Connect with us

Eveniment

Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. Cum a ajuns Moș Ion Roată în Divanul Ad-Hoc și povestea sa tragică

Publicat

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014. Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român, menționează alba24.ro.

24 ianuarie, zi de sărbătoare națională

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014.

Camera Deputaţilor a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române. Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare la 16 decembrie 2014.

La 6 septembrie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, care completează Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare.

Mica Unire – contextul politic

Problema regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost dezbătută, pentru prima dată, în cadrul unui for internaţional, cu prilejul lucrărilor Conferinţei internaţionale de la Viena (3/15 martie-23 mai/4 iunie 1848), la care au trimis reprezentanţi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Rusia.

În favoarea acestui proces s-au pronunţat reprezentanţii Franţei şi Rusiei iar împotrivă cei ai Austriei şi Imperiului Otoman, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Înfrângerea Revoluţiei de la 1848 a readus în Transilvania regimul absolutist habsburgic. În Moldova şi Ţara Românească, prin Convenţia ruso-turcă de la Balta Liman (19 aprilie/1 mai 1849) a fost reinstaurat controlul politic al celor două puteri, notează volumul ”O istorie a românilor” (Ion Bulei, Editura Meronia, 2007). În aceste împrejurări, mişcarea naţională a fost constrânsă să se manifeste în afara ţării, prin activitatea emigranţilor români.

Războiul Crimeii (1853-1856) şi Congresul de la Paris din 1856 (13/25 februarie-18/30 martie) au pus capăt protectoratului Rusiei asupra Principatelor. În tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.

Mica Unire – pregătiri și decizii

În februarie 1857, a fost constituit la Iaşi, Comitetul Electoral al Unirii, care a fixat pentru data de 1/13 martie un program politic, în care preconiza unirea Principatelor într-un singur stat, neutru şi autonom, în frunte cu un prinţ străin (şi domnie ereditară), adunare reprezentativă, garanţia colectivă a puterilor europene ş.a.

În acelaşi sens, la 3/15 martie 1857, a fost înfiinţat şi la Bucureşti, Comitetul Central al Unirii, organ de conducere al partidei naţionale muntene, care şi-a fixat un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Marii şi micii proprietari, deputaţii orăşeni şi ţăranii reuniţi la Adunările ad-hoc din Moldova şi din Ţara Românească, chemaţi să se pronunţe în problema unirii, au dat un răspuns pozitiv prin cele două Rezoluţii aproape identice votate în Moldova la 7/19 octombrie 1857 şi în Ţara Românească la 8/20 octombrie 1857, în care cereau:

  • autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România;
  • prinţ străin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei;
  • neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat;
  • guvern reprezentativ şi constituţional,
  • Adunarea obştească cu putere legislativă,
  • garantarea colectivă a celor şapte puteri.

În perioada 10/22 mai – 7/19 august 1858 au avut loc, la Paris, lucrările Conferinţei reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman).

În ultima zi a lucrărilor a fost semnat actul internaţional, Convenţia de la Paris, şi, totodată, nou statut fundamental al Principatelor.

Potrivit reglementărilor acestuia, cele două ţări menţinute sub suzeranitatea Porţii şi sub „garanţia colectivă” a puterilor urmau „să se administreze liber şi în afara oricărei ingerinţe a Înaltei Porţi” purtând denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”, separaţia administrativ-politică fiind menţinută mai departe.

Fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi. Puterea legislativă urma să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea electivă din ţara respectivă şi Comisia Centrală nou instituită, comună Principatelor.

Domnul urma să fie ales în fiecare ţară „pe viaţă”. Armatele puteau fi reunite în tabere comune sub comanda alternativă a domnilor sau a reprezentanţilor lor. În ansamblu, Convenţia de la Paris, deşi nu acorda Unirea, îi apropia pe români de momentul unificării celor două principate. („Istoria românilor, Constituirea României moderne”, volumul VII, tom I, Editura Enciclopedică, 2003).

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza

La 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859 erau deschise, în Moldova, lucrările Adunării elective. Au fost validate mandatele a 55 de deputaţi. Deputaţii majorităţii s-au întrunit, în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului comun.

După mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, pentru a-l alege pe domn, prin vot deschis. Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor celor 48 de deputaţi prezenţi.

Alegerile pentru Adunarea electivă s-au desfăşurat, în Ţara Românească, între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. Deputaţii conservatori au obţinut 46 din cele 72 de mandate existente. Lucrările Adunării elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie 1859 într-o atmosferă incendiară. Sediul reprezentanţei naţionale era înconjurat de mii de oameni.

Victorie importantă în realizarea statului modern român

În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul „Concordia” din Bucureşti unde, atât deputaţii majorităţii conservatoare cât şi cei ai Partidei naţionale, căutau o soluţie. În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri, reprezentând cea mai bună cale de depăşire a impasului.

Lucrările Adunării s-au reluat în dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00. În numele Partidei naţionale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu „spiritul Convenţiei”, a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Reveniţi în sala de şedinţe, cei 64 de deputaţi, prin votul lor, l-au consacrat pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut o victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Unirea Principatelor Române

În cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a reprezentanţilor Puterilor garante (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei) a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859.

Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti. Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman a consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.

La 22 noiembrie/4 decembrie 1861, Poarta a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care se admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, fapt care presupunea o serie de măsuri importante, între care: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură; suspendarea activităţii Comisiei Centrale de la Focşani; instituirea în fiecare principat a câte unui consiliul provincial, ce urma să fie consultat asupra tuturor legilor şi regulamentelor de interes local, potrivit sursei amintite mai sus.

Primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862. A urmat deschiderea la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat, în mod solemn, în faţa Adunărilor elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala noului stat, arată lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Moş Ion Roată, reprezentantul ţăranilor clăcaşi în Adunarea Ad-hoc. A murit sărac și în uitare

Moş Ion Roată, ţăranul din Câmpuri care a fost ales reprezentant al clăcaşilor în Adunarea Ad-hoc şi a votat unirea Principatelor Române, a intrat în istorie cu ajutorul poveştii lui Ion Creangă, care a devenit cunoscută copiilor din toate colţurile ţării, dar omul Ion Roată a murit sărac şi în uitare. O dovedesc documentele vremii, o spun şi reprezentanţii Muzeului Vrancei, cei care administrează casa memorială ce îi poartă numele.

 

 

„Moş Ion Roată a fost deputat în Divanul Ad-hoc prin care a fost consultată voinţa populară acum mai bine de 160 de ani. La acea vreme, Moş Ion Roată era ţăran clăcaş şi locuia cu chirie pe moşia boierului Nicolae Dăscălescu, fiul lui Ştefan Scarlat Dăscălescu din Focşani.

De aici s-a inspirat şi Ion Creangă care a scris povestea ce îi poartă numele ţăranului, cu acel tâlc nemaipomenit: ‘Facem unirea, dar mâna la muncă o pun tot amărâţii din clasa de jos’, astfel că Moş Ion Roată a devenit un brand al comunei Câmpuri, al judeţului Vrancea. Însă puţină lume ştie că Moş Ion Roată a murit sărac şi uitat.

Există documente care atestă acest lucru. După Unire, exact cum se întâmplă şi în zilele noastre, oamenii care fac lucruri mari sfârşesc în uitare, aşa şi Moş Ion Roată a murit în uitare. Oamenii de felul său, care fac lucruri mari, sunt în general modeşti şi nu se căpătuiesc, nu se chivernisesc să ajungă să-şi facă soclu în timpul vieţii.

Şi vine inevitabil timpul, intervine uitarea, care se aşterne peste unii chiar din timpul vieţii. Acesta a fost şi cazul lui Moş Ion Roată, peste care s-a aşternut uitarea. Răzbunarea a fost că acesta a intrat în legendă datorită poveştii lui Ion Creangă, iar mai târziu moştenitorii au donat casa şi în felul acesta a ieşit povestea la iveală”, spune Valentin Muscă, managerul Muzeului Vrancei.

Cum a ajuns Moș Ion Roată în Divanul Ad-Hoc

„La 26 octombrie 1857, alegătorii din Focşani trimit în Divanul Ad-hoc de la Iaşi doi delegaţi din partea orăşenilor, iar ca deputat al ţăranilor pontaşi pe Ion Roată.

La 6 ianuarie 1958, Ion Roată trimite unui prieten o scrisoare pe care îl înştiinţa despre dezbaterile din Divanul Ad-hoc, în care scria că ‘într-o lună sau două o să cadă boierescul’, şi ‘omul o să fie domnitor în casa lui’.

Descoperind scrisoarea, poliţia îl arestează la Iaşi şi îl trimite sub escortă la starostie. Abia pe 17 februarie este eliberat pe încrederea localnicilor din Câmpuri, cărora li se cerea să garanteze că ‘numitu nu se va mai abate la urmări stricătoare liniştii’.

Se cerea, de asemenea, să fie sub supraveghere poliţienească şi, dacă mai face agitaţie contra ordinii de stat, să fie arestat.

La 1859, după unirea din 24 ianuarie, Moş Ion Roată a fost chemat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în noaptea de 5 spre 6 februarie, în casele lui Ştefan Dăscălescu din Focşani, pentru a se sfătui cu acesta în privinţa răzeşilor. (…)

După Războiul de Independenţă, Moş Ion Roată este decorat cu ‘Steaua României’. Până la sfârşitul vieţii trăieşte însă în sărăcie”( Monografia comunei Câmpuri)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

Două incendii la Crasnaleuca și Flămânzi, în ultimele 24 de ore. Pompierii fac din nou apel la responsabilitate

Publicat

Pompierii botoșăneni au fost la datorie 24 de ore din 24 pentru intervenția imediată la solicitările cetățenilor și gestionarea optimă a situațiilor de urgență, produse la nivel local.

În ultimele ore, aceștia au acționat pentru stingerea a două incendii și acordarea primului ajutor și transportul la spital a unui număr de zece de persoane care aveau probleme medicale.

La aceste evenimente se adaugă două activități de verificare a secției ATI de la Spitalul de Urgență Județean „Mavromati” Botoșani, două misiuni în sprijinul refugiaților din Ucraina și două misiuni de recunoaștere în teren.

 

▪ stingerea a două incendii

 

Pompierii botoșăneni au fost solicitați, ieri după-amiază, să intervină pentru stingerea a două incendii, la Flămânzi și Crasnaleuca.

Acestea au fost stinse înainte de a produce pagube materiale însemnate.

Evenimentul de la Crasnaleuca s-a produs ca urmare a utilizării unei sobe defecte, iar la Flâmânzi din cauza unui coș de fum necurățat de funingine.

Pentru evitarea unor incidente similare, ISU Botoșani vă reamintește câteva măsuri de prevenire:

– verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grunzi, astereală etc.);

– curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

– tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– îngrășați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

– nu așezați materiale combustibile în spaţiile dintre sobă şi perete;

– nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

– nu folosiţi alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba și evitaţi supraîncărcarea acesteia;

– nu puneți hainele la uscat, pe sobă;

– în timpul funcționării, nu lăsați ușa sobei deschisă;

– amplasaţi, în faţa sobelor cu lemne, o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse sau a jarului, care ar putea incendia materialele combustibile din apropiere;

– focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor;

– stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;

– nu adormiţi niciodată cu focul aprins în sobă;

– depozitați cenuşa şi jarul provenite de la sobe într-un loc special amenajat. Jăratecul nestins nu trebuie aruncat în apropierea casei, a adăposturilor animalelor, a magaziilor de lemne sau de furaje.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Nu uitați! Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Mai mulți elevi de la Colegiul „A.T.Laurian” au ales un mod inedit pentru a marca Ziua Internațională a Cititului Împreună

Publicat

Mai mulți elevi de la Colegiul Național „A.T.Laurian”, din clasa a IX-a B, la inițiativa profesoarei Elena Alecsa, sau ales un mod inedit pentru a marca  Ziua Internațională a Cititului Împreună, lecturarea făcându-se în sala de sport, în timpul orei de educație fizică. Au fost îndemnați să-și aleagă o poziție comodă, o carte interesantă și să înceapă să-și citească unii altora.

Cum un trup sănătos nu vine decât cu o minte sănătoasă, laurienii au acceptat invitația, dar și-au făcut și câteva fotografii pentru a surprinde ineditul momentului.

Ziua Internațională a Cititului Împreună / World Read Aloud Day (WRAD) a fost inițiată de LitWorld, o organizație nonprofit fondată în anul 2007. Această inițiativă reunește într-o singură zi copii, tineri și adulți din peste o 160 de țări ale lumii pentru a celebra puterea cuvintelor.

Este deja un fapt cunoscut că citirea cu voce tare are un rol foarte important în dezvoltarea copiilor. Copiii cărora li se citește zilnic pot avea un avans de aproape un an, comparativ cu acei copii cărora nu li se citește cu voce tare în fiecare zi. Printre beneficiile cititului se numără dezvoltarea creativității, a empatiei și a gândirii critice. De asemenea, cei care citesc sunt capabili să comunice mai bine atât verbal, cât și în scris.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Prețul unui alt aliment de bază va exploda în 2023. Românii trebuie să scoată mai mulți bani din buzunar

Publicat

Nu este o noutate pentru nimeni că prețul alimentelor a crescut considerabil, iar scumpirile nu se vor opri aici. Prețul unui aliment de bază va exploda în următoarea perioadă. Anunțul a fost făcut chiar de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. Astfel, din cauza gripei aviare, ouăle vor ajunge un produs de lux în lunile ce urmează, scrie romania24.ro.

Gripa aviară aruncă în aer prețul la ouă
Se profilează o nouă criză mondială, după ce multe păsări au fost sacrificate din cauza gripei aviare, în urma unor focare apărute, se estimează ca prețul ouălor va creste în medie între 10 și 15%.

Până în prezent, aproximativ 50 de milioane de păsări au ajuns să fie sacrificate, iar fermierii vor suporta costuri mult mai mari ca și până acum pentru creșterea și îngrijirea celor rămase.

”În momentul în care efectivele sunt sacrificate în număr mare, oferta fiind mică pe piaţă, automat fiind o cerere foarte mare, preţul creşte. Preţul ar fi influenţat de gripa aviară, undeva între 10 şi 15%”, a declarat pentru TVR Leonard Stafie, reprezentat Asociaţiei Crescătorilor de Păsări de Carne şi Ouă Iaşi.

Numai în 2022, preturile alimentelor au crescut enorm. Zaharul s-a scumpit cu 62%, ulei cu 37%, făina este mai scumpă cu 33%, iar laptele și produsele lactate au suferit majorări cu 30%.

Și specialiștii de la Banca Centrală Europeană ne dau vești proaste. Ei avertizează că preţurile alimentelor pentru consumatorii din zona euro vor continua să crească în ritmuri aproape record timp de încă un an cel puţin, în pofida autosuficienţei ridicate a sectorului agriculturii din regiune,

Citeste mai mult

Eveniment

Trei funcții noi lansate de WhatsApp. Actualizările vizează ștergerea mesajelor individuale și postările din grupuri

Publicat

WhatsApp aduce trei funcții noi în chat. Mesajele trimise se pot șterge timp de două zile, utilizatorii pot părăsi grupurile fără să lase urme și pot selecta contactele cărora să le afișeze ultima accesare.

Pentru următoarele săptămâni, specialiștii au anticipat 3 actualizări care vor fi prezente atât pe cele mai recente smartphone-uri Android, cât și pe noile modele iPhone, anunță cei de la tecnoandroid citat de Mediafax.

Prima modificare se referă la ștergerea mesajelor trimise. De acum înainte, utilizatorii vor avea la dispoziție două zile pentru a șterge un mesaj dacă destinatarul nu l-a văzut.

Această noutate va fi valabilă atât conversațiile individuale, cât și conversațiile de grup.

Tot în virtutea garantării intimității, dezvoltatorii WhatsApp vor oferi în curând utilizatorilor posibilitatea de a părăsi un grup fără a lăsa cea mai mică urmă, adică fără ca notificarea să-i informeze pe ceilalți membri ai grupului.

În cele din urmă, confidențialitatea va juca, de asemenea, un rol principal, odată cu o reformă a normelor privind ultimul acces.

Spre deosebire de ceea ce a fost prevăzut până acum pe piața de mesagerie virtuală, utilizatorii de pe WhatsApp vor putea în curând să selecteze contactele cărora să le afișeze ultima accesare pe platformă, fără ca informațiile să fie șterse definitiv și general pentru toate contactele din agendă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate