Părintele Constantin Iordache, cel care a primit misiunea de a strânge credincioșii din Parohia „Sfântul Pantelimon” din municipiul Botoșani într-un mănunchi de flori duhovnicești, a avut bucuria de a-și vedea fiica cea mare mireasă. Cu un chip blând și inimă smerită, frumoasă ca o prințesă, purtând o rochie parcă desprinsă din basme, Elena a primit, duminică, binecuvântarea divină de a trăi în iubire, toată viaţa, de a naşte şi a creşte copii, alături de alesul său, Gheorghiță, cel care are misiunea de a veghea la fericirea ei. Evenimentul a avut loc la Iași, ceremonia religioasă fiind oficiată la Biserica Sfântul Toma, o adevărată bijuterie arhitectonică.
Părinți spirituali au fost aleși a fi părintele Mihai Marian Macuc, parohul Bisericii „Nașterea Maicii Domnului”, din municipiul Botoșani și preoteasa sa Ana-Maria, la ceremonie fiind nelipsiți cei doi copii ai lor: Rodica și Nectarie.
Au fost prezenți la evenimentul de neuitat părinții și frații celor doi miri, dar și prieteni în număr mare.
Sfânta Taină a Cununiei a fost oficiată de un sobor, din care au făcut parte doi preoți din familia miresei: pr. Nicolae Argatu și pr. Gheorghe Bogus, pr. Iustinian-Ionuţ Răduc, de la Biserica „Sfântul Toma” din Iași, precum și părintele Vasile Bucătaru de la o biserică din Iași. De asemeni, a ajuns de la Botoșani și părintele Radu Pomparău, paroh la o biserică din Corni.
„A fost cel mai cuminte copil, liniștită și studioasă”, spune Alexandrina Iordache, mama miresei, copleșită de emoții, încercând să schimbe vorba ca să nu o podidească lacrimile. Mai are trei copii acasă, unul mai deștept și mai frumos decât altul, dar nu o mai are pe Elena, care a ales să plece la casa ei alături de cel dăruit și nu oricum, ci împărtășiți cu harul dumnezeiesc care întărește şi înalță însoțirea lor naturală, prefăcând-o într-o desăvârșită şi curată legătură morală, într-o unitate după chipul legăturii dintre Hristos şi Biserică. Este preoteasă. Știe. Și îndeamnă pe oricine să se cunune. Dar tot este greu. O încurajează părintele de la Sinești, Gheorghe Bogus, un preot extrem de carismatic, care îi este și cumnat. Alexandrina Iordache vine dintr-o familie de oameni profund credincioși, o credință lăsată moștenire din generație în generație. Așa pășește în viață și Elena care a fost crescută în spirit creștin, iubitoare de semeni și lucrurile sfinte.
Elena este studentă în anul II la Facultatea de Teologie Ortodoxă„Dumitru Stăniloae” Iași, unde a studiat tatăl său, părintele Constantin Iordache căruia credința i-a fost insuflată din fragedă copilărie și șlefuită în anii adolescenței când a fost cântăreț la o biserică din oraș.
Publicitate
Un moment cu adevărat înălțător a fost dansul sfânt de la nunta celor doi tineri, Gheorghiță și Elena, care a făcut să vibreze inimile celor prezenți. După ce mâinile lor au fost înfășurate sub epitrahil în semnul unirii veșnice, soborul de preoți, cu mirii și nașii au înconjurat împreună masa de trei ori, ca semn al urmării de către tineri a drumului vieții. „Isaie, dănțuiește…” „Sfinților Mucenici…”și „Slavă Ție, Hristoase Dumnezeule…” sunt cele trei imnuri înălțătoare, intonate la unison de preoți și cântăreții de la strană, care au sporit emoțiile celor prezenți.
După slujbă, mirii au primit sfaturi prețioase din inima și din harul părintelui Gheorghe Bogus, unchiul Elenei, care în stilul său inconfundabil și carismatic le-a pus la suflet regula de căpătâi. „Dacă s-ar pune în practică ce s-a citit aici ( la slujba Tainei Sfintei Cununii n.r.) măcar unu la sută ar dispărea de tribunale secția „divorțuri”. Ar dispărea. Pentru că bărbatul ar fi bărbat , femeia cum trebuie și atunci nu ar mai fi nenorociri, copii pe drumuri și așa mai departe. Deci luați foarte în serios aceste lucruri. Foarte , foarte în serios, pentru că de asta atârnă mântuirea voastră și a copiilor voștri, a neamului și a tuturor. Mai ales că pe lângă părinții trupești, se adaugă o pereche de nași unde e și un preot. Unul care ridică mâinile și coboară Duhul Sfânt și se transformă pâine și vinul în Trupul și Sângele Domnului. Îs părinții voștri spirituali, de la care trebuie să cereți sfaturi și binecuvântări și rugăciuni și îndemnuri”, a spus părintele Gheorghe.
După ce s-au cununat, Gheorghiță și Elena au primit de la părinții spirituali mai multe daruri de suflet: „Le-am dăruit o icoană cu Maica Domnului ca să-i ocrotească mereu, o cruce ca să își ducă crucea până la capăt și cărți de rugăciuni pentru că fără rugăciuni nu se poate face nimic, iar asta este hrana sufletului. Le doresc să se iubească, să se respecte și să dobândească mântuirea împreună”, a spus nașa celor doi, preoteasa Ana-Maria Macuc.
Publicitate
Părintele Constantin Iordache este preotul paroh al Bisericii „Sfântul Pantelimon” de la marginea municipiului Botoșani, un lăcaș de rugăciune unde aproape o mie de credincioși își găsesc alinarea sufletului în duminici și în sărbători. Cu blândețea sa, părintele Constantin aduce mângâiere enoriașilor ori de câte ori solicită un cuvânt de îmbărbătare. Cu o credință insuflată din fragedă copilărie și șlefuită în anii în care a fost cântăreț la o biserică din oraș, părintele Iordache a intrat repede la sufletul noilor enoriași, care au făcut scut în jurul său. Cea mai puternică dovadă o reprezintă lăcașul de rugăciune, o micuță biserică, până când posibilitățile materiale vor permite o construcție trainică.
Sfântul Pantelimon i-a însoțit și duminică pe părintele Constantin Iordache și pe preoteasa sa, Alexandrina, la evenimentul care le-a umplut inima de bucurie și emoție.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” are, începând de miercuri, un laborator de microbiologie modern, dotat conform celor mai exigente standarde medicale.
Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani, alături de conducerea Spitalului Județean, reprezentanți ai Companiei Naționale de Investiții și ai constructorului, Simion Tehnoconstruct, au participat miercuri la recepția noului laborator de microbiologie, construit în curtea Secției de Boli Infecțioase.
„Sănătatea este, fără îndoială, pe primul loc. Pentru mine, investițiile în sistemul sanitar din Botoșani nu reprezintă doar o datorie, ci o promisiune de suflet, pe care am reușit să o transform în realitate. Laboratorul de microbiologie recepționat astăzi este o investiție esențială, nu doar pentru prezent, ci și pentru viitorul sănătății din județul nostru. De acum, medicii vor avea la dispoziție echipamente moderne, care vor permite diagnosticări mai rapide și mai precise, oferind botoșănenilor acces la îngrijiri medicale de calitate. Acest lucru înseamnă, pentru pacienți, șanse reale la tratamente mai eficiente și vieți salvate, iar pentru familiile acestora, liniște și siguranță”, a declarat Doina Federovici.
În plus, printr-un proiect finanțat prin PNRR, în valoare de 4 milioane de euro, s-a achiziționat aparatură de laborator de ultimă generație, care permite identificarea microorganismelor și determinarea sensibilității acestora la antibiotice într-un timp mai scurt și cu o acuratețe sporită.
„Când vine vorba de sănătate, timpul nu are răbdare. De aceea, din prima zi a mandatului meu de președinte al Consiliului Județean, am luptat pentru a atrage fonduri și pentru a demara proiecte care să transforme radical Spitalul Județean Botoșani. În acești patru ani, am realizat și demarat investiții în sistemul sanitar de peste 50 de milioane de euro, folosind fonduri europene, guvernamentale, județene și veniturile proprii ale spitalului. De asemenea, avem pregătite investiții extrem de importante, printre care se numără trei spitale pentru care Consiliul Județean a realizat documentația tehnică, pentru a putea aplica imediat ce se vor deschide ghidurile de finanțare”, a concluzionat Doina Federovici.
Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:
Noul președinte ales al Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime: Botoșănenii și-au pierdut orice urmă de încredere în politicieni și susține că noua sa echipă, formată din Eduard Mititelu, Buliga Luciana, Dumitriu Alexandru, Jitaru Ovidiu și Ionela Aiftincă, care candidează din partea PNL la Parlamentul României, ar putea schimba această situație.
“Nu sunt de mult timp în politică, dar nici nu e nevoie ca să îmi dau seama că botoșănenii și-au pierdut orice urmă de încredere în politicieni. A devenit o normalitate să îi privești cu scepticism și au dreptate oamenii care fac asta, pentru că politica nu le-a oferit altceva decât scandal peste scandal, promisiuni goale și discursuri lipsite de orice conținut.
Vreau să pot redobândi această încredere, alături de oameni integri, care lucrează cu adevărat în interesul botoșănenilor și care nu depind de interese politice. Pentru că știu că oamenii încă mai au încredere în schimbare, iar noi trebuie să venim cu oamenii potriviți, cu adevărat competenți, care să o facă posibilă.
Eu unul încă mai am nădejde că există oameni bine intenționați, care nu vor altceva decât să facă bine comunității lor. Doar de astfel de oameni mă înconjor și doar cu astfel de oameni vreau să lucrez, în curând, pentru dezvoltarea județului”, a transmis noul președinte ales al Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime.
Guvernul a adoptat, miercuri, două măsuri pentru susţinerea producătorilor agricoli afectaţi de secetă: compensaţii financiare şi suspendarea de drept a rambursării creditelor curente şi restante până în august 2025, relatează agerpres.ro.
Decizia a fost luată în contextul în care culturile a peste 230.000 de producători agricoli (persoane fizice, firme sau întreprinderi familiale) au fost afectate de secetă în perioada septembrie 2023 – august 2024, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. Aceştia vor putea beneficia de granturi în cuantum de 1.000 lei/ha pentru fiecare hectar calamitat. Bugetul acestei scheme de ajutor de stat este de două miliarde de lei.
“Sprijinul este de 1.000 lei pe hectar calamitat, conform proceselor-verbale de constatare a pagubelor. Beneficiază de acest sprijin orice fermier, indiferent dacă este persoană fizică, întreprindere individuală, familială sau persoană juridică, care a depus o cerere de plată la APIA şi care deţine un proces de constatare a pagubelor din care reiese că suprafaţa calamitată este de minim 30%”, a spus ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.
El a subliniat că, în premieră, sprijinul va fi acordat în anul calendaristic în care s-au produs calamităţile, având în vedere că pagubele înregistrate au fost deja centralizate.
Ministrul a precizat că Guvernul a deblocat investiţiile în sistemele de irigaţii şi că acest lucru a permis asigurarea necesarului de consum din producţia proprie.
Publicitate
“Datorită faptului că am crescut suprafaţa irigabilă în România şi am continuat să asigurăm apă gratuită pe canalele principale, avem producţii bune care nu numai că ne asigură securitatea alimentară, dar putem să şi exportăm cantităţi importante de cereale”, a mai spus el.
A doua măsură adoptată de Guvern pentru a sprijini fermierii care au avut dificultăţi în acest an prevede posibilitatea suspendării de drept a rambursării creditelor curente şi restante cu scadenţă în anul 2024, până la data de 1 august 2025.
“Sunt două condiţii esenţiale pentru aplicarea acestei facilităţi: cel care solicită suspendarea trebuie să deţină un proces-verbal din care să reiasă că a avut un grad de calamitate de cel puţin 50%; dobânda percepută de creditor este mai mare de 2,5% plus ROBOR pentru creditele în lei şi 2% plus EURIBOR pentru creditele în valută. Ştiu că s-a creat puţină emoţie în legătură cu această măsură şi am avut întâlniri cu toţi actorii implicaţi în agricultură, de la fermieri la distribuitori, furnizori şi instituţii bancare şi de credit. Le-am explicat necesitatea acestei măsuri şi îi asigur pe toţi, încă o dată, că această măsură nu se va aplica decât în cazul celor care sunt într-adevăr în dificultate. Rolul nostru este să sprijinim fermierii să îşi continue munca, pentru că falimentele nu ajută pe nimeni, nici pe cei care oferă credite, nici pe distribuitori şi nici pe furnizori şi cu siguranţă nu ajută pe nimeni să încetinim producţia românească”, a explicat Florin Barbu.
Publicitate
O altă ordonanţă de urgenţă adoptată miercuri vizează extinderea schemei de ajutor de stat “Creditul fermierului”, astfel încât creditele “avantajoase” garantate de stat să poată fi accesate şi pentru plata datoriilor restante către furnizori şi distribuitorii de inputuri.
“Vorbim aici de credite garantate cu 100% de către stat, cu o dobândă de 1,95, o dobândă fixă, iar ROBOR-ul şi toate celelalte comisioane sunt achitate de către Ministerul Agriculturii şi Guvernul României. Sunt măsuri normale de sprijinire a fermierilor care s-au confruntat cu mari dificultăţi în ultimii ani, pentru că acest Guvern consideră că sprijinirea fermierilor este o cale sigură pentru dezvoltarea agriculturii şi stabilitatea producţiei româneşti. Vreau să vă mai transmit încă un lucru: România are un grad de autosuficienţă de 100% la produsele româneşti. Producţiile anul acesta la culturile de grâu au fost depăşite cu 1,9 milioane tone faţă de anul 2023. Practic, avem producţii necesare atât în zootehnie, în procesare, dar şi pentru export”, a subliniat ministrul.
Primăria Municipiului Botoșani a anunțat astăzi că în parteneriat cu Zona Metropolitană Botoșani, este parte într-un proiect al Autorității Feroviare din România (AFR) care vizează introducerea trenurilor de mers cadențat în jurul marilor orașe din țară.
Proiectul, în valoare de 15,91 milioane de lei, este finanțat prin Programul Operațional de transport PT 2021-2027 și prevede abordarea integrată a transportului de persoane tip navetă pe infrastructură feroviară, pe distanțe scurte.
Administrația publică locală a precizat că urmare a demersurilor realizate de primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, care a avut întâlniri cu președintele AFR, Ștefan Roșeanu, în proiect este vizat municipiul Botoșani alături de alte orașe din țară, printre care Cluj Napoca, Timișoara, Baia Mare, Bistrița, Vaslui, Piatra Neamț sau Iași.
„Președintele AFR a văzut gările din Botoșani și Bucecea și starea infrastructurii feroviare, când au fost preluate primele date privind traficul de călători. Am avut ulterior o discuție aplicată cu dumnealui privind legarea curselor trenului cadențat de transportul public metropolitan și posibilitățile de acordare a subvențiilor pentru transportul public de călători, inclusiv primirea licenței pentru soft-ul pe modelare și planificare în transportul public feroviar”, a menționat primarul Cosmin Andrei.
Pentru județ, proiectul prevede dezvoltarea infrastructurii feroviare între Botoșani și Suceava, respectiv Botoșani – Bucecea și înființarea curselor unui tren cadențat care va circula cu o frecvență care va reflecta cererea, urmând a fi realizat astfel un transport nepoluant de călători și mărfuri, diminuarea aglomerației traficului rutier între orașe, reabilitarea infrastructurii de transport feroviar, respectiv posibilitatea descărcării la aeroportul Salcea.
Proiectul, implementat de AFR, a fost lansat în licitație publică iar din data de 29 august 2024 este în etapa evaluării ofertelor.
Publicitate
Durata de implementare a acestui proiect este de 24 de luni.