Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” are, începând de miercuri, un laborator de microbiologie modern, dotat conform celor mai exigente standarde medicale.

Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani, alături de conducerea Spitalului Județean, reprezentanți ai Companiei Naționale de Investiții și ai constructorului, Simion Tehnoconstruct, au participat miercuri la recepția noului laborator de microbiologie, construit în curtea Secției de Boli Infecțioase.

„Sănătatea este, fără îndoială, pe primul loc. Pentru mine, investițiile în sistemul sanitar din Botoșani nu reprezintă doar o datorie, ci o promisiune de suflet, pe care am reușit să o transform în realitate. Laboratorul de microbiologie recepționat astăzi este o investiție esențială, nu doar pentru prezent, ci și pentru viitorul sănătății din județul nostru. De acum, medicii vor avea la dispoziție echipamente moderne, care vor permite diagnosticări mai rapide și mai precise, oferind botoșănenilor acces la îngrijiri medicale de calitate. Acest lucru înseamnă, pentru pacienți, șanse reale la tratamente mai eficiente și vieți salvate, iar pentru familiile acestora, liniște și siguranță”, a declarat Doina Federovici.

În plus, printr-un proiect finanțat prin PNRR, în valoare de 4 milioane de euro, s-a achiziționat aparatură de laborator de ultimă generație, care permite identificarea microorganismelor și determinarea sensibilității acestora la antibiotice într-un timp mai scurt și cu o acuratețe sporită.

„Când vine vorba de sănătate, timpul nu are răbdare. De aceea, din prima zi a mandatului meu de președinte al Consiliului Județean, am luptat pentru a atrage fonduri și pentru a demara proiecte care să transforme radical Spitalul Județean Botoșani. În acești patru ani, am realizat și demarat investiții în sistemul sanitar de peste 50 de milioane de euro, folosind fonduri europene, guvernamentale, județene și veniturile proprii ale spitalului. De asemenea, avem pregătite investiții extrem de importante, printre care se numără trei spitale pentru care Consiliul Județean a realizat documentația tehnică, pentru a putea aplica imediat ce se vor deschide ghidurile de finanțare”, a concluzionat Doina Federovici.

Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:

Noul președinte ales al Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime: Botoșănenii și-au pierdut orice urmă de încredere în politicieni și susține că noua sa echipă, formată din Eduard Mititelu, Buliga Luciana, Dumitriu Alexandru, Jitaru Ovidiu și Ionela Aiftincă, care candidează din partea PNL la Parlamentul României, ar putea schimba această situație.

“Nu sunt de mult timp în politică, dar nici nu e nevoie ca să îmi dau seama că botoșănenii și-au pierdut orice urmă de încredere în politicieni. A devenit o normalitate să îi privești cu scepticism și au dreptate oamenii care fac asta, pentru că politica nu le-a oferit altceva decât scandal peste scandal, promisiuni goale și discursuri lipsite de orice conținut.

Vreau să pot redobândi această încredere, alături de oameni integri, care lucrează cu adevărat în interesul botoșănenilor și care nu depind de interese politice. Pentru că știu că oamenii încă mai au încredere în schimbare, iar noi trebuie să venim cu oamenii potriviți, cu adevărat competenți, care să o facă posibilă.

Eu unul încă mai am nădejde că există oameni bine intenționați, care nu vor altceva decât să facă bine comunității lor. Doar de astfel de oameni mă înconjor și doar cu astfel de oameni vreau să lucrez, în curând, pentru dezvoltarea județului”, a transmis noul președinte ales al Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime.

Guvernul a adoptat, miercuri, două măsuri pentru susţinerea producătorilor agricoli afectaţi de secetă: compensaţii financiare şi suspendarea de drept a rambursării creditelor curente şi restante până în august 2025, relatează agerpres.ro.

Decizia a fost luată în contextul în care culturile a peste 230.000 de producători agricoli (persoane fizice, firme sau întreprinderi familiale) au fost afectate de secetă în perioada septembrie 2023 – august 2024, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. Aceştia vor putea beneficia de granturi în cuantum de 1.000 lei/ha pentru fiecare hectar calamitat. Bugetul acestei scheme de ajutor de stat este de două miliarde de lei.

“Sprijinul este de 1.000 lei pe hectar calamitat, conform proceselor-verbale de constatare a pagubelor. Beneficiază de acest sprijin orice fermier, indiferent dacă este persoană fizică, întreprindere individuală, familială sau persoană juridică, care a depus o cerere de plată la APIA şi care deţine un proces de constatare a pagubelor din care reiese că suprafaţa calamitată este de minim 30%”, a spus ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

El a subliniat că, în premieră, sprijinul va fi acordat în anul calendaristic în care s-au produs calamităţile, având în vedere că pagubele înregistrate au fost deja centralizate.

Ministrul a precizat că Guvernul a deblocat investiţiile în sistemele de irigaţii şi că acest lucru a permis asigurarea necesarului de consum din producţia proprie.

“Datorită faptului că am crescut suprafaţa irigabilă în România şi am continuat să asigurăm apă gratuită pe canalele principale, avem producţii bune care nu numai că ne asigură securitatea alimentară, dar putem să şi exportăm cantităţi importante de cereale”, a mai spus el.

A doua măsură adoptată de Guvern pentru a sprijini fermierii care au avut dificultăţi în acest an prevede posibilitatea suspendării de drept a rambursării creditelor curente şi restante cu scadenţă în anul 2024, până la data de 1 august 2025.

“Sunt două condiţii esenţiale pentru aplicarea acestei facilităţi: cel care solicită suspendarea trebuie să deţină un proces-verbal din care să reiasă că a avut un grad de calamitate de cel puţin 50%; dobânda percepută de creditor este mai mare de 2,5% plus ROBOR pentru creditele în lei şi 2% plus EURIBOR pentru creditele în valută. Ştiu că s-a creat puţină emoţie în legătură cu această măsură şi am avut întâlniri cu toţi actorii implicaţi în agricultură, de la fermieri la distribuitori, furnizori şi instituţii bancare şi de credit. Le-am explicat necesitatea acestei măsuri şi îi asigur pe toţi, încă o dată, că această măsură nu se va aplica decât în cazul celor care sunt într-adevăr în dificultate. Rolul nostru este să sprijinim fermierii să îşi continue munca, pentru că falimentele nu ajută pe nimeni, nici pe cei care oferă credite, nici pe distribuitori şi nici pe furnizori şi cu siguranţă nu ajută pe nimeni să încetinim producţia românească”, a explicat Florin Barbu.

Publicitate

O altă ordonanţă de urgenţă adoptată miercuri vizează extinderea schemei de ajutor de stat “Creditul fermierului”, astfel încât creditele “avantajoase” garantate de stat să poată fi accesate şi pentru plata datoriilor restante către furnizori şi distribuitorii de inputuri.

“Vorbim aici de credite garantate cu 100% de către stat, cu o dobândă de 1,95, o dobândă fixă, iar ROBOR-ul şi toate celelalte comisioane sunt achitate de către Ministerul Agriculturii şi Guvernul României. Sunt măsuri normale de sprijinire a fermierilor care s-au confruntat cu mari dificultăţi în ultimii ani, pentru că acest Guvern consideră că sprijinirea fermierilor este o cale sigură pentru dezvoltarea agriculturii şi stabilitatea producţiei româneşti. Vreau să vă mai transmit încă un lucru: România are un grad de autosuficienţă de 100% la produsele româneşti. Producţiile anul acesta la culturile de grâu au fost depăşite cu 1,9 milioane tone faţă de anul 2023. Practic, avem producţii necesare atât în zootehnie, în procesare, dar şi pentru export”, a subliniat ministrul.

Primăria Municipiului Botoșani a anunțat astăzi că în parteneriat cu Zona Metropolitană Botoșani, este parte într-un proiect al Autorității Feroviare din România (AFR) care vizează introducerea trenurilor de mers cadențat în jurul marilor orașe din țară.

Proiectul, în valoare de 15,91 milioane de lei, este finanțat prin Programul Operațional de transport PT 2021-2027 și prevede abordarea integrată a transportului de persoane tip navetă pe infrastructură feroviară, pe distanțe scurte.

Administrația publică locală a precizat că urmare a demersurilor realizate de primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, care a avut întâlniri cu președintele AFR, Ștefan Roșeanu, în proiect este vizat municipiul Botoșani alături de alte orașe din țară, printre care Cluj Napoca, Timișoara, Baia Mare, Bistrița, Vaslui, Piatra Neamț sau Iași.

„Președintele AFR a văzut  gările din Botoșani și Bucecea și starea infrastructurii feroviare, când au fost preluate primele date privind traficul de călători. Am avut ulterior o discuție aplicată cu dumnealui privind legarea curselor trenului cadențat de transportul public metropolitan și posibilitățile de acordare a subvențiilor pentru transportul public de călători, inclusiv primirea licenței pentru soft-ul pe modelare și planificare în transportul public feroviar”, a menționat primarul Cosmin Andrei.

Pentru județ, proiectul prevede dezvoltarea infrastructurii feroviare între Botoșani și Suceava, respectiv Botoșani – Bucecea și înființarea curselor unui tren cadențat care va circula cu o frecvență care va reflecta cererea, urmând a fi realizat astfel un transport nepoluant de călători și mărfuri, diminuarea aglomerației traficului rutier între orașe, reabilitarea infrastructurii de transport feroviar, respectiv posibilitatea descărcării la aeroportul Salcea.

Proiectul, implementat de AFR, a fost lansat în licitație publică iar din data de 29 august 2024 este în etapa evaluării  ofertelor.

Durata de implementare a acestui proiect este de 24 de luni.