are o zonă de pază, o zonă în care aceştia mănâncă şi îşi desfăşoară viaţa de zi cu zi”, a arătat coordonatorul echipei operative canine de la IPJ Sibiu.

El explică şi că nu toţi câinii sar direct pe victime, mulţi dintre ei prima dată se învârt în jurul persoanei atacate, pentru a o hăitui, „pentru a putea găsi o poziţie în care să poată ataca”.

„Foarte rar câinii fără stăpân sar direct. De regulă, sar direct câinii care sunt specializaţi şi pregătiţi pentru aşa ceva. Dar de regulă, câinii fără stăpân te hăituiesc până găsesc vulnerabilitatea, pierde contactul vizual cu tine şi atunci te prinde de o zonă sensibilă să te trântească jos. Odată ce te-au pus jos, acolo apare marea problemă”, a precizat Gabriel Nicolae Ivanov.

Însă cel mai dificil este atunci când eşti atacat de câinii de luptă, cei care sunt antrenaţi să fie agresivi.

„Câinii de luptă sunt o eroare a activităţilor cu câini, din punctul meu de vedere. Această categorie de câini nu ar trebui să existe, pentru că în primul rând vorbim de suflete care cer afecţiune, nu trebuie să fie agresive. Dar în situaţia respectivă, câinii de luptă sunt învăţaţi să se lupte cu alţi câini, s-ar putea să nu avem o situaţie agresivă la persoane, s-ar putea să mergem cu câinele nostru pe stradă şi să ne trezim că nu atacă persoana, ci atacă câinele. Dacă e un câine foarte agresiv, un câine de luptă, atunci trebuie să intervii şi mecanic: ori lovit câinele respectiv, ori încercând să îl prinzi de părţile moi, spre exemplu gâtul sau să îi atingi ochii, ca să lase priza pe care o face dacă te-a prins”, a explicat Gabriel Nicolae Ivanov.

Bărbatul care a fost salvat de el în februarie 2021 a scăpat doar cu câteva muşcături, după ce a fost atacat de o haită de 10-12 câini de la o stână de lângă Poplaca. Iar proprietarul stânei şi al câinilor a fost sancţionat contravenţional cu amenzi în valoare de 800 de lei, aplicate potrivit Legii nr. 61/1991 şi Legii nr. 407/2006, au informat atunci reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean.

La Sibiu există singura şcoală de dresaj pentru câinii din structurile Ministerului Afacerilor Interne şi singura unitate operativă canină din cadrul unui inspectorat judeţean de poliţie, mai relatează Agerpres.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cât este salariul mediu net în România. A crescut dar nu a putut ține pasul cu inflația

Publicat

Publicitate

Cât este salariul mediu net în România: Acest indicator a ajuns la finalul anului trecut la 5.914 lei. A crescut față de anul precedent, dar nu a reușit să țină pasul cu inflația. 

Câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 299 lei, adică +5,3% față de luna noiembrie 2025, arată datele Institutului Național de Statistică, citate de Economedia.

La o rată a inflației de 9.7%, românii care încasează un salariu mediu au pierdut 4,8% din puterea de cumpărare  4,8%.

În luna decembrie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9.868 lei, cu 497 lei (+5,3%) mai mare decât cel înregistrat în luna noiembrie 2025.

Câştigul salarial mediu net a fost 5.914 lei, în creştere cu 299 lei (+5,3%) față de luna noiembrie 2025.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (13012 lei) și în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12588 lei).

Publicitate

Cele mai mici salarii sunt cele ale oamenilor care lucrează în hoteluri şi restaurante (3557 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3581 lei).

     

Citeste mai mult

Eveniment

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană

Publicat

Publicitate

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană: vineri, 13 februarie, se dau salariile în învățământ. 

De regulă, aceștia iau salariile în ziua de 14 a lunii, doar că 14 februarie pică sâmbăta, așa că vineri, 13 februarie, este zi de salariu, scrie Edupedu.ro.

Este prima lună în care doar profesorii și angajații din învățământ cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici, mai primesc indemnizație de hrană.

Reglementarea apare într-un ordin publicat în Monitorul Oficial în 6 februarie 2026.

Prevederea se pune în aplicare începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2026, adică începând cu salariile pe care le primesc profesorii în luna februarie.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Premierul Ilie Bolojan: Recesiunea tehnică este prețul tranziției către o economie solidă, nu o criză

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan transmite că recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă.

România nu traversează ‘o criză’, ci o perioadă de corecție economică ‘necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică’, a scris prim-ministrul, vineri, pe Facebook.

Precizările vin în contextul în care, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025. Acesta este al doilea trimestru consecutiv de scădere.

‘Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe’, transmite Bolojan.

El analizează comparativ anii 2024 și 2025, menționând că în 2024 a existat un deficit bugetar ‘ridicat’, de aproape 8-9% din PIB. De asemenea, s-a înregistrat un deficit extern ‘semnificativ’, de 8,2% din PIB, dar cu o creștere economică reală ‘modestă’, sub 1%.

Publicitate

‘În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei’, explică Bolojan.

Potrivit acestuia, în anul 2024 consumul puternic a venit din ‘tot mai multe’ importuri, iar inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.

‘Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau’, adaugă premierul.

În schimb, în iulie 2025, contextul s-a schimbat ‘fundamental’, deoarece a început redresarea, precizează Bolojan.

‘Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%’, scrie premierul.

Astfel, în 2024 a existat un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 s-au luat măsuri de disciplină fiscală, dar s-a înregistrat o creștere similară, ‘susținută de investiții reale și factori structurali’, precizează premierul.

‘Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung’, se mai arată în postare. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

MAI va monitoriza presa și rețelele sociale pentru a combate informațiile false despre buletinul electronic

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Interne alocă 2,29 milioane de lei pentru servicii de monitorizare a presei și a rețelelor sociale, cu scopul de a urmări modul în care se discută în spațiul public implementarea cărții electronice de identitate.

Practic, acest sistem nu presupune un simplu abonament la o agenție de știri, ci un sistem software și hardware de tip „Media Intelligence”, care să îndeplinească mai multe funcții, potrivit economedia.ro.

Printre acestea se numără înregistrarea și arhivarea emisiunilor radio și TV în care este discutat buletinul electronic.

Astfel, MAI dorește să păstreze în format audio/video toate intervențiile publice pe această temă, pentru a putea analiza discursul în timp real.

Monitorizarea mediului online

De asemenea, sistemul va include monitorizarea mediului online, ceea ce presupune analizarea site-urilor de știri, a blogurilor și a rețelelor sociale pentru identificarea unor termeni-cheie legați de proiect, precum „buletin electronic”, „cip” sau „semnătură digitală”.

Potrivit caietului de sarcini analizat de economedia.ro, platforma trebuie să asigure și o funcție de analiză a sentimentului, capabilă să indice dacă percepția publică asupra subiectului este favorabilă, neutră sau negativă.

Publicitate

Scopul proiectului: creșterea numărului de buletine electronice emise

Scopul proiectului este de a sprijini și accelera adoptarea Cărții Electronice de Identitate (CEI) în România.

MAI vrea să identifice în timp real informațiile false care devin virale, pentru a putea reacționa rapid cu dezmințiri oficiale și campanii de informare direcționate.

De exemplu, dacă apar temeri legate de „stocarea amprentelor”, instituția ar putea aloca buget pentru materiale care explică securitatea datelor biometrice.

Prin acest sistem, Ministerul de Interne urmărește să combată răspândirea informațiilor negative despre buletinul electronic și să își adapteze comunicarea pentru a accelera adoptarea cărții electronice de identitate.

În prezent, mai puțin de 5% dintre români dețin acest document. 

România și-a asumat (prin PNRR) ca până la sfârșitul lui 2026 să emită aproximativ 5 milioane de buletine electronice.

Pentru a realiza acest lucru, ar fi nevoie de un ritm de peste 150.000-200.000 de documente eliberate lunar la nivel național, însă acest lucru nu se întâmplă momentan, deoarece populația este neîncrezătoare cu privire la această schimbare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending