Connect with us

Actualitate

VIDEO: Cum te aperi de câinii agresivi. Ce recomandă polițistul care a salvat de la moarte un om atacat de o haită de câini

Publicat

Publicitate

Felul în care reuşeşti să îţi păstrezi calmul şi să ştii ce nu trebuie să faci niciodată atunci când te atacă un câine îţi poate salva viaţa, a declarat, pentru AGERPRES, poliţistul Gabriel Nicolae Ivanov, de la singura şcoală de dresaj pentru câinii din structurile Ministerului Afacerilor Interne din România.

Specializat de aproape 25 de ani în dresajul şi comportamentul canin şi coordonator al singurei echipe operative canine din Poliţia Română, Gabriel Nicolae Ivanov este cel care în urmă cu doi ani, în februarie 2021, a salvat viaţa unui bărbat sfâşiat de o haită de câini, pe un câmp de lângă localitatea Poplaca.

Decesul femeii din Bucureşti sfâşiată de câini a atras atenţia din nou asupra faptului că este important să ştim cum să ne comportăm cu câinii pe care nu îi cunoaştem.

Citește și: Zeci de botoșăneni au cerut intervenția polițiștilor, prin apel la 112, în ultimele 24 de ore

În urmă cu doi ani, Ivanov a salvat viaţa unui bărbat, atacat de 12 câini pe un câmp din localitatea Poplaca, învecinată cu municipiul Sibiu. O vecină a filmat cu telefonul mobil intervenţia poliţistului şi imaginile au devenit virale pe Internet.

„Am avut o situaţie în urmă cu doi ani de zile, la solicitarea unui vecin de al meu, în zona localităţii Poplaca din (judeţul n.r.) Sibiu, unde o persoană a fost atacată de 10-12 câini ciobăneşti. Am intervenit în situaţia respectivă, am luat o bucată de obiect care m-a ajutat în situaţia dată, am atras câinii către mine în primul rând, dominând masculul alfa, am ajuns lângă persoana respectivă, am ridicat-o de jos pentru că era sfâşiată şi chiar avea pantalonii rupţi şi era muşcat de picior, l-am protejat şi l-am scos din zona de pază a câinilor, ducându-l într-o zonă de siguranţă, de unde l-am salvat”, a relatat Gabriel Nicolae Ivanov.

 

Publicitate

Cei 22 de ani de experienţă în domeniul comportamentului câinilor l-au ajutat pe poliţist să reuşească să iasă teafăr cu bărbatul rănit, pe umeri, din mijlocul haitei de 12 câini. Înarmat doar cu un băţ de lemn, pe care nu l-a folosit pentru a lovi câinii, ci doar i-a ameninţat cu el, Ivanov a înfruntat câinele care conducea haita, atât cu privirea, dar a şi strigat la cei 12 câini, ceea ce ajută orice om într-o situaţie similară.

„În momentul respectiv am şi zbierat la ei, pentru că a început acea tendinţă de a fi hăituit, dar nu am pierdut contactul vizual cu masculul alfa şi băţul respectiv m-ar fi ajutat doar în situaţia în care ar fi dat să mă prindă de picior sau de o altă parte a corpului”, explică poliţistul sibian.

Dacă un om este atacat de un câine, este important să se uite la acel animal în permanenţă – acesta este primul sfat pe care îl oferă coordonatorul echipei operative canine de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Sibiu. „În situaţia în care te atacă un câine, în primul rând nu trebuie să pierzi contactul vizual cu acesta”, spune Gabriel Nicolae Ivanov.

De asemenea, când eşti atacat de un câine, contează să agiţi mâinile, iar dacă ai un băţ la îndemână, să îl foloseşti fără a lovi direct acel patruped, ci doar să îl ţii la distanţă cât de mult poţi.

„În situaţia în care în apropiere ai obiecte pe care le poţi folosi, pentru a-l îndepărta, dar nu a-l lovi, poţi lua acele obiecte, poţi agita mâinile pentru a impune o stare de temere câinelui respectiv, ceea ce îl face să păstreze distanţa faţă de tine”, este un alt sfat dat de poliţistul Ivanov.

Dacă avem de-a face cu o haită de câini, atunci trebuie să fim atenţi în special la primul câine care ne atacă, acela este „şeful” haitei, ceea ce specialiştii numesc „masculul alfa”. Se poate ca şi o femelă să conducă o haită de câini şi să fie cea mai agresivă, nu neapărat un mascul. „În situaţia în care vorbim de o haită de câini, atunci trebuie identificat acel câine care este şeful haitei sau masculul alfa, cum îi zicem noi, poate să fie o femelă, nu neapărat un mascul, cu care trebuie ţinut contactul vizual tot timpul”, a arătat poliţistul Ivanov.

Coordonatorul echipei operative canine din IPJ Sibiu subliniază că este vital să nu fugim când ne atacă un câine sau o haită. Dacă o rupem la fugă când ne atacă un câine, atunci nu ne mai uităm în ochii lui şi animalul ne va considera o pradă şi îşi va activa instinctul de vânătoare.

„Nu fugim. În momentul în care fugim, deja noi devenim o pradă sigură pentru câini, pentru că se activează instinctul de vânătoare şi în niciun caz un om nu poate fugi mai repede decât un câine. În situaţia în care avem un gard sau un panou, chiar şi un copac în apropiere, indicaţia este să ne apropiem cu spatele de acesta şi să nu pierdem contactul vizual cu masculul alfa sau cu câinele respectiv care ne-a atacat”, a subliniat Gabriel Nicolae Ivanov.

Potrivit poliţistului specializat în comportamentul canin, păstrarea calmului cât de mult posibil poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte pentru cineva care este atacat de câini.

„Sfatul meu, din experienţa pe care am acumulat-o până acum, ar fi să încercăm să ne menţinem calmul, pentru că una dintre sursele de agresivitate ale câinelui este ceea ce aude acesta de la persoane sau ceea ce simte. Este vorba despre acea emanare de adrenalină, este vorba de respiraţie şi chiar în unele situaţii, câinele având un auz foarte bun, partea de bătăi ale inimii, care poate crea o stare de agresivitate mai mare câinilor”, a declarat Ivanov.

Totodată, când suntem atacaţi de câini este important să strigăm după ajutor. Strigătele noastre îi pot şi descuraja pe câini, mai ales pe cei fără stăpân. Un alt sfat oferit de poliţistul sibian este că sub nicio formă nu trebuie să ne punem jos, în faţa câinilor care ne atacă.

„Pentru a ieşi din situaţia respectivă, trebuie în primul rând să strigăm după ajutor, să vedem dacă suntem auziţi sau nu (…) Ţipătul tău descurajează animalul, pentru că majoritatea câinilor fără stăpân au trecut prin situaţii grele de-a lungul vieţii, au fost bătuţi, au fost alungaţi, au trecut prin anumite traume care le-a marcat viaţa (…) Nu ne punem jos, pentru că în momentul în care ne punem jos aceştia vor avea tendinţa să vină, să te atace. Şi dacă avem un gard în spate este bine să mergem tot timpul cu spatele, lipit de gard, până ieşim din zona de pază a câinelui respectiv, pentru că fiecare câine sau fiecare haită de câini are o zonă de pază, o zonă în care aceştia mănâncă şi îşi desfăşoară viaţa de zi cu zi”, a arătat coordonatorul echipei operative canine de la IPJ Sibiu.

El explică şi că nu toţi câinii sar direct pe victime, mulţi dintre ei prima dată se învârt în jurul persoanei atacate, pentru a o hăitui, „pentru a putea găsi o poziţie în care să poată ataca”.

„Foarte rar câinii fără stăpân sar direct. De regulă, sar direct câinii care sunt specializaţi şi pregătiţi pentru aşa ceva. Dar de regulă, câinii fără stăpân te hăituiesc până găsesc vulnerabilitatea, pierde contactul vizual cu tine şi atunci te prinde de o zonă sensibilă să te trântească jos. Odată ce te-au pus jos, acolo apare marea problemă”, a precizat Gabriel Nicolae Ivanov.

Însă cel mai dificil este atunci când eşti atacat de câinii de luptă, cei care sunt antrenaţi să fie agresivi.

„Câinii de luptă sunt o eroare a activităţilor cu câini, din punctul meu de vedere. Această categorie de câini nu ar trebui să existe, pentru că în primul rând vorbim de suflete care cer afecţiune, nu trebuie să fie agresive. Dar în situaţia respectivă, câinii de luptă sunt învăţaţi să se lupte cu alţi câini, s-ar putea să nu avem o situaţie agresivă la persoane, s-ar putea să mergem cu câinele nostru pe stradă şi să ne trezim că nu atacă persoana, ci atacă câinele. Dacă e un câine foarte agresiv, un câine de luptă, atunci trebuie să intervii şi mecanic: ori lovit câinele respectiv, ori încercând să îl prinzi de părţile moi, spre exemplu gâtul sau să îi atingi ochii, ca să lase priza pe care o face dacă te-a prins”, a explicat Gabriel Nicolae Ivanov.

Bărbatul care a fost salvat de el în februarie 2021 a scăpat doar cu câteva muşcături, după ce a fost atacat de o haită de 10-12 câini de la o stână de lângă Poplaca. Iar proprietarul stânei şi al câinilor a fost sancţionat contravenţional cu amenzi în valoare de 800 de lei, aplicate potrivit Legii nr. 61/1991 şi Legii nr. 407/2006, au informat atunci reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean.

La Sibiu există singura şcoală de dresaj pentru câinii din structurile Ministerului Afacerilor Interne şi singura unitate operativă canină din cadrul unui inspectorat judeţean de poliţie, mai relatează Agerpres.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață persistentă afectează aeroporturile din Moldova: Curse rerutate și anulate la Suceava, Iași și Bacău

Publicat

Publicitate

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, în intervalul 19-20 decembrie, au aterizat trei aeronave, însă mai multe zboruri au fost rerutate sau anulate din motive strict legate de siguranța operațiunilor:

  • Wizz Air Londra – Suceava: aterizat la Timișoara (pasagerii transportați cu autocarul la Suceava).
  • Wizz Air Malpensa – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Memmingen – Suceava: rerutat la Sibiu.
  • Wizz Air Charleroi – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Suceava – Londra: cursă anulată, pasagerii reprogramați.

Consiliul Județean Suceava a reamintit că investiția în sistemul ILS CAT III a fost finalizată cu aproximativ o lună mai devreme decât termenul inițial. Sistemul este instalat, calibrat și validat tehnic, urmând să devină operațional după publicarea în Aeronautical Information Publication (AIP), o etapă standard obligatorie conform reglementărilor internaționale, cu un termen estimat de aproximativ 56 de zile.

„După finalizarea procedurii de publicare în AIP, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava va putea opera fără aceste limitări, inclusiv în condiții de vizibilitate foarte redusă”, a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Suceava.

Toate operațiunile s-au desfășurat în conformitate cu reglementările în vigoare, prioritatea fiind siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Pasagerii afectați sunt rugați să contacteze operatorii aerieni pentru informații privind reprogramări și compensații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANOFM: 66 programe de formare profesională vor începe din ianuarie, la nivel național

Publicat

Publicitate

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna ianuarie 66 programe de formare profesională pentru 1.157 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: lucrător comercial – 140 de persoane; agent de securitate – 123 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de persoane; ajutor bucătar – 104 de persoane; coafor – 81 de persoane; contabil – 73 de persoane; referent resurse umane – 70 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de persoane; maseur – 45 de persoane; bucătar – 39 de persoane.

Cele mai multe cursuri se vor organiza în județul Brașov (pentru 150 de persoane), județul Suceava (pentru 84 de persoane) și județul Dâmbovița (pentru 75 de persoane). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending