Duminică, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani împreună cu cei din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea unor situații de risc și menținerea unui climat de ordine și siguranță publică, în localitatea Darabani.

În cadrul activităților desfășurate, polițiștii au legitimat aproximativ 30 de persoane și au oprit pentru control, peste 15 autovehicule, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 16 sancțiuni contravenționale în valoare de peste 7500 de lei.

În același context, au fost reținute trei permise de conducere.

La acțiune, polițiștii au beneficiat și de sprijinul jandarmilor.

Duminică, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au organizat o acțiune pentru combaterea conducerii sub influența băuturilor alcoolice și drogurilor, pentru combaterea nerespectării regimului legal de viteză precum și pentru creșterea gradului de disciplină rutieră în rândul participanților la trafic, pe raza județului Botoșani, în zonele cu risc ridicat de producere al accidentelor rutiere.

În cadrul activității, au fost legitimate aproximativ 100 de persoane și au fost oprite pentru control, 95 de autoturisme, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 47 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 40.000 de lei.

Totodată, au fost reținute 18 permise de conducere și retras un certificat de înmatriculare.

Dintre sancțiuni, 24 au fost pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

Neplata pensiei de întreţinere, considerată violenţă economică. Infracțiunea de abandon de familie, în care este inclusă neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere, ar putea să fie urmărită din oficiu, fără a mai depinde de o plângere prealabilă, prevede un proiect legislativ înregistrat recent la Senat, scrie alba24.ro.

Potrivit Legii 286/2009 (Codul penal), abandonul de familie constă în săvârșirea de către persoana care are obligația legală de întreținere (părinte, soț, etc.) față de cel îndreptățit la întreținere (copil, soț, etc.) a uneia din următoarele fapte:

• părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferințe fizice sau morale
• neîndeplinirea, cu rea-credință, a obligației de întreținere prevăzute de lege
• neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească

Pentru infracțiunea de abandon de familie, legea prevede o pedeapsă de la 6 luni la 3 ani de închisoare sau amendă.

O propunere legislativă pentru modificarea articolului 378 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere pe 17 decembrie, fiind semnată de un grup de parlamentari de la PNL.

Neplata pensiei de întreţinere, considerată violenţă economică

Potrivit inițiatorilor, „abandonul de familie, în special sub forma neplăţii cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere, stabilită pe cale judecătorească sau notarială, reprezintă una dintre cele mai grave forme de violenţă economică, având un impact direct şi profund asupra copiilor minori şi asupra părintelui care îi îngrijeşte, de regulă mama”.

Parlamentarii susțin că deşi Codul penal incriminează această faptă, eficienţa reală a protecţiei penale este serios diminuată prin condiţionarea exercitării acţiunii penale de formularea unei plângeri prealabile într-un termen restrictiv, dificil de respectat în contextul relaţiilor de familie.

Articolul 378 din Codul penal incriminează infracţiunea de abandon de familie, având ca scop protejarea relaţiilor de familie şi, în mod special, asigurarea îndeplinirii obligaţiilor legale de întreţinere faţă de copii şi alte persoane aflate în imposibilitate de a se întreţine singure.

Potrivit art. 378 alin. (3) din Codul penal, în forma actuală, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. De asemenea, potrivit alin. (4), fapta nu se pedepsește dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul își îndeplinește obligațiile. 

Prin Decizia nr. 2/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că termenul de 3 luni pentru formularea plângerii prealabile începe să curgă de la momentul în care persoana vătămată a cunoscut săvârşirea faptei, respectiv de la expirarea perioadei de 3 luni de neplată necesare consumării infracţiunii.

„Această interpretare, corectă din punct de vedere juridic, generează însă în practică situaţii profund inechitabile, soldate cu soluţii de clasare, deşi obligaţia de întreţinere continuă să nu fie executată”, explică inițiatorii, în expunerea de motive.

Problemele identificate în practică

Potrivit parlamentarilor, în numeroase cazuri:

• persoanele îndreptăţite la întreţinere acordă termene de graţie din considerente familiale, iar voinţa exprimată nu reflectă întotdeauna interesul superior al copilului;
• infracţiunea continuă, fără a fi epuizată;
• plângerea prealabilă este apreciată ca tardiv formulată;
• debitorii de rea-credinţă sunt exoneraţi de orice răspundere penală.

„Această situaţie afectează grav interesul superior al copilului şi conduce la lipsirea efectivă a victimelor de protecţie penală. De asemenea, această conduită afectează direct nivelul de trai al copilului, precum şi stabilitatea financiară a părintelui care îi asigură acestuia îngrijirea zilnică”, explică inițiatorii.

Potrivit acestora, neplata pensiei de întreţinere nu reprezintă doar o problemă de natură privată, ci una de interes public major, care privează copilul de mijloacele necesare unei dezvoltări armonioase şi constituie o formă de constrângere economică asupra părintelui care îl îngrijeşte.

Soluţia legislativă propusă

Inițiativa legislativă înregistrată la Senat propune eliminarea condiţiei plângerii prealabile pentru infracţiunea de abandon de familie, prin abrogarea art. 378 alin. (3) din Codul
penal.

În acest mod, susțin parlamentarii, acţiunea penală se va pune în mişcare din oficiu, asigurând o protecţie reală, efectivă şi predictibilă a persoanelor îndreptăţite la întreţinere.

Petru Movilă s-a născut în vestita familie domnitoare a movileştilor, în oraşul Suceava, la 21 decembrie 1596, primind din botez numele Petru (poate după cel al bunicului sau, Petru Rareş, fiul lui Ştefan cel Mare si Sfânt).

Tatăl său era Simion Movilă, domn în Tara Românească şi apoi în Moldova, iar mama sa – Marghita, care spre sfârşitul vieţii se călugăreşte luând numele de Melania. Un frate al tatălui său, Ieremia era domn în Moldova în perioada naşterii sale, iar altul Gheorghe era mitropolitul tarii. Dintre fraţii săi, trei vor ajunge domni, pentru scurtă vreme în Moldova sau Ţara Românească. Familia movileştilor a ctitorit si mănăstirea Suceviţa, ultima din şirul celor ale căror biserici sunt împodobite cu picturi exterioare.

În anul 1627 Petru Movilă a intrat în Lavra Pecersca  A fost hirotonit preot ieromonah, apoi arhimandrit şi egumen al acestui sfânt aşezământ monahal. În anul 1633 a fost ales „arhiepiscop si mitropolit al Kievului, Haliciului şi a toata Rusia Mica” (Ucraina). A înfiinţat şcoli, a tipărit cărţi, a restaurat biserici. A scris  Mărturisirea Ortodoxa, un Catehism, cu 261 de întrebări si răspunsuri, în care erau prezentate cele trei virtuţi teologice: credinţa, nădejdea şi dragostea. Pentru aprobarea ei s-a convocat un Sinod la Kiev, apoi unul la Iaşi . După ce a fost aprobată de sinodali, Mărturisirea a fost trimisă spre aprobare şi Patriarhiei din  Constantinopol. În martie 1643, Sinodul patriarhal, în frunte cu patriarhul Partenie I a aprobat-o, ea devenind de atunci Marturisirea Ortodoxă a Bisericii soborniceşti si apostoleşti a Răsăritului. După aprobarea sa şi de ceilalţi patriarhi răsăriteni, ea a fost publicată în mai multe ediţii şi în diferite limbi de-a lungul timpului.

Cu toate că a trăit departe de ţară, mitropolitul Petru Movila, nu a uitat de neamul din care făcea parte. Cu ajutorul său, mitropolitul Varlaam înfiinţează prima tipografie în Moldova, cu meşteri tipografi trimişi de el de la Kiev. Cu profesori trimişi tot de Petru Movilă, este înfiinţat, în 1640 Colegiul de la Iaşi. A sprijinit de asemenea, şi pe domnitorul Matei Basarab şi pe mitropolitul Teofil, din Ţara Românească, cărora le-a trimis meşteri tipografi şi profesori pentru şcolile înfiinţate aici. După o păstorire de 13 ani plina de realizări, fiind în vârsta de 50 de ani, mitropolitul Petru Movila a trecut la cele veşnice în ziua de 22 decembrie 1646. A fost îngropat cu mare cinste în biserica mare a mănăstirii Lavra Pecerska din Kiev. Toata averea sa a lăsat-o pentru restaurarea unor biserici şi înfiinţarea de noi şcoli.

Pentru toate cele prezentate mai sus şi pentru multe altele necuprinse în aceasta scurtă prezentare a vieţii sale, în şedinţa din 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a hotărât cinstirea sa ca sfânt. De atunci, el este prăznuit în fiecare an în ziua morţii sale, 22 decembrie.