Miercuri seară, Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos a fost vestită prin intermediul colindătorilor care au luat parte la tradiționalul concert de pe scena Casei Sindicatelor din municipiul Botoșani. În contextul „Anului comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)”, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a fost organizat și în acest acest an un eveniment atât de așteptat, de referință pentru Protopopiatul Botoșani.
Ediția din acest an, intitulată „Bucuria Nașterii Domnului”, a reunit mai multe coruri și grupuri vocale din județul Botoșani. Evenimentul a fost onorat de prezența PS Nichifor Botoșăneanul, care s-a declarat extrem de impresionat.
Anul acesta, au urcat pe scenă Corul psaltic „Filotheos” , al Seminarului Teologic Botoșani, Corul Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul”, Corul cântăreților bisericești din Botoșani, Corul Parohiei „Sfântul Antonie cel Mare”, Grupul vocal-instrumental „Anastasis”, Parohia Joldești, Corala „Raluca Iurașcu”, Centrul Cultural „Mihai Eminescu”, Vorona, precum și Corul cadrelor didactice al Liceului Tehnologic Vorona.
Gazda evenimentului a fost directorul Seminarului Teologic Botoșani, părintele Daniel Dascălu, care a prezentat impecabil, cu carisma specifică, dar și cu sobrietatea impusă de codul unui astfel de popas cultural, toate momentele concertului. De altfel, primii care au vestit Nașterea Mântuitorului au avut cele mai mari emoții pentru că erau chiar elevii săi de la Seminarul Botoșani, coordonați de profesorul de psaltică, Gheorghe Bulboacă.
„Dacă nu ar fi venit Hristos, lumea în istoria ei nu s-ar fi împărțit în două perioade, lumea în frământarea ei nu și-ar fi găsit o mântuire, un scop, o finalitate în viața prin Hristos și nu în ultimul rând, omul ar fi rămas în întunericul necunoștinței. Concertul din această seară încercă să aducă înaintea dumneavoastră, printr-o varietate de coruri care să exprime de la o ținută profesională, academică, cântarea acestui adevăr dogmatic până la voci simple de copii, curate, autentice, din satele noastre botoșănene. Colindele din seara aceasta trebuie să devină o mărturisire nu numai a celor care vin și ne-o oferă, ci și a noastră a celor care o primim și o dăm pe mai departe”, a spus părintele Daniel Dascălu.
Și Corul cântăreților bisericești din Botoșani, coordonat de psaltul Gabriel Corolea, a avut o prestație cu adevărat pătrunzătoare, reușind să lase urmă de lumină în sufletele celor prezenți. Gabriel Corolea a reușit să coaguleze în jurul stranelor tinerii și copiii care îl iubesc pe Dumnezeu. Și cei 44 de membri ai Corului Sfântul „Ioan Botezătorul”, care a devenit cunoscut prin participările la multe competiții corale și la multe proiecte catehetice ce au însumat ore întregi de muncă și de bucurie, au reușit să transmită emoție venită și din vestimentația purtată, costumul național autentic.
Publicitate
Copiii talentați din Parohia „Sfântul Antonie”, coordonați de psaltul Cristian Onofrei au adus bucurie la rândul lor prin cele trei colinde interpretate într-un mod deosebit.
Grupul vocal-instrumental „Anastasis”, Parohia Joldești, coordonat de părintele Cristian Dumitraș. a fost o prezență deosebit de încântătoare pe scena concertului de miercuri seară. Bucuria sinceră a membrilor acestui grup a fost transmisă tuturor celor prezenți, colindele interpretate de minunații și de talentații copii au fost însoțite și de sunetul chitarelor. „Vocea este cel mai frumos dar prin care un om se poate exprima înaintea lui Dumnezeu. Numai la Crăciun e voie cu zurgălăi, cu clinchete, este voie cu sunete de vioară sau de chitară, pentru că în nopțile acestea lungi vibrația și sunetul unui instrument îl ajută și pe cel mai timid om, care nu știe să cânte, să-și dea drumul la voce”, a spus pr. Daniel Dascălu. Părintele Cristian Dumitraș, coordonatorul corului, a fost la rândul său un copil extrem de talentat, descoperit de preotul Constantin Zăiceanu. Dumnezeu i-a dăruit ca prin darul cântecului să-i zidească pe copii mai ceva ca prin darul cântecului.
Trei colinde a interpretat și Corala „Raluca Iurașcu”, Centrul Cultural „Mihai Eminescu”, Vorona, coordonați de profesoara Gabriela Zăiceanu, care pleacă de la mic la mare cu cei care doresc să se regăsească cumva în umbra de cultură pe care a trasat-o poetul nepereche al neamului românesc. Ca element de culise, în grup se află și preotul Parohiei Vorona Centru și cântărețul și paracliserul, iar miercuri seara, discreți, ascunși parcă în spatele celorlalți membri, au colindat și primarul Aurel Ștefan cu viceprimarul Gheorghe Frunză din Vorona.
Ultimul grup care urcat pe scenă, în cadrul Concertului de colinde de anului acesta, a fost Corul cadrelor didactice al Liceului Tehnologic Vorona, înființat de directorul acestei instituții, profesorul Sergiu Dascălu, care a avut dragostea de a-și încuraja colegii să se organizeze și să-și pună în valoare vocile. Corul este coordonat de tânăra, dar extrem de talentata profesoară Andreea Amaricăi.
PS Nichifor Botoșăneanul a pus la sufletul tuturor celor prezenți un cuvânt de învățătură pătrunzător. Ierarhul s-a arătat foarte impresionat de prestația colindătorilor. „Au fost vremuri în care vocea colindelor era înăbușită și numai copiii o mai vesteau. S-a păstrat această comoară pentru veni mai puternică astăzi cu o bogăție de colinde de care nu știam, nu o cunoșteam, atât de frumos glăsuită, atât de puternic ajunsă la inima noastră. Mulțumesc corurilor care s-au pregătit și și-au împodobit nu numai glasul, ci și îmbrăcămintea. Pentru că este o restaurare a unor valori pe care le am avut în neam și pe care le primenim la zi de sărbătoare. Ia românească nu este doar o haină cu care ne acoperim, nu are doar o utilitate, ci poartă grija și dragostea celui care a țesut-o, dragostea pentru cel ce-o coase, dragostea pentru cel care-o privește, este acolo o măiestrie a neamului nostru exprimată prin arta brodatului ca prin cântare. Mă bucur că i-am văzut pe cei care ne-au colindat îmbrăcați în veșmânt luminos, în veșmânt lucrat cu grijă, în veșmântul neamului nostru care poartă mărturia unei drepte credințe. Aceste zile de înainte prăznuire să ne fie nouă zile de încredințare că Dumnezeu re un plan cu lumea și cu noi înșine și că Acela care a biruit moartea biruiește și în noi toate fricile, toate necredințele noastre”, a spus în cuvântul său PS Nichifor Botoșăneanul.
Toți colindătorii au primit, potrivit tradiției, câte un pachețel cu dulciuri și un calendar.
La final, sute de spectatori au interpretat la unison colinda „O, ce veste minunată”, ca o mărturie a unității în credință, ca o bucurie fără margini că încă ne putem schimba duhovnicește, spre a ne transforma din oameni pământești în oameni cerești, înduhovniciți, plini de iubire dumnezeiască, o dată cu Nașterea Domnului.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Marți 13 este considerată o zi cu ghinion mai atât în cultura românească cât și în alte spații influențate de tradiția latină și mediteraneană. Superstiția nu are o singură origine, ci este rezultatul îmbinării mai multor credințe vechi, religioase, istorice și populare, transmise din generație în generație, scrie alba24.ro.
În primul rând, ziua de marți are o conotație negativă încă din Antichitate. În tradiția romană, marți era dedicată zeului Marte, zeul războiului, al violenței și al distrugerii.
Prin asociere, ziua de marți a ajuns să fie legată de conflicte, pierderi și evenimente nefericite.
Această percepție s-a păstrat în timp, mai ales în cultura populară, unde marțea este adesea evitată pentru începuturi importante.
Numărul 13, la rândul său, este considerat ghinionist în multe culturi.
Marți 13, zi cu ghinion. De unde vine această credință?
Una dintre cele mai cunoscute explicații vine din tradiția creștină: la Cina cea de Taină au fost 13 persoane, iar al 13-lea participant a fost Iuda, cel care l-a trădat pe Iisus.
Publicitate
De atunci, numărul 13 a fost asociat cu trădarea, dezordinea și ruperea echilibrului.
Ziua de 13 este legată, în tradiția catolică și de anul 1307, atunci când pe 3 octombrie, regele Filip al IV-lea al Franței a ordonat arestarea Cavalerilor Templieri, iar majoritatea cavalerilor au fost torturați și uciși.
În simbolistica numerologică, 12 este considerat un număr al completului (12 luni, 12 apostoli, 12 semne zodiacale), iar 13 ar depăși această armonie.
În cultura românească și balcanică, există și o legătură istorică importantă. Căderea Constantinopolului, unul dintre cele mai dramatice evenimente ale lumii creștine, a avut loc într-o zi de marți, la 29 mai 1453.
Acest fapt a întărit ideea că marțea este o zi „rea”, mai ales în spațiul ortodox.
Astfel, combinarea unei zile percepute negativ cu un număr considerat ghinionist a dus la nașterea superstiției legate de marți 13.
În aceste zile, unii oameni evită să călătorească, să semneze contracte, să înceapă proiecte sau să ia decizii importante, de teamă că lucrurile ar putea merge prost.
Cu toate acestea, nu există nicio bază științifică pentru ideea că marți 13 ar fi o zi mai periculoasă decât oricare alta.
Superstiția persistă mai ales din cauza tradiției și a tendinței oamenilor de a reține evenimentele negative care par să confirme credința deja existentă.
În esență, marți 13 este o zi „cu ghinion” mai degrabă prin puterea simbolurilor și a credințelor colective decât prin realitatea faptelor.
Poetul și dramaturgul Matei Vișniec se află printre nominalizații ediției din acest an a Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ pentru Opera Omnia, informează Primăria municipiului Botoșani.
Alături de Vișniec, pentru cel mai mare premiu de poezie au mai fost nominalizați poeții Nichita Danilov, Marian Drăghici, Arcadie Suceveanu, Doina Uricariu, Călin Vlasie și George Vulturescu.
Premiul, care este acordat de Primăria Botoșani și Consiliul Local al municipiului Botoșani, va fi decernat pe 15 ianuarie, în cadrul unei gale speciale care va avea loc la Teatrul ‘Mihai Eminescu’ din Botoșani.
Nominalizările au fost efectuate în urma unui sondaj din perioada septembrie – noiembrie 2025, de către Fundația Culturală ‘Hyperion-Caiete Botoșănene’.
Laureatul Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ Opera Omnia va primi și titlul de cetățean de onoare al municipiului Botoșani, dar și un premiu în valoare de 40.000 de lei.
Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi a crescut în 2025 cu 1,6% față de anul 2024, până la 182.518 de unități. Autoturismele electrificate au avut o pondere de 55,2% din total, arată datele Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), analizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), scrie alba24.ro.
„Datele finale pentru anul 2025 indică o piață auto relativ stabilă, cu 182.518 de autovehicule înmatriculate, în creștere cu 1,6% față de 2024, un rezultat foarte apropiat de prognoza APIA de 179.000 de unități, formulată la începutul anului.
Performanță cu atât mai relevantă cu cât această estimare a fost realizată într-un context marcat de un grad ridicat de impredictibilitate, volatilitate a deciziilor publice și multiple ajustări de natură politică, care au influențat semnificativ comportamentul pieței pe parcursul anului.
Autoturismele au generat această evoluție, cu 155.855 unități, marcând o creștere de 4,7% față de anul anterior, peste nivelul prognozat (…)
În ceea ce privește electromobilitatea, anul 2025 confirmă avansul accelerat al motorizărilor electrificate, care au ajuns la 55,2% din totalul înmatriculărilor de autoturisme, devenind segmentul dominant al pieței. Totodată, autoturismele full electrice au înregistrat un recul, atât ca volum, cât și ca pondere, cu o scădere de 9%.
Această dinamică evidențiază impactul major al disfuncționalităților programului Rabla, marcată de întârzieri, amânări succesive și reduceri impredictibile decise la nivel guvernamental, care nu a reușit să susțin coerent tranziția către vehiculele 100% electrice, în contrast cu evoluția pozitivă a segmentelor hibride”, a declarat, într-un comunicat de presă, președintele APIA, Dan Vardie, potrivit Agerpres.
Câte mașini s-au vândut în decembre 2025
Conform statisticii oficiale, la nivelul lunii decembrie din anul anterior, autoturismele (care reprezintă aproximativ 88% din total piață) au raportat un volum de 21.203 de unități.
Publicitate
Este cu 58,4% mai mult față de aceeași perioadă din 2024.
Segmentul SUV pe prima poziție
În ceea ce privește cota de piață, segmentul SUV este pe prima poziție, cu o cotă de 51,7% (+88,7%), urmat de Clasa C – cu o cotă de 25% (+35,8%) și Clasa B – cu o cotă de 16,7% (+62.5%).
Totodată, în funcție de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, în luna decembrie din 2025, motorizările pe benzină au înregistrat un salt de 48,5% față de decembrie, anul anterior, până la o pondere de 38,9%, în timp ce motorizările pe motorină s-au majorat cu 1%, la o pondere în total piață de 4,6%.
Autoturismele electrice
Pe de altă parte, autoturismele ”electrificate”, respectiv cele electrice (care pot fi încărcate din sursă externă de electricitate – BEV și PHEV), precum și cele mild-hibrid și full hibrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă de electricitate) dețineau, în luna decembrie a anului 2025, o cotă de piață de 56,5%. Este peste ponderea deținută de motorizările pe benzină și motorină.
Potrivit sursei citate, autoturismele full electrice aveau o cotă de 6,4% din piață, iar cele plug-in hibrid, de 8,2%.
Cele mai vândute mașini electrice
În anul 2025, primele trei cele mai vândute autoturisme 100% electrice sunt: Dacia Spring – cu 1.596 de unități (scădere de 51% față de anul precedent), Hyundai Kona (618 unități) și Tesla Model 3 – cu 604 unități.
Pe segmentul autoturismelor Plug-In, pe primele trei locuri se clasează, în ordine: Ford Kuga – cu 845 de unități (+42,5%, de la un an la altul), Volkswagen Tiguan (769 de exemplare) și Hyundai Tucson (719).
Cele mai vândute autoturisme hibride
De asemenea, autoturismele hibride, fără reîncărcare din surse externe, au pe primul loc Toyota Corolla – cu 4.442 de unități și o creștere de 35,4% față de anul precedent, urmat de Dacia Duster, cu 4.097 de unități și Toyota Yaris Cross (2.866).
În același timp, la categoria autoturismelor mild hybrid, prima poziție este ocupată de Dacia Duster, cu 6.823 de unități, urmată de Ford Puma (1.691) și Skoda Octavia (1.519).
Vehicule comerciale
Datele citate arată că vehiculele comerciale ușoare au înregistrat, în decembrie 2025, o scădere de 32,9% față de decembrie 2024, din care vehiculele comerciale ușoare fără minibus o diminuare de 28,2%. Pe întreg anul trecut, vehiculele comerciale ușoare electrice au atins un volum de 651 de unități, în comparație cu 552 de unități, cu un an în urmă.
În schimb, înmatriculările de vehicule comerciale grele și autobuze au crescut, în ultima lună a anului precedent, cu 96,8% față decembrie 2024, din care cele de vehicule comerciale grele de peste 16 tone plus autotractoarele s-au majorat cu 106%.
Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava a încheiat anul 2025 cu un trafic total de 769.608 pasageri, în creștere cu 3,06% față de anul precedent, și cu 7.070 de mișcări de aeronave (+2,37% față de 2024), anunță Consiliul Județean Suceava.
Din totalul pasagerilor, Wizz Air a transportat 646.018 persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 84% din traficul întregului aeroport. Gradul mediu de ocupare al aeronavelor a fost de circa 90%, un indicator clar că rutele operate de pe Suceava rămân extrem de solicitate de călători.
Anul 2025 a adus și o decizie importantă din partea Wizz Air: redeschiderea bazei operaționale de la Suceava (închisă în 2023), decizie luată în luna decembrie 2025, imediat după instalarea noului sistem de aterizare instrumental (ILS), care va deveni operațional în următoarele săptămâni, după publicarea datelor în AIP.
Tot în decembrie au fost introduse noi rute către Italia, Germania, Belgia, Marea Britanie și Cipru, multe dintre acestea înregistrând, chiar din prima lună, grade de încărcare între 70% și peste 90%.
„Aceste cifre demonstrează că există o cerere reală și consistentă pentru zboruri noi de pe Aeroportul Suceava”, subliniază reprezentanții Consiliului Județean.
Cel mai mare terminal din istoria aeroportului – licitație lansată în ianuarie 2026
Publicitate
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a anunțat că în luna ianuarie 2026 va fi lansată licitația pentru proiectarea și execuția celui de-al treilea terminal al aeroportului, cu o suprafață de aproximativ 11.000 de metri pătrați – de trei ori mai mare decât terminalele existente în prezent.
„Astăzi avem un aeroport aglomerat și limitat ca spațiu, dar important este că am început, încă din primul an de mandat, cea mai mare modernizare din istoria aeroportului nostru. Odată cu investițiile demarate, sperăm să convingem companiile aeriene să deschidă noi zboruri de la Suceava către destinații europene dorite de suceveni”, a declarat Gheorghe Șoldan.
Reamintim că proiectele majore aflate în derulare la Aeroportul Suceava vizează construirea noului terminal de 11.000 mp, extinderea parcării, modernizarea platformei de îmbarcare/debarcare, instalarea și operaționalizarea sistemului ILS, dar și un nou drum județean care să facă legătura între municipiul Suceava și aeroport.