Felul în care reuşeşti să îţi păstrezi calmul şi să ştii ce nu trebuie să faci niciodată atunci când te atacă un câine îţi poate salva viaţa, a declarat, pentru AGERPRES, poliţistul Gabriel Nicolae Ivanov, de la singura şcoală de dresaj pentru câinii din structurile Ministerului Afacerilor Interne din România.
Specializat de aproape 25 de ani în dresajul şi comportamentul canin şi coordonator al singurei echipe operative canine din Poliţia Română, Gabriel Nicolae Ivanov este cel care în urmă cu doi ani, în februarie 2021, a salvat viaţa unui bărbat sfâşiat de o haită de câini, pe un câmp de lângă localitatea Poplaca.
Decesul femeii din Bucureşti sfâşiată de câini a atras atenţia din nou asupra faptului că este important să ştim cum să ne comportăm cu câinii pe care nu îi cunoaştem.
În urmă cu doi ani, Ivanov a salvat viaţa unui bărbat, atacat de 12 câini pe un câmp din localitatea Poplaca, învecinată cu municipiul Sibiu. O vecină a filmat cu telefonul mobil intervenţia poliţistului şi imaginile au devenit virale pe Internet.
„Am avut o situaţie în urmă cu doi ani de zile, la solicitarea unui vecin de al meu, în zona localităţii Poplaca din (judeţul n.r.) Sibiu, unde o persoană a fost atacată de 10-12 câini ciobăneşti. Am intervenit în situaţia respectivă, am luat o bucată de obiect care m-a ajutat în situaţia dată, am atras câinii către mine în primul rând, dominând masculul alfa, am ajuns lângă persoana respectivă, am ridicat-o de jos pentru că era sfâşiată şi chiar avea pantalonii rupţi şi era muşcat de picior, l-am protejat şi l-am scos din zona de pază a câinilor, ducându-l într-o zonă de siguranţă, de unde l-am salvat”, a relatat Gabriel Nicolae Ivanov.
Publicitate
Cei 22 de ani de experienţă în domeniul comportamentului câinilor l-au ajutat pe poliţist să reuşească să iasă teafăr cu bărbatul rănit, pe umeri, din mijlocul haitei de 12 câini. Înarmat doar cu un băţ de lemn, pe care nu l-a folosit pentru a lovi câinii, ci doar i-a ameninţat cu el, Ivanov a înfruntat câinele care conducea haita, atât cu privirea, dar a şi strigat la cei 12 câini, ceea ce ajută orice om într-o situaţie similară.
„În momentul respectiv am şi zbierat la ei, pentru că a început acea tendinţă de a fi hăituit, dar nu am pierdut contactul vizual cu masculul alfa şi băţul respectiv m-ar fi ajutat doar în situaţia în care ar fi dat să mă prindă de picior sau de o altă parte a corpului”, explică poliţistul sibian.
Dacă un om este atacat de un câine, este important să se uite la acel animal în permanenţă – acesta este primul sfat pe care îl oferă coordonatorul echipei operative canine de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Sibiu. „În situaţia în care te atacă un câine, în primul rând nu trebuie să pierzi contactul vizual cu acesta”, spune Gabriel Nicolae Ivanov.
De asemenea, când eşti atacat de un câine, contează să agiţi mâinile, iar dacă ai un băţ la îndemână, să îl foloseşti fără a lovi direct acel patruped, ci doar să îl ţii la distanţă cât de mult poţi.
„În situaţia în care în apropiere ai obiecte pe care le poţi folosi, pentru a-l îndepărta, dar nu a-l lovi, poţi lua acele obiecte, poţi agita mâinile pentru a impune o stare de temere câinelui respectiv, ceea ce îl face să păstreze distanţa faţă de tine”, este un alt sfat dat de poliţistul Ivanov.
Dacă avem de-a face cu o haită de câini, atunci trebuie să fim atenţi în special la primul câine care ne atacă, acela este „şeful” haitei, ceea ce specialiştii numesc „masculul alfa”. Se poate ca şi o femelă să conducă o haită de câini şi să fie cea mai agresivă, nu neapărat un mascul. „În situaţia în care vorbim de o haită de câini, atunci trebuie identificat acel câine care este şeful haitei sau masculul alfa, cum îi zicem noi, poate să fie o femelă, nu neapărat un mascul, cu care trebuie ţinut contactul vizual tot timpul”, a arătat poliţistul Ivanov.
Coordonatorul echipei operative canine din IPJ Sibiu subliniază că este vital să nu fugim când ne atacă un câine sau o haită. Dacă o rupem la fugă când ne atacă un câine, atunci nu ne mai uităm în ochii lui şi animalul ne va considera o pradă şi îşi va activa instinctul de vânătoare.
„Nu fugim. În momentul în care fugim, deja noi devenim o pradă sigură pentru câini, pentru că se activează instinctul de vânătoare şi în niciun caz un om nu poate fugi mai repede decât un câine. În situaţia în care avem un gard sau un panou, chiar şi un copac în apropiere, indicaţia este să ne apropiem cu spatele de acesta şi să nu pierdem contactul vizual cu masculul alfa sau cu câinele respectiv care ne-a atacat”, a subliniat Gabriel Nicolae Ivanov.
Potrivit poliţistului specializat în comportamentul canin, păstrarea calmului cât de mult posibil poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte pentru cineva care este atacat de câini.
„Sfatul meu, din experienţa pe care am acumulat-o până acum, ar fi să încercăm să ne menţinem calmul, pentru că una dintre sursele de agresivitate ale câinelui este ceea ce aude acesta de la persoane sau ceea ce simte. Este vorba despre acea emanare de adrenalină, este vorba de respiraţie şi chiar în unele situaţii, câinele având un auz foarte bun, partea de bătăi ale inimii, care poate crea o stare de agresivitate mai mare câinilor”, a declarat Ivanov.
Totodată, când suntem atacaţi de câini este important să strigăm după ajutor. Strigătele noastre îi pot şi descuraja pe câini, mai ales pe cei fără stăpân. Un alt sfat oferit de poliţistul sibian este că sub nicio formă nu trebuie să ne punem jos, în faţa câinilor care ne atacă.
„Pentru a ieşi din situaţia respectivă, trebuie în primul rând să strigăm după ajutor, să vedem dacă suntem auziţi sau nu (…) Ţipătul tău descurajează animalul, pentru că majoritatea câinilor fără stăpân au trecut prin situaţii grele de-a lungul vieţii, au fost bătuţi, au fost alungaţi, au trecut prin anumite traume care le-a marcat viaţa (…) Nu ne punem jos, pentru că în momentul în care ne punem jos aceştia vor avea tendinţa să vină, să te atace. Şi dacă avem un gard în spate este bine să mergem tot timpul cu spatele, lipit de gard, până ieşim din zona de pază a câinelui respectiv, pentru că fiecare câine sau fiecare haită de câini are o zonă de pază, o zonă în care aceştia mănâncă şi îşi desfăşoară viaţa de zi cu zi”, a arătat coordonatorul echipei operative canine de la IPJ Sibiu.
El explică şi că nu toţi câinii sar direct pe victime, mulţi dintre ei prima dată se învârt în jurul persoanei atacate, pentru a o hăitui, „pentru a putea găsi o poziţie în care să poată ataca”.
„Foarte rar câinii fără stăpân sar direct. De regulă, sar direct câinii care sunt specializaţi şi pregătiţi pentru aşa ceva. Dar de regulă, câinii fără stăpân te hăituiesc până găsesc vulnerabilitatea, pierde contactul vizual cu tine şi atunci te prinde de o zonă sensibilă să te trântească jos. Odată ce te-au pus jos, acolo apare marea problemă”, a precizat Gabriel Nicolae Ivanov.
Însă cel mai dificil este atunci când eşti atacat de câinii de luptă, cei care sunt antrenaţi să fie agresivi.
„Câinii de luptă sunt o eroare a activităţilor cu câini, din punctul meu de vedere. Această categorie de câini nu ar trebui să existe, pentru că în primul rând vorbim de suflete care cer afecţiune, nu trebuie să fie agresive. Dar în situaţia respectivă, câinii de luptă sunt învăţaţi să se lupte cu alţi câini, s-ar putea să nu avem o situaţie agresivă la persoane, s-ar putea să mergem cu câinele nostru pe stradă şi să ne trezim că nu atacă persoana, ci atacă câinele. Dacă e un câine foarte agresiv, un câine de luptă, atunci trebuie să intervii şi mecanic: ori lovit câinele respectiv, ori încercând să îl prinzi de părţile moi, spre exemplu gâtul sau să îi atingi ochii, ca să lase priza pe care o face dacă te-a prins”, a explicat Gabriel Nicolae Ivanov.
Bărbatul care a fost salvat de el în februarie 2021 a scăpat doar cu câteva muşcături, după ce a fost atacat de o haită de 10-12 câini de la o stână de lângă Poplaca. Iar proprietarul stânei şi al câinilor a fost sancţionat contravenţional cu amenzi în valoare de 800 de lei, aplicate potrivit Legii nr. 61/1991 şi Legii nr. 407/2006, au informat atunci reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean.
La Sibiu există singura şcoală de dresaj pentru câinii din structurile Ministerului Afacerilor Interne şi singura unitate operativă canină din cadrul unui inspectorat judeţean de poliţie, mai relatează Agerpres.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat duminică lansarea unei Ordonanțe de urgență care înăsprește drastic sancțiunile pentru oricine taie fără drept arborii din zonele verzi urbane, un fenomen care, potrivit autorităților, a luat amploare în ultimii ani. Proiectul vine în contextul în care tot mai multe orașe reclamă pierderea spațiilor verzi, iar comunitățile locale cer intervenții ferme pentru protejarea zonelor cu rol esențial în reducerea poluării și în menținerea calității vieții, relatrează alba24.ro.
Proiectul modifică art. 140 alin. (1) din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic.
„De zi de weekend, o veste bună: tocmai a fost pus în transparență ordonanța pe care o să o propun pentru ca tăierile cum au fost cele din parcul IOR să fie infracțiuni.
P.S. Sunteți și voi curioși cine sunt oamenii care vor spune imediat că e greșit rău acest proiect, dar că ei, sigur, susțin de principiu să fie protejate spațiile verzi?”, a scris Diana Buzoianu, pe pagina sa de Facebook.
Tăierea ilegală a arborilor de pe spațiile verzi din localități ar putea fi pedepsită cu până la 3 ani de închisoare.
Potrivit proiectului, „tăierea, distrugerea, degradarea, în orice mod, fără drept, a vegetației forestiere instalate pe spațiile verzi din intravilanul localităților, având o suprafață de peste 500 m.p, aflate în proprietatea publică sau în privată, inclusiv cele încadrate la categoria de folosință a terenurilor curți construcții, definite în conformitate cu normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”.
Ministrul Mediului anunța în urmă cu câteva zile că prețul mediu luat avut în vedere de autorități pentru calcularea prejudiciilor cauzate de tăierile ilegale de lemn este, astăzi, de 164 de lei, deși tariful mediu pentru un metru cub de lemn se situează la 272 de lei, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Publicitate
„Știți cum se calculează prejudiciile în dosare pe tăieri ilegale? Se înmulțesc metri cubi de lemn tăiați ilegal cu prețul mediu pentru un metru cub. Știți care e prețul mediu luat în calcul de autorități pentru calcularea acestor prejudicii? 164 de lei.
Asta deși prețul mediu real este mult mai mare de ani de zile. Și, uite așa, ajung unii infractori să fie considerați că au produs prejudicii mult mai mici decât cele reale. Bine, bine dar cum se stabilește care e prețul mediu pentru un metru cub de lemn luat în calcul în astfel de cazuri de autorități? Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are această datorie prin lege pe care trebuie să o inițieze.
De 8 ani această lege nu a mai fost updatată, deși prețul mediu pentru un metru cub de lemn, conform datelor de la INS, este de 272 de lei”, a scris luni, pe Facebook, Diana Buzoianu.
Comercianții care nu înlocuiesc produsele neconforme în termen de cel mult 30 de zile riscă amenzi de până la 25.000 de lei, potrivit noilor reglementări în domeniul protecției consumatorilor. Măsura vizează atât produsele cumpărate din magazine fizice, cât și pe cele achiziționate online, iar sancțiunile se aplică în toate situațiile în care clientul constată o neconformitate și solicită înlocuirea produsului. Autoritățile transmit că noile reguli urmăresc protejarea consumatorilor și responsabilizarea comercianților care tergiversează rezolvarea sesizărilor.
„Am promulgat săptămâna aceasta legea care introduce amendarea comercianților cu sume cuprinse între 5.000 și 25.000 de lei pentru nerespectarea obligației de a înlocui produsele achiziționate, fie fizic, fie online, atunci când cumpărătorul constată o neconformitate în termen de cel mult 30 de zile de la achiziție.
Această modificare asigură aplicarea corectă a drepturilor prevăzute de lege și întărește protecția consumatorilor”, a scris președintele Nicușor Dan, duminică, pe pagina de Facebook, relatează și alba24.ro.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat la finalul lunii octombrie un proiect de lege potrivit căruia refuzul vânzătorului de a înlocui un produs în cazul în care acesta este neconform intră în categoria contravențiilor și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei.
În expunerea de motive se arată că Ordonanța de urgență nr. 140/2021 a fost adoptată pentru a stabili cadrul legal cu privire la contractele de vânzare încheiate între vânzător și consumator, în special norme privind conformitatea bunurilor, măsurile corective în caz de neconformitate, modalitățile de punere în aplicare respectivelor măsuri corective, precum și garanțiile comerciale în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a bunei funcționări a pieței interne.
Potrivit inițiatorilor, ordonanța prevede următoarele: „consumatorii beneficiază de înlocuirea bunurilor în cazul în care neconformitatea acestora este constatată la scurt timp după livrare, fără a depăși 30 de zile calendaristice”, dar, din păcate, aceasta nu a dispus și sancțiunile aplicabile pentru abaterile de la aceste prevederi, respectiv refuzul vânzătorului de a înlocui bunul neconform, în termenul stipulat de lege.
Publicitate
„Absența sancțiunii determină în practică multiple refuzuri nejustificate din partea comercianților, chiar dacă, în termenul de 30 de zile, consumatorul solicită înlocuirea bunurilor neconforme. Pentru a corecta omisiunea legiuitorului, propunem modificarea OUG 140/2021 și includerea în categoria contravențiilor sancționate cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei a nerespectării acestor prevederi”, au explicat inițiatorii proiectului.
Proiectul de lege a fost adoptat și de Senat, iar Camera Deputaților a fost for decizional în acest caz.
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
„Lumina” de marți, 18 noiembrie 2025. Alexandra Drugan publică articolul „George Enescu, promotor al copiilor talentați”. Reținem: 1. „O calitate fundamental a omului George Enescu, remarcată de aproape toți discipolii și colaboratorii săi apropiați, dar mai ales de cercetători, a fost generozitatea. El a instituit premiul national de compoziție ce-i poartă numele, singura distincție și răsplată material pentru creatorii autohtoni din țara noastră, între anii 1912 și 1946”; 2. „A-l descoperi pe Socrate Barozzi, Mircea Bârsan și Vasile Filip la Iași, pe Mândru Katz la Buzău, pe Valentin Gheorghiu la Galați, pe Mihai Constantinescu la Chișinău și a-I adduce la București pentru studii profesionale superioare constituie o performanță greu de imaginat în urmă cu peste 80 de ani, în România, țară puternic dominate de concepții social-conservatoare”; 3. „Când miculo Yehudi Menuhin a traversat oceanul pentru a studia vioara cu dascălul roman la Paris și apoi la Sinaia, George Enescu, amintindu-și de influența pe care a avut-o asupra sa întâlnirea cu Eduard Caudella, a acceptat să-i fie îndrumător. Dinu Lipatti, Aurelia Cionca, Lola Bobescu, Radu Mihail sunt numai câțiva dintre cei care s-au împlinit pe plan musical datorită maestrului Enescu”;
”România literară” nr. 46 din 31 octombrie 2025.Horia Gârbea, sub titlul „Nostalgia revistei Urzica”, publică un comentariu critic la volumul „Dulce și ieftin” („Polirom”, Iași, 2025) al lui Dan Sociu. Reținem: 1. „Întâmplarea face că l-am cunoscut pe Dan Sociu pe la începutul anilor 2000 și i-am urmărit oarecum activitatea, convins mai degrabă de articolele care-i erau consacrate decât de fenomenul intrinsec al creației. Asta m-a și făcut să citesc volumul său de poezie „Dulce și ieftin” de la editura „Polirom”, după ce regretasem că am citit „La gunoi”, de la aceeași editură. Acesta este subintitulat roman, ceea ce în opinia mea apare complet nejustificat.”; 2. „La gunoi” este una dintre numeroasele, din păcate, narațiuni ale nimicului care tot apar la noi. În text nu se petrece nimic interesant, nici măcar bizar, nu aflăm nimic ce nu știam dinainte despre o viață ternă a unui personaj banal.”; 3. „Dulce și ieftin” cuprinde și el un ciclu, al treilea și ultimul, compus din 12 poeme, în care un „narator” expune la persoana întâi întâmplări anodine ale existenței sale”; 4. „Eu nu am descoperit cheia la niciunul dintre poeme”; 5. „Celelalte două cicluri ale cărții conțin poeme (tot) fără titluri care oferă o prozodie clasică sub forma unor versificații ce imită poezia infantilă, dar cu altă recuzită și cu o falsă aparență de parabola”; 6. „Aceste versificații au – și prin ritmul lor săltăreț – o notă umoristică, puțin cam palidă de altfel. Mi se pare evident că nu umorul este punctul forte și de interes al lui Dan Sociu. Multe poeme seamănă cu „morala” fabulelor lui Aurel Baranga, pe care le citeam în anii 70 în revista „Urzica”, mirându-mă, copil naiv ce eram, ce caută ele într-o publicație pretins comică”; 7. „Alte texte din această serie a lui Dan Sociu au o notă mai accentuat suprarealist-absurdă, amintind de cele ale lui Grigore Cugler, dar fără inventivitatea acelora”;