Connect with us

Eveniment

Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. Cum a ajuns Moș Ion Roată în Divanul Ad-Hoc și povestea sa tragică

Publicat

Publicitate

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014. Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român, menționează alba24.ro.

24 ianuarie, zi de sărbătoare națională

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014.

Camera Deputaţilor a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române. Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare la 16 decembrie 2014.

La 6 septembrie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, care completează Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare.

Mica Unire – contextul politic

Problema regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost dezbătută, pentru prima dată, în cadrul unui for internaţional, cu prilejul lucrărilor Conferinţei internaţionale de la Viena (3/15 martie-23 mai/4 iunie 1848), la care au trimis reprezentanţi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Rusia.

În favoarea acestui proces s-au pronunţat reprezentanţii Franţei şi Rusiei iar împotrivă cei ai Austriei şi Imperiului Otoman, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Publicitate

Înfrângerea Revoluţiei de la 1848 a readus în Transilvania regimul absolutist habsburgic. În Moldova şi Ţara Românească, prin Convenţia ruso-turcă de la Balta Liman (19 aprilie/1 mai 1849) a fost reinstaurat controlul politic al celor două puteri, notează volumul ”O istorie a românilor” (Ion Bulei, Editura Meronia, 2007). În aceste împrejurări, mişcarea naţională a fost constrânsă să se manifeste în afara ţării, prin activitatea emigranţilor români.

Războiul Crimeii (1853-1856) şi Congresul de la Paris din 1856 (13/25 februarie-18/30 martie) au pus capăt protectoratului Rusiei asupra Principatelor. În tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.

Mica Unire – pregătiri și decizii

În februarie 1857, a fost constituit la Iaşi, Comitetul Electoral al Unirii, care a fixat pentru data de 1/13 martie un program politic, în care preconiza unirea Principatelor într-un singur stat, neutru şi autonom, în frunte cu un prinţ străin (şi domnie ereditară), adunare reprezentativă, garanţia colectivă a puterilor europene ş.a.

În acelaşi sens, la 3/15 martie 1857, a fost înfiinţat şi la Bucureşti, Comitetul Central al Unirii, organ de conducere al partidei naţionale muntene, care şi-a fixat un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Marii şi micii proprietari, deputaţii orăşeni şi ţăranii reuniţi la Adunările ad-hoc din Moldova şi din Ţara Românească, chemaţi să se pronunţe în problema unirii, au dat un răspuns pozitiv prin cele două Rezoluţii aproape identice votate în Moldova la 7/19 octombrie 1857 şi în Ţara Românească la 8/20 octombrie 1857, în care cereau:

  • autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România;
  • prinţ străin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei;
  • neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat;
  • guvern reprezentativ şi constituţional,
  • Adunarea obştească cu putere legislativă,
  • garantarea colectivă a celor şapte puteri.

În perioada 10/22 mai – 7/19 august 1858 au avut loc, la Paris, lucrările Conferinţei reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman).

În ultima zi a lucrărilor a fost semnat actul internaţional, Convenţia de la Paris, şi, totodată, nou statut fundamental al Principatelor.

Potrivit reglementărilor acestuia, cele două ţări menţinute sub suzeranitatea Porţii şi sub „garanţia colectivă” a puterilor urmau „să se administreze liber şi în afara oricărei ingerinţe a Înaltei Porţi” purtând denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”, separaţia administrativ-politică fiind menţinută mai departe.

Fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi. Puterea legislativă urma să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea electivă din ţara respectivă şi Comisia Centrală nou instituită, comună Principatelor.

Domnul urma să fie ales în fiecare ţară „pe viaţă”. Armatele puteau fi reunite în tabere comune sub comanda alternativă a domnilor sau a reprezentanţilor lor. În ansamblu, Convenţia de la Paris, deşi nu acorda Unirea, îi apropia pe români de momentul unificării celor două principate. („Istoria românilor, Constituirea României moderne”, volumul VII, tom I, Editura Enciclopedică, 2003).

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza

La 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859 erau deschise, în Moldova, lucrările Adunării elective. Au fost validate mandatele a 55 de deputaţi. Deputaţii majorităţii s-au întrunit, în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului comun.

După mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, pentru a-l alege pe domn, prin vot deschis. Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor celor 48 de deputaţi prezenţi.

Alegerile pentru Adunarea electivă s-au desfăşurat, în Ţara Românească, între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. Deputaţii conservatori au obţinut 46 din cele 72 de mandate existente. Lucrările Adunării elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie 1859 într-o atmosferă incendiară. Sediul reprezentanţei naţionale era înconjurat de mii de oameni.

Victorie importantă în realizarea statului modern român

În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul „Concordia” din Bucureşti unde, atât deputaţii majorităţii conservatoare cât şi cei ai Partidei naţionale, căutau o soluţie. În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri, reprezentând cea mai bună cale de depăşire a impasului.

Lucrările Adunării s-au reluat în dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00. În numele Partidei naţionale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu „spiritul Convenţiei”, a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Reveniţi în sala de şedinţe, cei 64 de deputaţi, prin votul lor, l-au consacrat pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut o victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Unirea Principatelor Române

În cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a reprezentanţilor Puterilor garante (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei) a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859.

Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti. Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman a consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.

La 22 noiembrie/4 decembrie 1861, Poarta a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care se admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, fapt care presupunea o serie de măsuri importante, între care: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură; suspendarea activităţii Comisiei Centrale de la Focşani; instituirea în fiecare principat a câte unui consiliul provincial, ce urma să fie consultat asupra tuturor legilor şi regulamentelor de interes local, potrivit sursei amintite mai sus.

Primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862. A urmat deschiderea la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat, în mod solemn, în faţa Adunărilor elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala noului stat, arată lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Moş Ion Roată, reprezentantul ţăranilor clăcaşi în Adunarea Ad-hoc. A murit sărac și în uitare

Moş Ion Roată, ţăranul din Câmpuri care a fost ales reprezentant al clăcaşilor în Adunarea Ad-hoc şi a votat unirea Principatelor Române, a intrat în istorie cu ajutorul poveştii lui Ion Creangă, care a devenit cunoscută copiilor din toate colţurile ţării, dar omul Ion Roată a murit sărac şi în uitare. O dovedesc documentele vremii, o spun şi reprezentanţii Muzeului Vrancei, cei care administrează casa memorială ce îi poartă numele.

 

 

„Moş Ion Roată a fost deputat în Divanul Ad-hoc prin care a fost consultată voinţa populară acum mai bine de 160 de ani. La acea vreme, Moş Ion Roată era ţăran clăcaş şi locuia cu chirie pe moşia boierului Nicolae Dăscălescu, fiul lui Ştefan Scarlat Dăscălescu din Focşani.

De aici s-a inspirat şi Ion Creangă care a scris povestea ce îi poartă numele ţăranului, cu acel tâlc nemaipomenit: ‘Facem unirea, dar mâna la muncă o pun tot amărâţii din clasa de jos’, astfel că Moş Ion Roată a devenit un brand al comunei Câmpuri, al judeţului Vrancea. Însă puţină lume ştie că Moş Ion Roată a murit sărac şi uitat.

Există documente care atestă acest lucru. După Unire, exact cum se întâmplă şi în zilele noastre, oamenii care fac lucruri mari sfârşesc în uitare, aşa şi Moş Ion Roată a murit în uitare. Oamenii de felul său, care fac lucruri mari, sunt în general modeşti şi nu se căpătuiesc, nu se chivernisesc să ajungă să-şi facă soclu în timpul vieţii.

Şi vine inevitabil timpul, intervine uitarea, care se aşterne peste unii chiar din timpul vieţii. Acesta a fost şi cazul lui Moş Ion Roată, peste care s-a aşternut uitarea. Răzbunarea a fost că acesta a intrat în legendă datorită poveştii lui Ion Creangă, iar mai târziu moştenitorii au donat casa şi în felul acesta a ieşit povestea la iveală”, spune Valentin Muscă, managerul Muzeului Vrancei.

Cum a ajuns Moș Ion Roată în Divanul Ad-Hoc

„La 26 octombrie 1857, alegătorii din Focşani trimit în Divanul Ad-hoc de la Iaşi doi delegaţi din partea orăşenilor, iar ca deputat al ţăranilor pontaşi pe Ion Roată.

La 6 ianuarie 1958, Ion Roată trimite unui prieten o scrisoare pe care îl înştiinţa despre dezbaterile din Divanul Ad-hoc, în care scria că ‘într-o lună sau două o să cadă boierescul’, şi ‘omul o să fie domnitor în casa lui’.

Descoperind scrisoarea, poliţia îl arestează la Iaşi şi îl trimite sub escortă la starostie. Abia pe 17 februarie este eliberat pe încrederea localnicilor din Câmpuri, cărora li se cerea să garanteze că ‘numitu nu se va mai abate la urmări stricătoare liniştii’.

Se cerea, de asemenea, să fie sub supraveghere poliţienească şi, dacă mai face agitaţie contra ordinii de stat, să fie arestat.

La 1859, după unirea din 24 ianuarie, Moş Ion Roată a fost chemat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în noaptea de 5 spre 6 februarie, în casele lui Ştefan Dăscălescu din Focşani, pentru a se sfătui cu acesta în privinţa răzeşilor. (…)

După Războiul de Independenţă, Moş Ion Roată este decorat cu ‘Steaua României’. Până la sfârşitul vieţii trăieşte însă în sărăcie”( Monografia comunei Câmpuri)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Ministerul Educației a anunțat organizarea unei sesiuni speciale a examenului de Evaluare Națională 2025,

Publicat

Publicitate

Ministerul Educației a transmis că, în luna iulie 2025, va avea loc o sesiune specială a Evaluării Naționale. Aceasta este destinată elevilor care nu pot susține examenul în sesiunea obișnuită din iunie, scrie alba24.ro.

 

Anunțul a fost făcut de secretarul de stat Sorin Ion. Potrivit acestuia, pe 2 iulie va avea loc proba de Limba și literatura română, iar pe 3 iulie proba la Matematică. Elevii din partea minorităților naționale vor susține pe 4 iulie proba de limba și literatura maternă.

”Ceea ce putem anunța astăzi este că, analizând necesitatea, o să organizăm o sesiune specială de Evaluare Națională. În perioada Evaluării Naționale (sfârșitul lunii iunie – n.r.) avem câțiva copii la competiții internaționale, atât științifice cât și sportive.

Prin urmare, după evaluarea mare și înainte de repartizarea la liceu, ca să putem să le dăm aceleași șanse, mai precis în 2 iulie – Limba și literatura română și 3 iulie – Matematică, respectiv 4 iulie – limba și literatura maternă. La începutul lunii iulie organizăm o sesiune specială.

Nu este vorba de foarte mulți copii, dar este vorba despre un principiu – să le dăm aceleași șanse. Probabil că vor fi de ordinul zecilor (copii – n.r.)”, a spus secretarul de stat, potrivit Agerpres.

Publicitate

Evaluare Națională 2025 – examenul din iunie. Calendar

Sesiunea propriu-zisă a examenului va fi în luna iunie. Elevii vor putea să-și vadă lucrările, înainte să depună contestații.

  • 10 – 13 iunie: înscrierea la examen
  • 23 iunie: Limba și literatura română – probă scrisă
  • 25 iunie: Matematică – probă scrisă
  • 27 iunie: Limba și literatura maternă – probă scrisă
  • 3 iulie: afișarea rezultatelor inițiale (până la ora 12,00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14:00 – 18:00)
  • 4 – 5 iulie: vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor
  • 6 – 9 iulie: soluționarea contestațiilor
  • 10 iulie: afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

 

Citeste mai mult

Eveniment

Ùn botoșănean de 48 de ani, căutat pentru fi arestat, a fost depistat de jandarmi cu aplicația e-DAC

Publicat

Publicitate

În această dimineață, subofițerul jandarm care executa serviciul de pază și protecție instituțională la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Botoșani a depistat, în urma verificării în aplicația e-DAC, un bărbat căutat pentru a fi arestat în vederea predării sau extrădării.

Jandarmul l-a reținut pe bărbatul în vârstă de 48 de ani până la sosirea unui echipaj auto de jandarmerie, care a preluat persoana și a condus-o la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, unde a predat-o polițiștilor în vederea continuării procedurilor legale.

Sistemul digital e-DAC de verificare a documentelor de identitate a fost implementat începând cu data de 31 martie 2024, ca parte a efortului de simplificare și digitalizare a serviciilor publice oferite cetățenilor români. Acest instrument modern permite și jandarmilor din toate structurile operative de pază și ordine publică să efectueze verificări rapide, sigure și eficiente în activitățile lor operative, cu respectarea strictă a tuturor prevederilor europene în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.

Îmbunătățirea tehnologică a contribuit la scurtarea timpului de verificare și a sporit eficiența operațiunilor desfășurate de structurile Jandarmeriei Române.

Procedura este simplă și eficientă: cu ajutorul aplicației e-DAC, actul de identitate este scanat, iar toate datele despre persoanele verificate sunt generate automat și apar pe ecranul dispozitivului mobil.

Datele personale care sunt afișate pe aceste dispozitive beneficiază de toată protecția oferită de aplicațiile utilizate de instituțiile abilitate, nefiind stocate pe dispozitivele folosite.

Publicitate

Jandarmii au la dispoziție, pe lângă celelalte mijloace tehnice din dotare, și un telefon mobil sau tabletă de serviciu de pe care accesează în mod securizat aplicația e-DAC.

Citeste mai mult

Cultura

„Suflet, aer, animal”, expoziție personală a Anei Maria Micu, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” găzduiește, în Sala de expoziții „Horia Bernea”, începând cu data de 28 aprilie până pe 8 iunie 2025, expoziția personală a Anei Maria Micu, „Suflet, aer, animal”, curatoriată de Kassandra Catrinescu. Vernisajul va avea loc pe 28 aprilie 2025, ora 12:00, în prezența artistei și a curatoarei.

 

„Tremurul ușor al figurilor și elementelor de lut care prind viață, ecoul unei adieri de vânt în spatele fiecărei mișcări, sentimentul straniu că materia își amintește. Argila – umilă, organică, maleabilă – devine un canal de transformare. Se întinde, se crapă, râde, dansează, suferă și se restructurează. Procesul stop-motion reflectă actul de a da suflare de viață: nu instantaneu, nu fără efort, ci deliberat și plin de grijă, devenind o coreografie a devenirii. Ca și cum animația nu ar fi doar tehnică, ci și un ritual de invocare. Nu o mișcare perfectă, fără cusur, a iluziei digitale, ci o sărbătorire a neregularității, a imperfecțiunii, a urmei mâinii omului, îmbrățișând pâlpâirea, bâjbâiala, grația stranie a lucrurilor care învață cum să se miște – precum visele, încă nesigure de forma lor. Ce este sufletul dacă nu capacitatea de a se mișca, de a dori, de a se schimba? În lut, vedem metafora propriului nostru corp: moale, dar puternic, supus timpului, mereu în devenire.

Este o expoziție făcută din respirație și pământ, mâini și ochi, din timp care se desfășoară cadru cu cadru. Argila nu este doar substanță, ci un vas al potențialului, o piele a lumii încă legănată de vis. Modelată de degete, încălzită de lumină, purtând urmele fiecărei atingeri, ale fiecărei intenții, fiecărei ezitări. Își amintește că a fost pământ și tânjește să devină.

Anima în sens străvechi, esențial, vorbește despre psyche (spirit) – respirația care animă, curentul nevăzut din toate ființele vii. În aceste animații, spiritul nu este abstract. Se contorsionează, se încrețește, se deschide. Se mișcă cu greutatea mitului și vulnerabilitatea pielii. Aici, mișcarea nu este lină, ci sacră. Pâlpâirea nu este un defect, ci o dovadă a vieții care se afirmă împotriva inerției”.

text curatorial de Kassandra Catrinescu

Publicitate

 

Ana Maria Micu (n. 1979, Dorohoi) este o artistă vizuală din Botoșani, reprezentată internațional exclusiv de galeria Mind Set Art Center din Taipei. Portofoliul său se compune din lucrări de pictură, desen, animație și video, cu teme inspirate din eforturile sale de elaborare și practicare a unui fel propriu de a trăi și lucra. Animația sa „Ca să te vindec, nici nu știu ce ar trebui să fac” este inclusă în 2025 în expoziția de grup „Touch Nature”, curatoriată de Sabine Fellner pentru Muzeul de Artă Lentos din Linz. O altă animație i-a fost colecționată de Muzeul de Artă din Iași, în cadrul Achiziției de Artă 2024. În 2024 Mind Set Art Center i-a prezentat expoziția personală „Woman, Scaffolding”.  O altă expoziție solo majoră a sa este „Mână stângă spre priveliște depărtată”, la Muzeul Național de Artă Contemporană București. În 2004, Ana Maria Micu a absolvit programul de Master în Arte Vizuale al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca în România.
www.anamariamicu.com

 

Kassandra Catrinescu (n. 1996, Târgu Mureș) este curatoare emergentă, stabilită în Cluj-Napoca, unde a absolvit în 2022 o licență în studii literare (Limbă și Literatură Rusă – Literatură Universală și Comparată, Facultatea de Litere, UBB), în 2024 masterul de Practici Curatoriale Contemporane al Departamentului de Istoria și Teoria Artei (Facultatea de Arte Decorative și Design, UAD), fiind în prezent doctorandă în cadrul aceleiași instituții. Temele sale de cercetare se bazează pe analize conceptuale cinematografice, transpunerea practică a conceptelor teoretice în expoziții, analize istorice și culturale între critica de artă și practicile curatoriale. În noiembrie 2023 a fost selectată într-o rezidență dedicată curatorilor emergenți, în cadrul Lapsus (Timișoara), denumită I.C.K.H.S. – Independent Curating Know-How Sharing. Expoziții organizate: Decembrie 2023 – „Embrace chaos until you become numb”, Galeria Casa Matei, Cluj – expoziție de pictură; Martie 2024 – „those special traces of us”, Galeria Aparte, Iași – expoziție de pictură; Mai 2024 – „Métatexte. Laissez-moi te clarifier les choses”, Spațiul Improbabil, Cluj – expoziție de grafică; Octombrie 2024 – „Cronicile Covorului Roșu. Narațiuni întrețesute în culoare și formă”, Muzeul Țăranului Român, București – expoziție de sculptură, pictură și instalație; Martie 2025 – „Slipping like sand through your fingers”, Galeria Mansarda, Timișoara – expoziție de fotografie.

 

Coordonator expoziție – Gabriel Azamfirei, Memorialul Ipotești.

Citeste mai mult

Eveniment

La programul Rabla, crește valoarea tichetului pentru mașinile electrice

Publicat

Publicitate

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, joi, că la programul Rabla va crește valoarea tichetului pentru mașinile electrice la circa 7.500 de euro, iar la Casa Verde Plus va fi extins programul de panouri fotovoltaice cu baterii de stocare și pompe de căldură.

‘Aprobăm cele mai importante programe de protecția mediului pentru care am și majorat bugetul Fondului de Mediu cu 18% față de anul trecut. La programul Rabla creștem valoarea tichetului pentru mașinile electrice la circa 7.500 euro, iar la Casa Verde Plus extindem programul de panouri fotovoltaice cu baterii de stocare și pompe de căldură’, a precizat Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de Guvern.

El a adăugat că ‘alte zeci de mii de gospodării vor putea reduce astfel facturile la energie.

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending