Connect with us
Publicitate

Eveniment

Val de aer polar, cu temperaturi scăzute, peste România. VREMEA în perioada 20-26 decembrie

Publicat

Publicitate

Urmează câteva zile în care se manifestă o masă de aer polar, foarte rece. Noaptea, temperaturile nor scădea până la valori de -8… -11 grade Celsius, relatează alba24.

Apoi weekend-ul de Crăciun vine cu o încălzire semnificativă, care va aduce mai degrabă aminte de primăvară. Sunt posibile precipitații mai ales sub formă de ploaie, în cea mai mare parte a țării, cu excepția zonelor montane.

Potrivit prognozemeteo.ro, la începutul săptămânii avem parte și de avansul unor fronturi atmosferice reci, care ne vor traversa pe direcție N – S și N – SE.

Începând cu ziua de miercuri, în zona țării noastre se va instala un regim anticiclonic mobil. Va aduce cu sine o vreme stabilă și fără fenomene meteo deosebite.

Și din punct de vedere al circulației atmosferice, avem de-a face cu 2 perioade distincte. Zilele de luni și marți aduc o coborâre de aer polar deosebit de rece spre țara noastră, pe circulație NE – S. Va duce abaterile termice și la valori cu –12, –14 grade sub normalul perioadei (la 850 hPa).

Începând cu ziua de joi intrăm pe o nedorită (pentru cei care așteptam un Crăciun cu zăpadă) circulație atlantică. Va aduce în zona țării noastre o masă de aer cald, cu abateri termice pozitive chiar și cu +8, +10 grade peste normalul perioadei.

Publicitate

Prognoza meteo 20-26 decembrie: temperaturi

Începem săptămâna cu valori termice maxime cuprinse între 2 – 4, 5 grade în cea mai mare parte a țării. În Oltenia și vestul Munteniei putem atinge și 7 – 8 grade. Prin Transilvania, Maramureș, avem parte de o zi de luni cu maxime doar spre –0, 1 grad. În zonele montane vorbim de un regim termic negativ, cu temperaturi de –2, –4 grade iar pe creste chiar spre –8, –9 grade.

Ziua de marți aduce o scădere a temperaturilor. Acolo unde am avut luni și 8 grade, adică în Oltenia și vestul Munteniei, abia mai ajungem la 3 – 4 grade. În restul țării avem maxime negative, de la –0 spre –2 grade.

Publicitate

Prin Moldova și zonele montane avem parte de o zi foarte rece, cu maxime de –5, –6 grade, iar pe creste geroasă, cu –10, -11 grade.

Miercuri, regimul termic va fi apropiat de normal, cu maxime de la –2 spre 0, 1 grade la nivelul întregii țări. În zonele montane de la –5, –6 grade până la –11, –12 grade pe creste.

Începând de joi, și pe parcursul zilei de vineri avem parte de o încălzire treptată. Va duce maximele la valori de 5 – 7 grade în cea mai mare parte a țării, iar prin centrul Moldovei, sudul Dobrogei am putea avea parte și de valori de 8 – 9 grade. Se va încălzi și la munte, astfel că doar pe creste am mai putea avea parte de maxime ușor negative, spre –1, –2 grade.

Minimele pe parcursul acestei săptămâni pleacă de la valori de –1, –3 grade în primele zile (cu –5, –7 grade prin Moldova, Transilvania, Maramureș și zonele montane) la valori de –6, –8 grade pe parcursul nopții de marți spre miercuri, la nivelul întregii țări. Pe creste și în depresiuni avem parte de ger puternic, cu minime chiar spre –12, –13 grade.

Situația se păstrează și pe parcursul dimineții de joi, pentru ca weekendul să aducă o creștere semnificativă și la nivelul minimelor (4 –5  grade prin Banat).

Prognoza meteo – temperaturi de Crăciun

Prima zi de Crăciun vine cu temperaturi mai degrabă specifice Paștelui, prin sudul extrem al Munteniei și Olteniei, unde se pot atinge și 15 – 16 grade. Cald va fi și în restul țării, cu temperaturi care vor ajunge la 7 – 9, 10 grade. Și la munte temperaturile vor fi mai ridicate decât de obicei (3 – 4 grade), doar pe crestele montane vom putea vorbi de valori ușor negative, –1, –2 grade).

A doua zi de Crăciun va fi tot mai caldă față de normalul perioadei. În Oltenia, Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei ajungem la valori de 13 – 15 grade, izolat, în sudul extrem, chiar 16 – 17 grade. În sudul Transilvaniei, în Banat, mercurul din termometre se va opri la 7 – 8 grade. În Crișana, Maramureș, nordul Transilvaniei și Moldova avem maxime de 3 – 5, 6 grade (în nordul Moldovei și al Orientalilor vor fi temperaturi negative, –1 spre –3 grade).

Prognoza meteo 20-26 decembrie: precipitații

Ziua de luni vine cu precipitații în cea mai mare parte a țării, cu excepția Olteniei și a NV Munteniei. Vor fi ninsori în zonele montane, ploi, lapovițe și ninsori prin restul zonelor. Seara de luni aduce doar ninsori în zonele montane, Transilvania, Moldova, Maramureș. Prin zonele montane sunt așteptate cantități și de 10 – 15 l/mp.

În noaptea de luni spre marți, ninsorile continuă în zonele montane și apar, răzleț, și prin Banat, estul Munteniei, Moldova. După-amiaza, acestea se concentrează mai ales prin Banat, Crișana, zonele montane. Vor fi cantități slabe, sub 3 – 5 l/mp.

Miercuri, ninsori slabe sunt posibile, în prima parte a zilei, prin nordul Crișanei, Maramureș. Pe parcursul zilei de joi ninsori, slabe cantitativ, sunt posibile prin Maramureș, nordul Transilvaniei, Apuseni, vestul Meridionalilor, iar prin Crișana sunt condiții de lapoviță.

Ziua de vineri aduce precipitații pe arii extinse în Banat, Crișana nordul Moldovei (ploi), prin zonele montane ninsori. Seara ploile apar și prin Oltenia sau nordul Transilvaniei. Vorbim de cantități importante prin Maramureș, nordul Orientalilor, Apuseni, Munții Banatului (20 – 30 de l/mp).

Prognoza meteo: precipitații de Crăciun

Prima zi de Crăciun va fi cu adevărat deprimantă pentru cei din Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, regiuni unde va ploua și va ploua chiar bine, se pot acumula și 20 – 25 de l/mp. Doar prin zona Orientalilor sunt așteptate ninsori.

A doua zi de Crăciun aduce ploi în cea mai mare parte a țării, ninsori prin zonele montane iar prin nordul Moldovei și al Orientalilor sunt așteptate ninsori chiar moderate cantitativ.

Ne așteaptă, așadar, o săptămână bogată în precipitații mai ales prin Banat (25 –30 de l/mp), Crișana, Maramureș, nordul Transilvaniei, al Orientalilor (40 – 50, izolat 60 de l/mp).

În restul țării urmează o săptămână săracă în precipitații, cu maxim 1 – 2 l/mp prin Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, Dobrogea, în timp ce prin centrul Moldovei se pot strânge un 5 – 7 l/mp.

Despre ninsori vorbim mai ales prin zonele montane, prin Transilvania, Maramureș și nordul Moldovei.

Prognoza meteo: strat de zăpadă de Crăciun

Strat de zăpadă de Crăciun vor avea doar cei din zonele montane (15 – 20 cm), iar pe creste și peste 30 – 40 cm), dar, mai ales odată cu ninsorile din a doua zi de Crăciun, și cei din nordul Moldovei (5 – 7 cm posibili).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 6 octombrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 6 octombrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 6 octombrie 2024:

Loto 6 din 49: 31, 5, 30, 4, 22, 26

Loto 5 din 40: 11, 1, 35, 10, 4, 17

Joker: 15, 42, 4, 18, 28 + 17

Noroc: 8 3 1 4 1 0 2

Publicitate

SuperNoroc: 5 8 3 1 1 8

Noroc Plus: 5 0 9 2 2 8

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VICTORIE pe municipal. FC Botoșani – Rapid București: 2 – 0 după un meci de totul sau nimic

Publicat

Publicitate

Meci strâns astăzi la Botoșani între echipa locală și Rapid București. FC Botoșani începea acest meci de pe ultimul loc din Superliga de Fotbal din România, având doar 8 puncte, în timp ce rapidiştii priveau cu superioritate la jucătorii din nordul Moldovei de pe locul 10 cu 13 puncte.

Meciul de pe Stadionul Municipal din Botoșani era văzut astăzi ca fiind deosebit de important în condițiile în care FC Botoșani nu mai câștigase de cinci etape, iar meciurile din ultimele două etape se terminaseră la egalitate, cu Dinamo București (2-2) și cu Gloria Buzău (3-3).

FC Botoșani începea meciul cu Anestis, Friday, Miron, Sadiku, Pavlovic, Santos, Ferreira, Florescu, Chica Roșă, Ongenda și Bodișteanu, în timp ce bucureștenii de la Rapid porneau meciul cu Siegrist, Braun, Săpunaru, Pașcanu, Borza, Grameni, Hromada, Pop, Christensen, Petrila și Jambor.

Prima repriză a meciului a fost dominată clar de bucureșteni, iar FC Botoșani părea că este condamnată la o nouă înfrângere în fața Rapidului. Mai mult, în nu mai puțin de două situații, rapidiștii au fost pe punctul de a marca, însă norocul nu a fost de partea giuleștenilor.

Partea a doua a meciului avea însă să fie de partea botoșănenilor, care, în șase minute fabuloase, au reușit să deschidă scorul și să readucă speranța unui parcurs bun în acest campionat.

Deschiderea scorului avea să vină în minutul 52, când FC Botoșani marchează prin Chică-Roșă, cel care reia în poarta lui Siegrist, după un șut slab al lui Franciso Junior. Scorul dintre FC Botoșani și Rapid București devine 1 la 0, iar botoșănenii prin aripi.

Publicitate

Deși giuleștenii aleargă după golul egalizator, repriza continuă să fie la dispoziția botoșănenilor, care atacă și trec pe lângă gol cel puțin o dată.

Golul meciului vine în minutul 90, când FC Botoșani se distanțează pe tabela de marcaj după ce Aldair  marchează și duce scorul la de 2-0, gol care aduce cele trei puncte pe municipalul din nordul Moldovei și țin echipa cu capul sus în cursa pentru evitarea retrogradării.

Meciul a marcat și debutul noului portar Giannis Anestis, despre care se poate spune clar că a adus liniștea începând de astăzi pe municipalul de la Botoșani, și care a făcut ca inclusiv cele 10 minute de prelungire acordate de arbitru să fie “sigure” pentru echipa lui Liviu Ciubotariu.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Veste bună despre AJUTORUL pentru ÎNCĂLZIRE 2024: Se ia în calcul ultimul talon de dinainte de recalcularea pensiilor

Publicat

Publicitate

Mulți pensionari se întreabă dacă la ajutorul pentru încălzire 2024 se ia în calcul ultimul talon de dinainte de recalcularea pensiilor, sau cel cu pensia majorată, atunci când se stabilește cine are dreptul să îl primească. 

Vestea bună vine de la Guvern: pensionarii cărora veniturile le-au crescut nu vor fi afectați, fiindcă se ia în calcul ultimul talon de pensie emis înainte de recalculare, relatează alba24.ro.

Se încadrează toți cei care au pensii mai mici de 2.210 de lei. Ei vor primi și în această iarnă 700 de lei pentru încălzirea locuinței.

Ajutoarele pentru încălzirea locuinței și suplimentele pentru energie termică, gaze naturale, electricitate, combustibili solizi sau petrolieri vor continua să fie acordate tuturor celor care au beneficiat anterior de acest sprijin.

Așadar, pentru a obține aceste drepturi, pensionarii vor trebui să prezinte ultimul talon de pensie, emis înainte de recalcularea pensiei.

Publicitate

Banii pot fi folosiți atât pentru plata facturilor curente cât și pentru restanțe.

Ajutor pentru încălzire 2024: Cum se calculează

Suma se calculează în funcție de venitul persoanei sau familiei. Astfel, ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă în funcție de venitul net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, au transmis reprezentanții Ministerului Muncii.

Venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de:

Publicitate
  • 1386 lei /persoană în cazul familiei
  • 2053 lei, în cazul persoanei singure

Venit mediu lunar pe membru de familie sau persoană singură în procente:

  • Mai mic de 200 lei: 100% compensație
  • Între 200,1 și 320 lei: 90% compensație
  • Între 320,1 și 440 lei: 80% compensație
  • Între 440,1 și 560 lei: 70% compensație
  • Între 560,1 și 680,1 lei: 60% compensație
  • Între 680,1 și 920 lei: 50% compensație
  • Între 920,1 și 1040 lei: 40% compensație
  • Între 1040,1 și 1160 lei: 30% compensație
  • Între 1160,1 și 1280 lei: 20% compensație
  • Între 1280,1 și 1386 lei (pe membru de familie): 10% compensație
  • Între 1280,1 și 2053 lei (pentru persoană singură): 10% compensație

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (288)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Andrei Oişteanu, în „Dilema veche” nr. 774 din 2018, prezentând una dintre legendele apariţiei tutunului: „Conform mitologiei populare româneşti, Dracul a săpat o groapă, a făcut un pârţ în ea,  a acoperit-o cu pământ şi acolo a încolţit „tiutiunul”, „Buruiana Dracului”. Zeiţa tutunului, Pafa sau Pîca, are în cultura tradiţională imaginea „Mamei Dracilor”: „O femeie bătrână cât lumea, neagră şi urâtă, cu coarne, cu un nas lung pe care scoate flăcări şi fum, cu ochi bulbucaţi, dinţi ca de mistreţ, unghii ca secerile, coada ca de vacă şi cu pipă între dinţi. A născut-o iadul. Fiii ei sunt dracii. Ei au descoperit sămânţa de tutun şi au răspândit-o în lume”;

Din onomastica folosită de Codrin Liviu Cuţitaru în rubrica sa „prezentul discontinuu” din „Dilema veche”: studentul Tristan Maimurelu, studentul Romero Căpşunel, profesoara Păpădia Ferocel, profesoara Caprella Sinecur, profesoara Maura Paura, profespoara Sissi Melesteu,  directorul de departament Filomela Asparag, sociologul Norişor Scamă,  folcloristul Diafan Pângărică, studenta Pravoslavina Ţăcănel, profesorul de estetică Mario Răsare şi studentul Carpat Torente; 

 Ion – Aurel Pop, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018, despre România: „Astfel, după ce ne-am străduit de-a lungul istoriei moderne, timid cam de la umanişti încoace şi mai serios din Secolul Luminilor, prin Cantemir, Inochentie Micu şi Şcoala Ardeleană, să ne sincronizăm cu Europa – cum ar spune Eugen Lovinescu – ne-am trezit din nou izolaţi în totalitarism şi împinşi spre Răsărit.  Descătuşarea din 1989 a fost ameţitoare şi i-a condus pe unii spre „beţia de fapte”, iar pe alţii spre „beţia de cuvinte”.  Dacă tot a venit o epocă de libertate, mulţi şi-au luat şi libertatea de a minţi lumea românească. Mai întâi ni s-a pus în discuţie gloria istorică, supralicitată de comunişti, apoi originea noastră romană sau daco-romană, apoi latinitatea limbii etc. În acest fel, ne-am trezit copleşiţi de mituri (mitul dacic, mitul romanităţii, mitul slav, mitul continuităţii şi unităţii, al ospitalităţii, mitul lui Mihai Viteazul şi cel al lui Mihai Eminescu etc.) şi mai ales de mituri naţionaliste, complet nocive şi neeuropene, care ne-ar trage iremediabil înapoi. S-a scris chiar, prin anii 1990, că nu vom putea intra niciodată în Europa (în Uniunea Europeană) cu Eminescu de gât, ca şi cum francezii i-ar fi repudiat pe Hugo şi pe Michelet, nemţii pe Goethe şi Schiller, iar italienii pe Machiavelli, numai ca să devină buni europeni”;

Ioana Pârvulescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018, despre literatură: 1. „Literatura este locul în care intimitatea se dezvăluie”; 2. „Poezia e mai aproape de rugăciune şi e firesc să fie aşa. Ea e deja un limbaj aparte, netocit, şi, cum să spun,  se înalţă de la sine, chiar când umblă prin mocirlă”; 3. „Povestitul e opusul rutinei”; 4. „Povestea este, probabil, cel mai vechi lucru care îi obligă pe oameni să fie atenţi, şi curioşi, şi bucuroşi”;

Publicitate

„La un pas de îngeri” (Editura „Inspirescu”, Satu-Mare, 2018) este o carte de poezii pe care o primesc de la autoarea ei, Emilia-Paula Zagavei. Reţin câteva versuri: 1. „Trăiesc clipa de a nu mai avea timp”; 2. „Aş strivi cu inima / nefericirile absurde”; 3. „Tăcerea ce domină / Coridoarele / Îmbâcsite cu amintiri”; 4. „Ser4enada toamnei / Deschide concertul / În do major / Al vieţii”; 5. „Fă-mi ie din săruturi / Şi salbe din speranţe”; 6. „Destinul nu ne dă extemporale”; 7. „Mă-mpiedic în cuvinte reci”; 8. „Ascult acum paşii desculţi ai vieţii”; 9. „Mi-e foame de anii ce trec”; 10. „Noaptea ne adună de prin gânduri”; 11. „Undeva în depărtare / Scârţâie o vioară / Un fals / Fragment nevinovat / Din oda vieţii”; 12. „Privesc în ochii toamnei”; 13. „Au îngheţat copacii de-amintiri”; 14. „Mi-ai furat somnul miezului de noapte”; 15. „Tăcerea se sparge / În zidurile trupurilor”; 16. „M-am împiedicat de-un gând”; 17. „Astăzi îmi dau corigenţa / La repetabila poveste”; 18. „Aveai corpul de fum şi mâini de ceaţă”; 19. „Păşesc desculţă prin ghimpii vieţii mele”; 

Ion Aurel Pop,  în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018, despre problema României în anul Marii Uniri: „Este dezunirea din sufletele noastre. Ne rupem unii de alţii, ne urâm, ne dispreţuim,  vorbim în imprecaţii şi înjurături. Avem o plăcere sardonică să ne jignim unii pe alţii, să ne minţim, să ne duşmănim,  să ne invidiem să facem cu orice preţ „să moară capra vecinului”. Nu mai ştim să ne bucurăm sincer de dimineţile noastre cu soarele „ridicat de-o suliţă”, de roua câmpiei văratice pe care „în palme-o poţi strânge, c-an cupă s-o bei” (Coşbuc), de cutreieratul pădurilor, ca să auzim „cum apa sună-încetişor (Eminescu), de oraşele în care „plouă de trei ori pe săptămână” (Minulescu), de „două fete vesele” (Topârceanu) care saltă pe trotuar. Ne ferim de doine şi de hore, ne pervertim folclorul în manele, nu mai ştim să ne plângem, după rânduială, morţii, ne lăsăm copii, părinţii şi bunicii singuri şi însinguraţi… Îmi vine să întreb des, ca Octavian Goga, uşor parafrazat: „Ce s-a ales din ţara asta, vecine Neculai al popii?” Mă întorc apoi – cu un gând de istoric bătrân – şi-mi zic că s-au mai văzut multe  de-astea în trecut şi n-a fost sfârşitul lumii. E drept, pentru că „toate-s vechi şi nouă toate” (Eminescu), iar „culmile disperării” (Cioran) le-au mai atins şi alţii ca noi, fără să piară”; 

Reţin un poem scris de Adrian Alui Gheorghe, intitulat „Blues” şi publicat în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018: „Mi-au murit mulţi prieteni. / Deşi au murit, unii continuă să trăiască. / Paradoxală e viaţa, Paradoxală e moartea. /Unii mă mai sună uneori, deşi sunt morţi. / Alţii nu mă sună, deşi par vii. / Viaţa morţilor e plină de stupizenii, / moartea viilor e un decont pentru cei care trăiesc / în deşert. Unul dintre morţi mi-a telefonat / ca să îmi explice că s-a obişnuit cu moartea în viaţă / încât mă urăşte  pentru că am rămas viu / Închid telefonul, trag perdeaua.;

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending