Connect with us

Eveniment

Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. Cum a ajuns Moș Ion Roată în Divanul Ad-Hoc și povestea sa tragică

Publicat

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014. Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român, menționează alba24.ro.

24 ianuarie, zi de sărbătoare națională

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014.

Camera Deputaţilor a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române. Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare la 16 decembrie 2014.

La 6 septembrie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, care completează Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare.

Mica Unire – contextul politic

Problema regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost dezbătută, pentru prima dată, în cadrul unui for internaţional, cu prilejul lucrărilor Conferinţei internaţionale de la Viena (3/15 martie-23 mai/4 iunie 1848), la care au trimis reprezentanţi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Rusia.

În favoarea acestui proces s-au pronunţat reprezentanţii Franţei şi Rusiei iar împotrivă cei ai Austriei şi Imperiului Otoman, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Înfrângerea Revoluţiei de la 1848 a readus în Transilvania regimul absolutist habsburgic. În Moldova şi Ţara Românească, prin Convenţia ruso-turcă de la Balta Liman (19 aprilie/1 mai 1849) a fost reinstaurat controlul politic al celor două puteri, notează volumul ”O istorie a românilor” (Ion Bulei, Editura Meronia, 2007). În aceste împrejurări, mişcarea naţională a fost constrânsă să se manifeste în afara ţării, prin activitatea emigranţilor români.

Războiul Crimeii (1853-1856) şi Congresul de la Paris din 1856 (13/25 februarie-18/30 martie) au pus capăt protectoratului Rusiei asupra Principatelor. În tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.

Mica Unire – pregătiri și decizii

În februarie 1857, a fost constituit la Iaşi, Comitetul Electoral al Unirii, care a fixat pentru data de 1/13 martie un program politic, în care preconiza unirea Principatelor într-un singur stat, neutru şi autonom, în frunte cu un prinţ străin (şi domnie ereditară), adunare reprezentativă, garanţia colectivă a puterilor europene ş.a.

În acelaşi sens, la 3/15 martie 1857, a fost înfiinţat şi la Bucureşti, Comitetul Central al Unirii, organ de conducere al partidei naţionale muntene, care şi-a fixat un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Marii şi micii proprietari, deputaţii orăşeni şi ţăranii reuniţi la Adunările ad-hoc din Moldova şi din Ţara Românească, chemaţi să se pronunţe în problema unirii, au dat un răspuns pozitiv prin cele două Rezoluţii aproape identice votate în Moldova la 7/19 octombrie 1857 şi în Ţara Românească la 8/20 octombrie 1857, în care cereau:

  • autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România;
  • prinţ străin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei;
  • neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat;
  • guvern reprezentativ şi constituţional,
  • Adunarea obştească cu putere legislativă,
  • garantarea colectivă a celor şapte puteri.

În perioada 10/22 mai – 7/19 august 1858 au avut loc, la Paris, lucrările Conferinţei reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman).

În ultima zi a lucrărilor a fost semnat actul internaţional, Convenţia de la Paris, şi, totodată, nou statut fundamental al Principatelor.

Potrivit reglementărilor acestuia, cele două ţări menţinute sub suzeranitatea Porţii şi sub „garanţia colectivă” a puterilor urmau „să se administreze liber şi în afara oricărei ingerinţe a Înaltei Porţi” purtând denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”, separaţia administrativ-politică fiind menţinută mai departe.

Fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi. Puterea legislativă urma să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea electivă din ţara respectivă şi Comisia Centrală nou instituită, comună Principatelor.

Domnul urma să fie ales în fiecare ţară „pe viaţă”. Armatele puteau fi reunite în tabere comune sub comanda alternativă a domnilor sau a reprezentanţilor lor. În ansamblu, Convenţia de la Paris, deşi nu acorda Unirea, îi apropia pe români de momentul unificării celor două principate. („Istoria românilor, Constituirea României moderne”, volumul VII, tom I, Editura Enciclopedică, 2003).

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza

La 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859 erau deschise, în Moldova, lucrările Adunării elective. Au fost validate mandatele a 55 de deputaţi. Deputaţii majorităţii s-au întrunit, în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului comun.

După mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, pentru a-l alege pe domn, prin vot deschis. Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor celor 48 de deputaţi prezenţi.

Alegerile pentru Adunarea electivă s-au desfăşurat, în Ţara Românească, între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. Deputaţii conservatori au obţinut 46 din cele 72 de mandate existente. Lucrările Adunării elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie 1859 într-o atmosferă incendiară. Sediul reprezentanţei naţionale era înconjurat de mii de oameni.

Victorie importantă în realizarea statului modern român

În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul „Concordia” din Bucureşti unde, atât deputaţii majorităţii conservatoare cât şi cei ai Partidei naţionale, căutau o soluţie. În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri, reprezentând cea mai bună cale de depăşire a impasului.

Lucrările Adunării s-au reluat în dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00. În numele Partidei naţionale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu „spiritul Convenţiei”, a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Reveniţi în sala de şedinţe, cei 64 de deputaţi, prin votul lor, l-au consacrat pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut o victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Unirea Principatelor Române

În cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a reprezentanţilor Puterilor garante (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei) a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859.

Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti. Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman a consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.

La 22 noiembrie/4 decembrie 1861, Poarta a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care se admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, fapt care presupunea o serie de măsuri importante, între care: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură; suspendarea activităţii Comisiei Centrale de la Focşani; instituirea în fiecare principat a câte unui consiliul provincial, ce urma să fie consultat asupra tuturor legilor şi regulamentelor de interes local, potrivit sursei amintite mai sus.

Primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862. A urmat deschiderea la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat, în mod solemn, în faţa Adunărilor elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala noului stat, arată lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Moş Ion Roată, reprezentantul ţăranilor clăcaşi în Adunarea Ad-hoc. A murit sărac și în uitare

Moş Ion Roată, ţăranul din Câmpuri care a fost ales reprezentant al clăcaşilor în Adunarea Ad-hoc şi a votat unirea Principatelor Române, a intrat în istorie cu ajutorul poveştii lui Ion Creangă, care a devenit cunoscută copiilor din toate colţurile ţării, dar omul Ion Roată a murit sărac şi în uitare. O dovedesc documentele vremii, o spun şi reprezentanţii Muzeului Vrancei, cei care administrează casa memorială ce îi poartă numele.

 

 

„Moş Ion Roată a fost deputat în Divanul Ad-hoc prin care a fost consultată voinţa populară acum mai bine de 160 de ani. La acea vreme, Moş Ion Roată era ţăran clăcaş şi locuia cu chirie pe moşia boierului Nicolae Dăscălescu, fiul lui Ştefan Scarlat Dăscălescu din Focşani.

De aici s-a inspirat şi Ion Creangă care a scris povestea ce îi poartă numele ţăranului, cu acel tâlc nemaipomenit: ‘Facem unirea, dar mâna la muncă o pun tot amărâţii din clasa de jos’, astfel că Moş Ion Roată a devenit un brand al comunei Câmpuri, al judeţului Vrancea. Însă puţină lume ştie că Moş Ion Roată a murit sărac şi uitat.

Există documente care atestă acest lucru. După Unire, exact cum se întâmplă şi în zilele noastre, oamenii care fac lucruri mari sfârşesc în uitare, aşa şi Moş Ion Roată a murit în uitare. Oamenii de felul său, care fac lucruri mari, sunt în general modeşti şi nu se căpătuiesc, nu se chivernisesc să ajungă să-şi facă soclu în timpul vieţii.

Şi vine inevitabil timpul, intervine uitarea, care se aşterne peste unii chiar din timpul vieţii. Acesta a fost şi cazul lui Moş Ion Roată, peste care s-a aşternut uitarea. Răzbunarea a fost că acesta a intrat în legendă datorită poveştii lui Ion Creangă, iar mai târziu moştenitorii au donat casa şi în felul acesta a ieşit povestea la iveală”, spune Valentin Muscă, managerul Muzeului Vrancei.

Cum a ajuns Moș Ion Roată în Divanul Ad-Hoc

„La 26 octombrie 1857, alegătorii din Focşani trimit în Divanul Ad-hoc de la Iaşi doi delegaţi din partea orăşenilor, iar ca deputat al ţăranilor pontaşi pe Ion Roată.

La 6 ianuarie 1958, Ion Roată trimite unui prieten o scrisoare pe care îl înştiinţa despre dezbaterile din Divanul Ad-hoc, în care scria că ‘într-o lună sau două o să cadă boierescul’, şi ‘omul o să fie domnitor în casa lui’.

Descoperind scrisoarea, poliţia îl arestează la Iaşi şi îl trimite sub escortă la starostie. Abia pe 17 februarie este eliberat pe încrederea localnicilor din Câmpuri, cărora li se cerea să garanteze că ‘numitu nu se va mai abate la urmări stricătoare liniştii’.

Se cerea, de asemenea, să fie sub supraveghere poliţienească şi, dacă mai face agitaţie contra ordinii de stat, să fie arestat.

La 1859, după unirea din 24 ianuarie, Moş Ion Roată a fost chemat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în noaptea de 5 spre 6 februarie, în casele lui Ştefan Dăscălescu din Focşani, pentru a se sfătui cu acesta în privinţa răzeşilor. (…)

După Războiul de Independenţă, Moş Ion Roată este decorat cu ‘Steaua României’. Până la sfârşitul vieţii trăieşte însă în sărăcie”( Monografia comunei Câmpuri)



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Darabani

Tristețe de nedescris la Cornești, în Darabani. Tânărul de 20 de ani care a suferit un accident săptămâna trecută a decedat

Publicat

Tânărul de 20 de ani din Cornești Darabani, care la sfârșitul săptămânii trecute a fost victima unui accident stupid a decedat, marți după-amiază, într-un spital din Iași.

Răzvan Zaharia, din Darabani, a suferit traumatisme severe la cap, iar cadrele medicale de la Clinica de Neurochirurgie din Iași nu au mai putut face nimic pentru salvarea acestuia.

Botoșăneanul a fost ținut în viață timp de patru zile cu ajutorul aparatelor, iar familia a sperat  că se va face bine.

Din păcat, marți după amiază, imediat după ora 16.00, inima lui Răzvan a încetat să mai bată, relatează Glasul Nordului.ro.

Răzvan Zaharia încerca să sudeze, vineri, o țeavă la un butoi cu diluant, iar la un moment dat s-a produs o explozie generată de gazele de diluant. În acel moment, a sărit capacul butoiului și l-a lovit direct în față. El a căzut inconștient la pământ, iar membrii familiei au sunat la 112 cerând ajutor.

Răzvan Zaharia a fost transportat de urgență la spital la Botoșani în comă, cu traumatism cranian și hemoragie. De aici, botoșăneanul a fost transferat la Iași, unde a și decedat.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Actualitate

Oficial: Măsurile pentru plafonarea prețului la gaze și electricitate au fost aprobate. Se aplică de la 1 februarie

Publicat

Guvernul României a aprobat astăzi, votat marți, 25 ianuarie, ordonanța de urgență prin care se plafonează prețul la gazele și energie electrică furnizată de companii în România.

Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Virgil Popescu, care a declarat că guvernul a votat OUG-ul.

Acesta a precizat că măsurile vor intra în vigoare de la 1 februarie. Măsurile vor fi aplicate pe luna februarie și martie.

Ce măsuri intră în vigoare

Mai exact, kilowatt-ul pe oră scade la 0.80 de bani pentru energie electrică și 0.31, pentru kilowatt la gaze naturale.  Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.

Pentru IMM-uri plafonarea prețurilor va fi aplicată la un 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale

Potrivit premierului Ciucă, ”pentru populație nimeni nu va plăti mai mult de 0.80 bani pe kilowatt oră, la energie electrică și 0.31 bani pentru kilowatt oră la gaze naturale, indiferent de consum.

Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.

Am decis de asemenea ridicarea nivelului de comepensatie pentru a prelua cât mai mult din criza energetică, astfel efectele să fie resimțite mai puțin. Avem nevoie acum mai mult ca oricând.

Pentru consumatorii non casnici, IMM-uri vom plafona prețurile la 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale”, a declarat acesta.

Reprezentații PSD spuneau că OUG-ul nu va fi votat marți

Anterior votului, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat, după o discuție cu Florin Cîțu, că noua ordonanță nu va fi adoptată în ședința de guvern de marți. La scurt timp, Ciolacu a fost contrazis de Florin Cîțu, care a declarat că „ordonanța va fi dată azi”.

Ordonanța prevede amenzi de până la 200.000 de lei  în cazul firmelor furnizoare de energie care nu recalculează facturile greşite sau care nu aplică prevederile legale.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Accident în municipiul Botoșani. Biciclist luat pe sus de un șofer neatent

Publicat

Luni, 3 octombrie 2022, polițiștii din cadrul Biroului Rutier au fost sesizați cu privire la faptul că pe Calea Națională, din municipiul Botoșani, s-a produs un accident rutier soldat cu victime.

Din verificările efectuate până în acest moment, a reieșit faptul că un bărbat, de 36 de ani, în timp ce se deplasa cu autoturismul pe Calea Națională, direcția de deplasare, dinspre strada Grivița către strada Octav Onicescu, a efectuat viraj la stânga către strada Cuza Vodă,  împrejurare în care a intrat în coliziune cu un biciclist, care se deplasa dinspre strada Octav Onicescu către strada Grivița.

În urma impactului, biciclistul, de 48 de ani, a suferit leziuni fizice fiind transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, urmând ca în funcție de rezultatele acestora, să fie dispuse măsuri legale.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

 

    

 

Citeste mai mult

Eveniment

Trei tineri din Răchiți au fost reținuți de polițiști. Aceștia sunt acuzați că luat cu forța în mașina lor o fată de 22 de ani

Publicat

Marți, polițiștii din Botoșani au emis ordonanță de reținere, pentru 24 de ore, pe numele a trei tineri, de 30, 19 și 20 de ani, din comuna Răchiți, cercetați sub aspectul comiterii infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

În urma probatoriului administrat, a reieșit faptul că la data de 3 octombrie 2022, în timp ce persoana vătămată, o tânără de 22 de ani, se afla într-un autoturism parcat pe drumul public, din comuna Bălușeni, împreună cu prietenul său, lângă aceștia a oprit un alt autoturism, în care se aflau cei trei tineri, bănuiți de comiterea faptei, care, prin folosirea forței fizice, ar fi scos-o pe tânără din mașina sa și ar fi pus-o în mașina acestora, împotriva voinței sale.

Ulterior, unul dintre cei trei tineri, împreună cu victima s-au deplasat cu autoturismul pe raza localității Bârnova, județul Iași, unde, în baza informațiilor oferite de polițiștii botoșăneni au fost identificați de polițiștii din județul Iași.

Cei trei tineri au fost introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, urmând ca în cursul zilei de astăzi să fie prezențati în fața instanței de judecată cu propunere de arestare preventivă.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Cultura

Artistul botoșănean Corneliu Dumitriu a trecut la cele veșnice. „A plecat să picteze o lume utopică, fără dureri și tristețe”

Publicat

„Cerul s-a mai ales azi cu un artist… Corneliu Dumitriu … A plecat să picteze o lume utopică, fără dureri și tristețe… Condoleanțe familiei!”.
Anunțul trist făcut de Ana Coșereanu pe pagina sa de facebook a dat frâu liber emoțiilor pe pagina de socializare, zeci de persoane exprimându-și regretul la plecarea în veșnice a marelui artist, nelipsit de la vernisajele care au înfrumusețat Galeria de artă.

Corneliu Dumitriu s-a născut la 1 iunie 1954, comuna Rădăuţi-Prut, Botoşani

Studii: Studii libere de pictură

Premii: 1999 Marele premiu pentru pictură al Fundaţiei Lascăr Vorel, Bienala Naţională de Pictură, Piatra Neamţ | 1994 Premiul III, Concursul Naţional de Artă Plastică Voroneţiana | 1981, 1983, 1985, 1987, 1989 Premiul I, Concursul Republican de Pictură | 1987 Premiul I – Studio´87 | 1988 Marele Premiu Studio´88

Expoziţii personale: 2013 Memorialul Ipoteşti, Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, Sala Horia Bernea | 2013 Palatul Parlamentului, Sala Constantin Brâncuşi | 2013 Galeriile de Artă Orizont | 2010 Galeriile de Artă Dana, Iaşi | 2009 Galeriile de Artă Căminul Artei, Bucureşti

Expoziţii de grup: Toate expoziţiile U.A.P., Filiala Botoşani – începând din 1981, precum şi ale Taberelor de creaţie Agafton şi Ipoteşti | 2002 Galeriile Apollo, Bucureşti | 2001, 1997 Galeriile de Artă Home Sweet Home, New York | 1997 AQA Gallery, New York | 1985 Sala Trianon, Iaşi

Crez său a fost: „Artistul este cel mai fericit exemplu de cordialitate cu universul, propunându-şi prin libera voinţă refacerea miracolului parcurs de creatorul suprem la scară umană, opera de artă find iubire cutremurătoare împărtăşită semenilor”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Ministrul Virgil Popescu, „soluție” pentru români la iarnă. „Eu în casă stau mereu îmbrăcat în blugi”

Publicat

Oamenii sunt extrem de îngrijorați de scumpirile cauzate de criza energetică și se gândesc cu groază la facturile pe care vor trebui să le achite în această iarnă. Pentru a le sări în ajutor, ministrul Energiei, Virgil Popescu, vine cu un sfat. Acesta le recomandă românilor să se îmbrace mai gros pentru a face economie!

Românii, sfătuiți să se îmbrace mai gros în casă, din cauza crizei energetice

Iarna se apropie cu pași repezi, dar românii nu se mai bucura, demult, de frumusețea acestui anotimp. Criza energetică provoacă îngrijorare în România. Oamenii se tem de facturile copleșitoare la utilități, motiv pentru care Virgil Popescu s-a gândit să vină cu câteva recomandări pentru ei.

Mai exact, acesta i-a sfătuit pe români să se îmbrace mai gros în casă în loc să pornească instalaţia de…

Citește mai mult pe impact.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate