Connect with us

Eveniment

Congres PSD: Se alege noua conducere și se modifică statutul. Sorin Grindeanu, singurul candidat la șefia partidului

Publicat

Publicitate

Social-democrații se reunesc, vineri, într-un congres extraordinar pentru a-și alege o nouă conducere și pentru modificarea Statutului formațiunii.

Congresul PSD este programat să înceapă la ora 13:00, la Romexpo.

‘Mâine începem un nou capitol pentru Partidul Social Democrat și pentru România. Un capitol bazat pe responsabilitate, unitate și soluții pentru români și economia românească. Congresul PSD este despre recunoașterea propriului drum și despre așteptările pe care fiecare membru al PSD le are de la conducerea celei mai mari forțe politice de centru-stânga din România. Și, mai ales, despre ce așteaptă românii de la noi să livrăm în continuare: seriozitate, stabilitate și viziune, în orice context’ – a fost mesajul pe care l-a dat joi, cu o zi înainte de congres, președintele interimar al partidului, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.

După alegerile prezidențiale din luna mai, Marcel Ciolacu a demisionat de la șefia PSD, iar interimatul a fost preluat de Sorin Grindeanu.

La Congresul extraordinar de vineri, Grindeanu este singurul candidat la funcția de președinte al formațiunii, după ce Titus Corlățean a renunțat să se mai înscrie în cursă.

Pe 11 august, Corlățean anunța că a decis să își asume candidatura la președinția Partidului Social Democrat.

Publicitate

‘Traversăm o criză extrem de complicată, de dificilă și știm care sunt motivele. Este nevoie de o echipă nouă în conducerea PSD, de oameni pregătiți, profesioniști, de bună calitate, oameni care să fie integri, care să aibă credibilitate, buni comunicatori, oameni care să vorbească limbi străine, care să știe să relaționeze”, spunea acesta.

Două luni mai târziu el a declarat că nu va mai candida. ‘Am intrat în această competiție cu convingerea că putem schimba lucrurile, că putem construi o echipă serioasă, profesionistă, capabilă să redea speranța acestui partid. Dar realitatea e alta. PSD a devenit un spațiu dominat de tranzacții, frici și calcule personale. Nu mai există curaj, dezbatere reală sau dorință de reformă. Am întâlnit mulți colegi care mi-au dat dreptate, dar prea puțini au fost dispuși să se implice deschis. (…) Închei acest drum după 24 de ani de loialitate față de partid, cu fruntea sus. Nu regret nimic. România are nevoie de o altă direcție. Și merităm mai mult’, afirma Titus Corlățean.

Moțiunea cu care candidează Sorin Grindeanu, la Congresul extraordinar de vineri, se numește ‘Uniți pentru români. Puternici, doar împreună’.

‘Această moțiune este un exercițiu de luciditate colectivă. Ea pornește din conștiința că un partid de centru-stânga modern trebuie să țină mereu pasul inclusiv cu generațiile noi pe care le reprezintă, într-un context moral, intelectual și european mereu în schimbare. (…) România are nevoie de o forță care să restabilească un scop comun – să arate că modernitatea și solidaritatea nu se exclud, că economia poate fi eficientă fără cinism, că progresul și moralitatea nu se exclud, că noile tehnologii pot crește coeziunea socială. Această forță politică trebuie să fie PSD – partidul care a dovedit că știe să guverneze, iar acum trebuie să dovedească că știe să inspire din nou. Această moțiune este o reformă rațională și profundă – o schimbare de abordare. Partidul Social Democrat trebuie să fie un spațiu de merit, de competență și de idei. Trebuie să deschidă porțile către generațiile tinere, către profesioniști, către mediul academic și către societatea civilă. Schimbarea nu înseamnă înlocuirea oamenilor, ci înlocuirea inerției cu inspirația. PSD are resursele, oamenii și structura pentru a rămâne reperul politic central al României’, se arată în document.

Echipa lui Sorin Grindeanu va fi alcătuită din cinci prim-vicepreședinți și 20 de vicepreședinți.

Pentru funcțiile de prim-vicepreședinți sunt propuși Bogdan Ivan, Victor Negrescu, Marius Oprescu, Ionuț Pucheanu și Corneliu Ștefan.

Opt vicepreședinți vor fi pe zone: Dragoș Benea – nord-est, Francisk-Iulian Chiriac – sud-est, Marius Dunca – centru, Gabriela Firea – București-Ilfov, Adrian-Ionuț Gîdea – sud, Laurențiu Nistor – vest, Constantin Rădulescu – sud-vest și Gabriel Zetea – nord-vest.

Alți 12 vicepreședinți vor fi aleși pe domenii: Daniel Băluță – administrație publică, Gheorghe Cârciu – identitate națională și diaspora,
Mihnea Costoiu – educație, cercetare, digitalizare și AI, Vasile Dîncu – afaceri europene, apărare și siguranța populației, Andrei Dolineaschi – economie și antreprenoriat, Doina Fedorovici – muncă și protecție socială, Aladin Georgescu – investiții și fonduri europene, Dumitrița Gliga – mediu și energie, Romeo-Daniel Lungu – agricultură, dezvoltare rurală și turism, Silvia Mihalcea – strategie legislativă și coordonare grupuri parlamentare, Gheorghe Șoldan – dezvoltare regională și infrastructură, Diana Tușa – politici publice și justiție.

Pentru funcția de secretar general candidează Claudiu Manda, iar pentru cea de secretar general adjunct Mihai Weber.

Moțiunea de candidatură a lui Sorin Grindeanu cuprinde și o propunere de modificare a statutului formațiunii, modificare care ‘clarifică identitatea și direcția doctrinară’.

‘Este vorba de renunțarea la ideea de partid progresist, deoarece definirea adoptată în anii 2000 nu mai are nicio legătură cu ceea ce reprezintă astăzi. Prin această modificare, PSD reafirmă că este un partid modern de centru-stânga, național și echilibrat, care promovează echitatea socială, solidaritatea și respectul pentru valorile democratice, religioase, tradiționale și culturale ale poporului român. Noua formulare a statutului reflectă, fără nicio urmă de ambiguitate, ceea ce PSD este și a fost întotdeauna: un partid al României, nu al experimentelor ideologice; un partid al valorilor și al responsabilității sociale, nu al etichetelor progresiste importate; un partid pro-european și angajat ferm în cooperarea euroatlantică, dar cu rădăcini solide în identitatea națională’, a afirmat președintele interimar al PSD.

La Congresul extraordinar de vineri vor participa și trei foști președinți ai PSD, care nu mai sunt membri de partid: Adrian Năstase, Mircea Geoană și Victor Ponta.

A fost invitată și Viorica Dăncilă, dar aceasta nu poate participa pentru că este plecată din țară.

Liviu Dragnea, în schimb, nu a fost invitat. Sorin Grindeanu a spus că Dragnea are anumite restricții de a participa la astfel de evenimente.

‘E dreptul meu să invit sau nu pe foști președinți. V-am spus cu cine am vorbit. Liviu Dragnea, din declarațiile pe care le-am văzut, date chiar de domnia sa, are în continuare anumite restricții de a participa’, explica recent Grindeanu.

În replică, Liviu Dragnea a scris pe pagina sa de Facebook: ‘Nu aveam de gând să postez sau să vorbesc despre Congresul PSD, pentru că este doar o parodie politică și care nu va aduce nimic bun nici pentru România, nici pentru membrii de partid. Dar mi-a trimis cineva niște declarații ale lui Sorin Grindeanu referitoare la mine. Acest personaj a motivat neinvitarea mea la acest congres prin faptul că aș avea interdicție să particip la așa ceva. Asta este o minciună’.

Dragnea a susținut că nu are o asemenea interdicție și Grindeanu ar cunoaște acest lucru. ‘Ar fi ca și cum mi s-ar interzice să merg pe stradă să vorbesc cu oamenii’, a adăugat acesta. ‘Grindeanu a întrebat o cunoștință comună dacă e bine să mă invite la congres. I s-a spus că există riscul să urc pe scenă și să vorbesc membrilor PSD, ceea ce poate arunca Congresul în aer (apropo, când a cerut această părere nu aveam ‘interdicție’). În concluzie, nu am fost invitat din lașitate, de teama de a nu spune PSD-ului adevărul despre conducerea partidului, despre interesele acestui grup și despre cine se află în spatele lor’, a susținut fostul lider al social-democraților. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Alegeri în comuna Mihai Eminescu: Alegătorii pot vota doar la secția arondată domiciliului sau reședinței stabilite înainte de 7 iunie

Publicat

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă reamintește alegătorilor, inclusiv celor din comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani, unde pe 7 decembrie au loc alegeri parțiale, că își pot exercita dreptul de vot exclusiv la secția la care sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință. Reședința trebuie să fi fost stabilită cu cel puțin șase luni înainte de scrutin, respectiv anterior datei de 7 iunie 2025, relatează mediafax.ro.

Instituția precizează că regula este valabilă la nivel național și că alegătorii nu se pot prezenta la o altă secție decât cea la care figurează în Registrul electoral. Pentru verificarea arondării, locuitorii din Mihai Eminescu pot consulta Registrul electoral la adresa www.registrulelectoral.ro, unde pot introduce CNP-ul pentru a afla secția corectă înainte de ziua votului.

În comunicatul AEP se reamintește și situația specială a municipiului București, unde alegătorii pot vota doar în sectorul de domiciliu sau reședință, conform Hotărârii nr. 95/2025. Deși aceste prevederi nu privesc alegătorii din Mihai Eminescu, ele subliniază caracterul strict al regulilor de arondare.

Pentru alegerile locale parțiale – care includ și scrutinul din comuna Mihai Eminescu – au fost înființate 1.771 de secții de votare la nivel național. Votarea va avea loc între orele 7.00 și 21.00, iar AEP recomandă tuturor alegătorilor să verifice din timp secția la care sunt arondați pentru a evita situațiile în care nu li se poate permite votul.

Scrutinul din comuna Mihai Eminescu este unul important pentru comunitate, iar respectarea regulilor privind arondarea secțiilor este esențială pentru buna desfășurare a procesului electoral.

Acte necesare

Alegătorii își pot exercita dreptul de vot în baza unui act de identitate valabil în ziua votării, după cum urmează: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Publicitate

Cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul sau reședința în România își pot exercita dreptul de vot la alegerile locale în aceleași condiții ca cetățenii români, cu respectarea obligațiilor legale de înregistrare și de prezentare a documentelor prevăzute de lege. Aceștia prezintă biroului electoral al secţiei de votare documentul de identitate, împreună cu documentul care atestă adresa din România sau certificatul de înregistrare ori cartea de rezidență permanentă, după caz.

Cum se desfășoară votul

La intrarea în secția de votare, actul de identitate este scanat și verificat în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV). În urma verificării înscrierii alegătorului în listele electorale, acesta semnează în lista corespunzătoare, după care primește buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”.

Votul se exprimă în cabina de vot, prin aplicarea ștampilei „VOTAT” în interiorul patrulaterului corespunzător opțiunii alese. Buletinul de vot pliat se introduce în urnă, iar ștampila se restituie membrilor biroului electoral al secției de votare.

Este interzisă fotografierea sau filmarea buletinului de vot, precum și orice formă de divulgare a opțiunii de vot în incinta secției de votare.

Alegătorii care, din motive obiective, nu pot vota singuri pot fi însoțiți în cabina de vot de o persoană aleasă de ei, alta decât membrii biroului electoral, candidații sau persoanele acreditate.

Citeste mai mult

Economie

Delgaz Grid pregătește rețelele pentru hidrogen și biometan. Botoșani, printre județele-cheie în tranziția energetică la gazele verzi

Publicat

Publicitate

Rețelele de gaze naturale din zona Moldovei, inclusiv cele din județul Botoșani, intră pe lista infrastructurilor pregătite pentru tranziția energetică. Delgaz Grid a anunțat astăzi într-un comunicat că cei peste 26.000 de kilometri de conducte pe care le operează sunt 100% compatibile cu biometanul, iar rețelele din polietilenă – care reprezintă aproximativ 70% din total – sunt parțial pregătite pentru utilizarea hidrogenului.

Compania derulează în prezent trei proiecte pilot în domeniul gazelor verzi, un pas important pentru modernizarea sistemelor de distribuție din cel mai mare județ din nordul Moldovei.

Potrivit datelor prezentate la o masă rotundă organizată la Târgu Mureș, biometanul ar urma să aibă o pondere de 5% în rețeaua națională până în 2030 și de 10% până în 2050, iar producția de hidrogen regenerabil ar putea ajunge la 153 kt/an în 2030. Delgaz Grid subliniază că România are un potențial considerabil în domeniul gazelor verzi, iar Moldova, inclusiv județul Botoșani, poate deveni un actor important în adoptarea noilor tehnologii.

Directorul general al Delgaz Grid, Cristian Secoșan, a transmis că rețelele de gaze vor rămâne esențiale în arhitectura energetică a țării, mai ales în contextul tranziției spre energie curată. Investițiile în hidrogen și biometan sunt considerate obligatorii, nu opționale, iar întârzierea modernizării ar duce la costuri mult mai mari în anii următori.

Pentru Moldova și implicit pentru Botoșani, unde Delgaz Grid operează atât rețele de gaze, cât și rețele electrice, proiectele verzi pot genera locuri de muncă și pot consolida siguranța energetică a regiunii. Testele cu hidrogen în concentrații de 20%, 23% și 30%, precum și proiectul HyGrid100, care urmărește utilizarea hidrogenului pur pe tronsoane existente, sunt prezentate ca prime etape ale unei transformări masive la nivel național.

Compania pregătește și un proiect dedicat biometanului, BioMethaneMix, care va testa producția și injectarea gazului verde în rețele de distribuție. Delgaz Grid subliniază că implementarea acestor soluții necesită modernizarea cadrului legislativ și programe de finanțare care să susțină piața gazelor verzi.

Publicitate

Cu o rețea de gaze care acoperă 20 de județe, printre care Botoșani, Delgaz Grid joacă un rol central în pregătirea infrastructurii pentru energia viitorului, iar schimbările anunțate pot avea un impact major în dezvoltarea regională din nord-estul țării.

Citeste mai mult

Eveniment

Poșta Română nu mai vrea să distribuie pensiile. Directorul cere ca serviciul să fie scos la licitație

Publicat

Publicitate

Poșta Română anunță că nu mai dorește să se ocupe de distribuirea pensiilor, un serviciu pe care îl consideră o povară pentru companie. Directorul general, Valentin Ștefan, afirmă că distribuirea pensiilor ar trebui scoasă la licitație, astfel încât statul să aleagă operatorul cu cele mai bune costuri și condiții, relatează agerpres.ro.

„Pentru Poșta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiți-vă că noi pentru toate aceste mașini trebuie să instalăm niște elemente de siguranță conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt niște costuri pe care noi trebuie să le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din țară sunt deținute de Poșta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poșta Română. Toate lucrurile acestea reprezintă niște cheltuieli în plus pentru Poșta Română care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii.

Așa că înțeleg și într-adevăr este o cheltuială mare pentru un minister, mi-aș dori să fie mai mică, dar îmi doresc să existe această modernizare a statului, dar deocamdată cele 60 de milioane (de lei n.r.) nu reprezintă un venit foarte bun pentru Poșta Română. Din contră, trebuie să folosim bani din alte surse ca să acoperim această activitate”, a declarat, joi, Valentin Ștefan, într-o conferință de presă, citat de Agerpres.

Poșta Română vrea să renunțe la distribuirea pensiilor

Directorul general al companiei a explicat că, deși Poșta primește circa 60 de milioane de lei lunar pentru distribuirea pensiilor, o parte semnificativă din sumă se întoarce către stat sub forma costurilor de procurare a numerarului, motiv pentru care compania ar dori ca acest serviciu să fie scos la licitație.

„Asta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei – n.r.), pentru cele două convenții, una cu Casa de Pensii, cealaltă cu ANPIS. În acești bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziționarea de cash. Ce se întâmplă? Casele teritoriale de pensii ne virează anumite sume în conturile Poștei, din trezorerie în contul Poștei, iar noi trebuie să-i transformăm în cash.

Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a țării în fiecare lună, în primele două săptămâni. Banii ăștia trebuie să vină de undeva și nimeni nu ți-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ți-i dă gratuit. Motiv pentru care cumpărăm banii și de la băncile comerciale, dar în special de la Trezorerie, de la Banca Națională.

Publicitate

Așa că din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alți concurenți. În mare măsură către stat. Noi avem undeva la 70% din acești bani. Este nedrept să se spună că acești bani vin către Poștă. Pur și simplu sunt mutați dintr-un buzunar în altul, trec și prin conturi ale Poștei și merg mai departe înapoi la stat. Asta ca o explicație. Mai mult: noi ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitație pentru distribuirea de pensii”, a explicat Ștefan.

El a adăugat că doar în cazul în care se va organiza o licitație pentru distribuirea de pensii se va știi dacă cele 60 de milioane de lei reprezintă „o sumă mică sau o sumă mare”.

„Eu vă spun din start că dacă se organizează această licitație cele 60 de milioane cheltuite de minister în fiecare lună vor reprezenta un mare discount pentru minister. Deci așteptăm să se facă acea licitație, să dicteze piața care este cifra corectă și vedem după aceea dacă Poșta Română beneficiază nedrept de acești bani sau nu.

În altă ordine de idei, ca și cetățean român sunt de acord, statul român cheltuiește foarte mulți bani, multe instituții ar trebui desființate, o bună parte din activitatea acestor instituții ar trebui preluată de Poșta Română prin ghișeul universal care este tot o concepție a statului român, dar știți cum este: vorbe multe fapte puține”, a afirmat Valentin Ștefan.

Potrivit sursei citate, aproape 4 milioane și jumătate de beneficiari, atât pensionari cât și alte persoane, beneficiază de diferite ajutoare, precum alocații sau indemnizație pentru creștere copil, aproximativ 40-45% dintre pensionari primind încă pensiile cash de la Poșta Română.

Întrebat de jurnaliști dacă se teme că Poșta Română ar putea rămâne fără acest serviciu, Ștefan a menționat că ar reprezenta un lucru pozitiv pentru companie.

Nu în ultimul rând, Valentin Ștefan a adăugat că veniturile realizate de Poștă din partea Ministerului Muncii reprezintă undeva la 36-37% de la Casa de Pensii și undeva 7-8% de la ANPIS, dar sunt și „principala cheltuială a companiei”.

Citeste mai mult

Economie

Autostrada Unirii A8: Situația la zi pe toate cele 13 tronsoane. Lucrările trebuie să fie în plină desfășurare pe tot traseul până în 2027

Publicat

Publicitate

Autostrada Unirii A8, proiect strategic pentru Moldova și una dintre cele mai așteptate conexiuni rutiere ale României, avansează în ritm diferit pe cele 13 tronsoane ale sale.

Două dintre segmente se află deja în execuție, iar majoritatea celorlalte sunt în faza de proiectare sau licitație. Cei care luptă pentru acest proiect transmit că anul 2027 trebuie să găsească utilaje pe întreaga lungime a autostrăzii, de la Târgu Mureș la Ungheni, pentru ca finalizarea să fie posibilă în intervalul 2030–2032.

Primul lot, Tg. Mureș – Miercurea Nirajului (22 km), este în execuție, contractat cu Nurol și gestionat de CNAIR, cu un termen de finalizare în 2026. Următorul tronson, Miercurea Nirajului – Sărățeni (23,4 km), are proiectarea în curs, realizată de Ozaltin, cu termen martie 2026.

Lotul Sărățeni – Joseni (32,4 km), aflat tot în proiectare, este gestionat de CNIR și contractat cu UMB, în timp ce tronsonul Joseni – Ditrău (14,4 km) a fost atribuit către Danlin XXL – Groma Hold, fiind și acesta în faza de proiectare. UMB lucrează și la segmentele Ditrău – Grințieș (38 km) și Grințieș – Pipirig (31,5 km), ultimul având ordin de începere în martie 2026.

Proiectarea continuă și pe tronsonul Pipirig – Leghin (19,3 km), tot cu UMB, în timp ce segmentul Leghin – Tg. Neamț (29,91 km) se află în execuție, cu o valoare de 1,56 miliarde lei și gestionare CNAIR. În zona Iașului, Moțca – Tg. Frumos (27 km) a fost atribuit Danlin XXL – Groma Hold, iar tronsoanele Tg. Frumos – Lețcani (28,6 km) și Lețcani – Iași Nord (17,7 km) sunt în licitație, cu un total de 18 oferte depuse.

Ultimele două segmente, Iași Nord – Golăiești (12,7 km) și Golăiești – Ungheni, inclusiv podul peste Prut (2,77 km), vor avea licitațiile reluate, ambele fiind gestionate de CNIR.

Publicitate

„În 2027 va trebui să avem utilaje pe toată autostrada de la Tg. Mureș la Ungheni Prut. Aceasta este condiția ca A8 să fie finalizată în perioada 2030–2032. Voi continua să mă implic și să duc mai departe această misiune.”, a transmis Cătălin Urtoi, unul dintre oamenii care au inițiat acest proiect și s-a luptat în ultimii 10 ani pentru ca cele două artere importante, Autostrada Moldovei A7 și Autostrada Unirii A8, să devină realitate.

Autostrada Unirii rămâne cea mai importantă promisiune de conectare rapidă a Moldovei cu vestul țării și cu rețeaua europeană de transport.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending