Patru persoane au ajuns la spital în urma a două accidente rutiere care au avut loc la interval de două minute. Evenimentele s-au produs în municipiul Botoșani: unul pe strada Primăverii, celălalt pe Bulevardul Mihai Eminescu.

În ambele situații au fost implicate câte două autoturisme. Cele mai grave urmări au fost înregistrate în urma accidentului de pe Bulevardul Mihai Eminescu, unde un taxi și o mașină care livra mâncare au intrat în coliziune.

La fața locului au ajuns pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere, una de descarcerare și două ambulanțe aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani. Aceștia au constatat că șoferul taxiului și o pasageră aflată pe bancheta din spate erau în interiorul mașinii. Cei doi au fost scoși de pompieri și preluați de echipajele medicale, fiind transportați la spital pentru îngrijiri de specialitate.

La Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani a ajuns și conducătorul auto al celuilalt autoturism implicat în accident.

De îngrijiri medicale a avut nevoie și o femeie care se afla într-unul dintre autoturismele implicate în accidentul de pe strada Primăverii.

La acest caz au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere dotată cu modul de descarcerare, precum și un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

În ambele situații, pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu.

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să manifeste prudență la volan și să respecte regulile de circulație, pentru siguranța proprie și a celorlalți participanți la trafic.

Cetățenii vor putea fi informați în timp real despre calitatea aerului din România, implementarea unui nou sistem de codificare fiind în consultare publică pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). Datele urmează să fie publicate cu medii orare, nu cu media ultimelor 24 de ore cum este în prezent. 

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului, citat de Agerpres, este vorba despre proiectul de Ordin pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1818/02.10.2020 privind aprobarea indicilor de calitate a aerului – sistemul de codificare utilizat pentru informarea publicului asupra calității aerului în România.

„Calitatea aerului este unul dintre cei mai importanți indicatori de sănătate publică. Actualizarea acestui ordin nu este doar o măsură tehnică, ci un pas esențial pentru a furniza cetățenilor informații corecte, comparabile la nivel european și ușor de înțeles. Acum câteva săptămâni, în timp ce în 3 cartiere din București nu se putea respira pe stradă din cauza unui incendiu la o hală, senzorii oficiali erau toți verzi. De ce? Pentru că astăzi ei măsoară media poluanților în ultimele 24 de ore – așa cum au fost stabilite normele tehnice acum prea mulți ani. Or, oamenii se uită pe aceste date pentru a afla ce aer respiră în acel moment. Astăzi am pus în transparență modificarea ordinului Ministerului Mediului tocmai pentru a se prelua pe viitor mediile orare, nu la 24 de ore. Datele orare, bazate pe metodologii armonizate la nivelul Uniunii Europene, ne permit să reacționăm mai rapid și mai eficient în protejarea sănătății populației”, a precizat, în comunicat, Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor.

Prin modificările propuse, România se aliniază complet standardelor europene privind informarea publicului și raportarea datelor în timp real către Comisia Europeană și AEM.

Astfel, sunt prevăzute:

• actualizarea domeniilor de concentrație pentru poluanții monitorizați (PM2‚ PM10‚ NO2, O3‚ SO2), în conformitate cu metodologia EAQI revizuită;
• trecerea la calculul orar al indicelui de calitate a aerului, inclusiv pentru particulele în suspensie (PM10 și PM2.5), în locul mediei mobile pe 24 de ore utilizate până acum;
• asigurarea unei corelări între poluanți pe baza riscului de mortalitate echivalent, pentru o evaluare mai precisă a impactului asupra sănătății;
• armonizarea prezentării datelor naționale cu platforma europeană oficială.

„În acest proiect de act normativ au fost introduse mesaje pentru populație aferente fiecărui indice de calitate a aerului, aceștia fiind numerotați de la 1 la 6.

De exemplu, pentru populația generală, la Indice 1, este prevăzut următorul mesaj: <Calitatea aerului este bună. Bucurați-vă de activitățile obișnuite în aer liber>. Pentru populația generală, la Indice 6, mesajul este <Reduceți activitățile fizice în aer liber>. De asemenea, pentru populația sensibilă, la Indice 1, mesajul este <Calitatea aerului este bună. Bucurați-vă de activitățile obișnuite în aer liber>, în timp ce pentru Indice 6, mesajul va fi <Evitați activitățile fizice în aer liber>”, se menționează în comunicat.

Ministerul Mediului subliniază că, după adoptarea acestui act normativ, va fi necesară modificarea platformei oficiale pentru a putea încărca live datele orare ale poluanților.

Ajutorul de deces în 2025. Ajutorul de deces reprezintă o indemnizație unică, acordată prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), destinată acoperirii unei părți din cheltuielile funerare.

Ajutorul de înmormântare poate fi solicitat atât în cazul decesului unui asigurat sau pensionar, cât și pentru un membru de familie neasigurat. În acest an, valoarea ajutorului de deces poate ajunge până la 8.620 de lei.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Acesta nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2025 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul 2025, cuantumul ajutorului de deces este:

• în cazul decesului pensionarului sau asiguratului – 8.620 lei;
• în cazul decesului unui membru de familie neasigurat – 4.310 lei;

Ajutorul de deces în 2025. În ce situație se acordă ajutorul de înmormântare?

Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), ajutorul de deces se acordă în cazul decesului:

• asiguratului;
• pensionarului;
• persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în     sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă;
• persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu;
• unui membru de familie al asiguratului, pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,  care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și  care poate fi, după caz:

• soţul supravieţuitor;
• copilul;
• părintele;
• oricare persoană fizică/juridică.

Ajutorul de deces se acordă asiguratului, pensionarului sau persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, al cărui membru de familie a decedat. În acest caz, membru de familie, în sensul legii, poate fi:

• soţul/soţia;
• copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani sau copiii indiferent de vârstă dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 26 de ani;
• în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia;
• în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil în vârstă de până la 18 ani inclusiv, ajutorul de deces se acordă indiferent dacă era sau nu la studii;
• în cazul decesului copilului cu vârsta de peste 18 ani, fără a depăşi 26 ani, ajutorul de deces se acordă dacă se afla în continuarea studiilor;
• părinţii (socrii) şi bunicii oricăruia dintre soţi.

Ajutorul de deces în 2025. Care sunt actele necesare

În situația în care ajutorul de deces este solicitat de persoana fizică, în cazul decesului asiguratului, pensionarului, unui membru de familie, neasigurat, al pensionarului, al asiguratului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, actele necesare acordării ajutorului de deces sunt, după caz:

• cerere pentru acordarea ajutorului de deces ( anexa nr. 11 la norme);
• certificat de deces, în original și copie;
• act de identitate al solicitantului, în original şi copie;
• actele de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie, după caz;
• dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original;
• adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii, în original, după caz;
• act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, în original, după caz;
• dovada calităţii de asigurat în sistemul public de pensii, după caz;
• declarație olografă pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces că membrul de familie, la data decesului, nu era asigurat sau pensionar, după caz;
• procură specială, după caz;
• extras de cont, după caz.

În situația în care ajutorul de deces este solicitat de către o persoana juridică, actele necesare sunt:

• cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 12-a la norme);
• certificat de deces în original și copie;
• împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz;
• act de identitate al reprezentantului legal/împuternicitului al persoanei juridice;
• dovada că persoana juridică a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original, după caz;
• contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz;
• procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces, după caz;
• dovada că persoana care a mandatat persoana juridică a suportat cheltuielile de deces, după caz;
• dovada calităţii de asigurat, după caz;
• extras de cont.

În situația în care ajutorul de deces este solicitat de către o persoana juridică, în cazul decesului unui membru de familie, neasigurat, al pensionarului, al asiguratului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, documentele necesare acordării ajutorului de deces sunt:

• cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 12-b la norme);
• procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces;
• certificat de deces în original și copie;
• împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz;
• act de identitate reprezentant legal/împuternicit al persoanei juridice;
• actele de stare civilă ale asiguratului/pensionarului al cărui membru de familie a decedat din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie, după caz;
• dovada calităţii de asigurat în sistemul public de pensii, după caz;
• dovada că asiguratul/pensionarul, al cărui membru de familie a decedat, a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original;
• declaraţie olografă pe propria răspundere că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar;
• adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii (original), după caz;
• act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, în original, după caz;
• contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz;
• extras de cont.

În cât timp și cine achită ajutorul de deces?

Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare, astfel:

• în situația decesului asiguratului/pensionarului sau persoanei aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului de către casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi are domiciliul persoana decedată;
• în situația decesului unui membru de familie, neasigurat, al asiguratului/pensionarului sau persoanei aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului – de către casa teritorială de pensii  în a cărei rază îşi are domiciliul asiguratul/pensionarul sau persoana aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului care solicită ajutor de deces pentru membrul de familie.

Ajutorul de deces poate fi solicitat în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data emiterii certificatului de deces.

Decesul pensionarului în străinătate

Potrivit dispozițiilor legale ajutorul de deces se acordă, pe baza documentelor prevăzute de lege.

În situația în care titularul drepturilor de pensie a decedat în altă țară decât Romania, iar certificatul de deces  a fost emis de autoritățile din statul respectiv, acesta va trebui  înscris/transcris în registrele de stare civilă române.

Ajutorul de deces se acordă de către casa teritorială de pensii în evidența căreia se află persoana decedată la data decesului.

Ajutorul de deces în 2025. Cine poate solicita pensia neîncasată din luna decesului pensionarului?

Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturile restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la data decesului, se plătesc unei singure persoane, care poate fi:

• soţul supravieţuitor;
• copilul;
• părintele;
• în lipsa acestora, moştenitorii, în condiţiile dreptului comun.

Care sunt actele necesare acordării sumelor neîncasate de către pensionarul decedat?

Potrivit CNPP, actele necesare solicitării acestor sume, după caz, sunt:

• cerere (anexa nr. 8 la norme);
• certificatul de deces, în original şi copie;
• actul de identitate al solicitantului, în original şi copie;
• actele de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie;
• certificatul de moştenitor, în original şi copie.

În situaţia în care sumele cuvenite şi neîncasate de către pensionarul decedat sunt solicitate de către moştenitori, în condiţiile dreptului comun, plata se face numai în baza certificatului de moştenitor în care aceste drepturi sunt incluse în masa succesorală.

Aceste sume pot fi solicitate în termenul general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data decesului sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de declarare a decesului.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a anunțat, joi, în cadrul ceremoniei de acordare a Ordinului „Credință și Comuniune” celor implicați în sfințirea Catedralei Naționale, că anul viitor, Bucureștiul va fi gazda Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din întreaga lume.

„Următorul eveniment internațional va fi în luna septembrie, anul viitor, începutul lui septembrie, când, pentru vreo 3-4 zile, se va organiza la București Întâlnire Tinerilor Ortodocși din întreaga lume, ITO 2026”, a spus Patriarhul României.

În acest sens, trebuie ca lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului să continue, pentru a fi gata întregul complex.

„Deci trebuie să lucrăm în continuare, să terminăm pictura din Catedrală de la cota zero și să pregătim și paraclisul de la demisolul Catedralei și, desigur, peștera citadină a Sfântului Apostol Andrei, care se află sub esplanada Catedralei și care va fi un spațiu multifuncțional, cultural și chiar pentru evenimente culinare, deoarece arta culinară face parte din cultura tradițională”, a declarat Patriarhul Daniel.

O istorie tânără

Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO) este un eveniment organizat de Biserica Ortodoxă Română, dedicat tinerilor credincioși din țară, diaspora și din Bisericile Ortodoxe surori.

Prima ediție a avut loc în 2014, la Baia Mare, iar de atunci evenimentul s-a desfășurat anual în diferite orașe din România: Cluj-Napoca (2015), București (2016), Iași (2017), Sibiu (2018) și Craiova (2019).

După o pauză de patru ani cauzată de pandemie, seria ITO a fost reluată cu entuziasm în 2023.

Cea mai recentă ediție, ITO 2023, s-a desfășurat la Timișoara, între 31 august și 3 septembrie. Tema aleasă a fost „Voi sunteți prietenii Mei”.

FOTO: Basilica