Cel mai important eveniment religios din această săptămână, la Botoșani, a fost fără îndoială sărbătoarea Sfântului botoșănean Ioan Iacob Hozevitul. La Crăiniceni a fost pelerinaj în toată regula, creștinii din mai multe zone ale țării alegând să se închine la mănăstirea construită în cinstea sfântului.

Sfântul Ioan Iacob a fost prăznuit, însă, și în municipiul Botoșani, la bisericuța din zona industrială care îl are pe sfânt ca ocrotitor. Este o biserică de cimitir, de dimensiuni modeste, în care se oficiază slujbe cu o mare încărcătură duhovnicească. La slujbele din duminici și din sărbători participă alături de părintele paroh, Radu Zaiț, mulțime de credincioși din zonă, care mărturisesc cu convingere că au simțit în mod pregnant ajutorul Sfântului Ioan Iacob.

Sărbătoarea a început cu Vecernia cu Litie, alături de parohul bisericii, preotul-profesor Radu Zaiț, slujind părintele protopop Petru Fercal, părintele Ioan Iordache, paroh la Biserica „Ziua Crucii”și părintele Veniamin de la Sihăstria Voronei. Zeci de credincioși din mai multe zone din municipiul Botoșani au ales să participe la hramul bisericii în semn de evlavie față de Sfântul Ioan Iacob. Răspunsurile la strană au fost oferite de mai mulți cântăreți, coordonați  de profesorul Gheorghe Bulboacă și au desăvârșit frumusețea slujbei din cocheta capelă de la marginea orașului.

Părintele protopop a binecuvântat pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public, după care a ținut un cuvânt de învățătură.

„Sfântul Ioan Iacob Hozevitul este mlădița județului nostru și de acolo, de la Crăiniceni, unde a răsărit steaua ce până astăzi luminează și dă mărturie, a plecat cu această nevoință de mic, din fragedă copilărie. Știe Dumnezeu de ce a lucrat așa cu acest ales, ca să se înscrie în rândul sfinților celor plăcuți lui Dumnezeu”, a spus părintele Petru Fercal în predica pe care o puteți urmări video, integral, în acest articol.

Sărbătoarea a continuat a doua zi cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, cu participare numeroasă a credincioșilor. Nu a lipsit agapa frățească, pregătită cu efort și dragoste de gospodinele din parohie care au oferit tradiționalele sărmăluțe și cozonac tuturor participanților la hram.

Nou înfiinţată, parohia Sf. Ioan Iacob şi Biserica ce poartă acelaşi hram (cu zi de pomenire la 5 august) a funcționat mai întâi ca o capelă în care se oficiau doar slujbele de pomenire a morţilor.
În anul 1922, veteranii de război au donat un hectar de teren şi au înfiinţat aici un cimitir. În anul 1927 se construieşte în cimitir o biserică de lemn de dimensiuni reduse destinată slujbelor de parastase şi de înmormântare.
Având hramul iniţial Ziua Crucii, actuala biserică a suferit unele modificări întrucât dimensiunile reduse nu puteau primi credincioşi care începeau să vină la sfintele slujbe din ce în ce mai mulţi.
În anul 1998 un credincios din zonă, astăzi înmormântat în cimitirul parohial, Gheorghe Scarlat, cu cheltuială proprie şi ajutor de la alţi câţiva creştini din zonă, reconstruieşte capela dându-i dimensiuni mai mari. În acelaşi an, zona este declarată de către Protopopiatul Botoşani parohie cu hramul „Ziua Crucii” (14 septembrie).
În anul 1999, luna ianuarie, a venit prin transfer preotul Ioan Iordache care până în septembrie acelaşi an, împreună cu noii credincioşi finalizează lucrările de restaurare şi pictura interioară a Bisericii. Pictorii au fost Pr. Marian Petrovici şi Iuliana Frânţescu. De asemenea tot atunci s-a realizat şi clopotniţa din lemn, care se află la intrarea în cimitir.
Pe 23 iulie 2000 are loc slujba de târnosire a Sfântului Locaş de către Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, însoţit de PC Protopop Lucian Leonte şi de un ales sobor de preoţi şi diaconi.
Pe 1 august 2010 este numit paroh părintele Zaiţ Radu Constantin., profesor la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” din Botoşani.

Sfântul Ioan Iacob cel Nou (Hozevitul) este unul dintre cei mai recenți sfinți din Biserica Ortodoxă Română, cu metania din Mănăstirea Neamț, care s-a nevoit 24 de ani în Țara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât și în pustiul Hozeva, constituindu-se într-un model veritabil de viețuire în Hristos în era contemporană. Biserica l-a rânduit ca pildă vie de credință și de viețuire creștinească, înscriindu-l în calendarul ortodox la data de 5 august. Chiar înainte de a fi procedat la „canonizare”, adică la trecerea lui în rândul sfinților, chipul său a fost zugrăvit în icoane, precum și în catedrala Sfântului Gheorghe din Hama, în Siria; un călugăr-imnograf din cadrul Patriarhiei ecumenice i-a alcătuit o slujbă, iar credincioșii care ajungeau în fața moaștelor sale, îl cinsteau ca pe un adevărat sfânt. În numele Sfântului s-au zidit multe biserici. Astfel în curtea Seminarului Veniamin Costachi de la Mănăstirea Neamț s-a construit o biserică în cinstea sa (sfințită de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic în anul 1996). Sfântul Ioan Iacob este, de asemenea, și patronul spiritual al Seminarului Teologic Liceal din Dorohoi. Trăgându-se de origine din părțile Dorohoiului, Sfântul Sinod al B.O.R. a hotărât ca Sfântul Ioan Iacob să fie protectorul și mijlocitorul elevilor, profesorilor și ostenitorilor acestei scoli teologice înaintea Bunului Dumnezeu.