Connect with us
Publicitate

Eveniment

Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. Cum a ajuns Moș Ion Roată în Divanul Ad-Hoc și povestea sa tragică

Publicat

Publicitate

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014. Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român, menționează alba24.ro.

24 ianuarie, zi de sărbătoare națională

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014.

Camera Deputaţilor a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române. Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare la 16 decembrie 2014.

Publicitate

La 6 septembrie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, care completează Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare.

Mica Unire – contextul politic

Problema regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost dezbătută, pentru prima dată, în cadrul unui for internaţional, cu prilejul lucrărilor Conferinţei internaţionale de la Viena (3/15 martie-23 mai/4 iunie 1848), la care au trimis reprezentanţi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Rusia.

În favoarea acestui proces s-au pronunţat reprezentanţii Franţei şi Rusiei iar împotrivă cei ai Austriei şi Imperiului Otoman, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Publicitate

Înfrângerea Revoluţiei de la 1848 a readus în Transilvania regimul absolutist habsburgic. În Moldova şi Ţara Românească, prin Convenţia ruso-turcă de la Balta Liman (19 aprilie/1 mai 1849) a fost reinstaurat controlul politic al celor două puteri, notează volumul ”O istorie a românilor” (Ion Bulei, Editura Meronia, 2007). În aceste împrejurări, mişcarea naţională a fost constrânsă să se manifeste în afara ţării, prin activitatea emigranţilor români.

Războiul Crimeii (1853-1856) şi Congresul de la Paris din 1856 (13/25 februarie-18/30 martie) au pus capăt protectoratului Rusiei asupra Principatelor. În tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.

Mica Unire – pregătiri și decizii

În februarie 1857, a fost constituit la Iaşi, Comitetul Electoral al Unirii, care a fixat pentru data de 1/13 martie un program politic, în care preconiza unirea Principatelor într-un singur stat, neutru şi autonom, în frunte cu un prinţ străin (şi domnie ereditară), adunare reprezentativă, garanţia colectivă a puterilor europene ş.a.

Publicitate

În acelaşi sens, la 3/15 martie 1857, a fost înfiinţat şi la Bucureşti, Comitetul Central al Unirii, organ de conducere al partidei naţionale muntene, care şi-a fixat un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Marii şi micii proprietari, deputaţii orăşeni şi ţăranii reuniţi la Adunările ad-hoc din Moldova şi din Ţara Românească, chemaţi să se pronunţe în problema unirii, au dat un răspuns pozitiv prin cele două Rezoluţii aproape identice votate în Moldova la 7/19 octombrie 1857 şi în Ţara Românească la 8/20 octombrie 1857, în care cereau:

  • autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România;
  • prinţ străin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei;
  • neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat;
  • guvern reprezentativ şi constituţional,
  • Adunarea obştească cu putere legislativă,
  • garantarea colectivă a celor şapte puteri.

În perioada 10/22 mai – 7/19 august 1858 au avut loc, la Paris, lucrările Conferinţei reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman).

Publicitate

În ultima zi a lucrărilor a fost semnat actul internaţional, Convenţia de la Paris, şi, totodată, nou statut fundamental al Principatelor.

Potrivit reglementărilor acestuia, cele două ţări menţinute sub suzeranitatea Porţii şi sub „garanţia colectivă” a puterilor urmau „să se administreze liber şi în afara oricărei ingerinţe a Înaltei Porţi” purtând denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”, separaţia administrativ-politică fiind menţinută mai departe.

Fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi. Puterea legislativă urma să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea electivă din ţara respectivă şi Comisia Centrală nou instituită, comună Principatelor.

Domnul urma să fie ales în fiecare ţară „pe viaţă”. Armatele puteau fi reunite în tabere comune sub comanda alternativă a domnilor sau a reprezentanţilor lor. În ansamblu, Convenţia de la Paris, deşi nu acorda Unirea, îi apropia pe români de momentul unificării celor două principate. („Istoria românilor, Constituirea României moderne”, volumul VII, tom I, Editura Enciclopedică, 2003).

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza

La 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859 erau deschise, în Moldova, lucrările Adunării elective. Au fost validate mandatele a 55 de deputaţi. Deputaţii majorităţii s-au întrunit, în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului comun.

După mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, pentru a-l alege pe domn, prin vot deschis. Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor celor 48 de deputaţi prezenţi.

Alegerile pentru Adunarea electivă s-au desfăşurat, în Ţara Românească, între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. Deputaţii conservatori au obţinut 46 din cele 72 de mandate existente. Lucrările Adunării elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie 1859 într-o atmosferă incendiară. Sediul reprezentanţei naţionale era înconjurat de mii de oameni.

Victorie importantă în realizarea statului modern român

În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul „Concordia” din Bucureşti unde, atât deputaţii majorităţii conservatoare cât şi cei ai Partidei naţionale, căutau o soluţie. În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri, reprezentând cea mai bună cale de depăşire a impasului.

Lucrările Adunării s-au reluat în dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00. În numele Partidei naţionale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu „spiritul Convenţiei”, a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Reveniţi în sala de şedinţe, cei 64 de deputaţi, prin votul lor, l-au consacrat pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut o victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Unirea Principatelor Române

În cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a reprezentanţilor Puterilor garante (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei) a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859.

Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti. Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman a consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.

La 22 noiembrie/4 decembrie 1861, Poarta a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care se admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, fapt care presupunea o serie de măsuri importante, între care: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură; suspendarea activităţii Comisiei Centrale de la Focşani; instituirea în fiecare principat a câte unui consiliul provincial, ce urma să fie consultat asupra tuturor legilor şi regulamentelor de interes local, potrivit sursei amintite mai sus.

Primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862. A urmat deschiderea la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat, în mod solemn, în faţa Adunărilor elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala noului stat, arată lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Moş Ion Roată, reprezentantul ţăranilor clăcaşi în Adunarea Ad-hoc. A murit sărac și în uitare

Moş Ion Roată, ţăranul din Câmpuri care a fost ales reprezentant al clăcaşilor în Adunarea Ad-hoc şi a votat unirea Principatelor Române, a intrat în istorie cu ajutorul poveştii lui Ion Creangă, care a devenit cunoscută copiilor din toate colţurile ţării, dar omul Ion Roată a murit sărac şi în uitare. O dovedesc documentele vremii, o spun şi reprezentanţii Muzeului Vrancei, cei care administrează casa memorială ce îi poartă numele.

 

 

„Moş Ion Roată a fost deputat în Divanul Ad-hoc prin care a fost consultată voinţa populară acum mai bine de 160 de ani. La acea vreme, Moş Ion Roată era ţăran clăcaş şi locuia cu chirie pe moşia boierului Nicolae Dăscălescu, fiul lui Ştefan Scarlat Dăscălescu din Focşani.

De aici s-a inspirat şi Ion Creangă care a scris povestea ce îi poartă numele ţăranului, cu acel tâlc nemaipomenit: ‘Facem unirea, dar mâna la muncă o pun tot amărâţii din clasa de jos’, astfel că Moş Ion Roată a devenit un brand al comunei Câmpuri, al judeţului Vrancea. Însă puţină lume ştie că Moş Ion Roată a murit sărac şi uitat.

Există documente care atestă acest lucru. După Unire, exact cum se întâmplă şi în zilele noastre, oamenii care fac lucruri mari sfârşesc în uitare, aşa şi Moş Ion Roată a murit în uitare. Oamenii de felul său, care fac lucruri mari, sunt în general modeşti şi nu se căpătuiesc, nu se chivernisesc să ajungă să-şi facă soclu în timpul vieţii.

Şi vine inevitabil timpul, intervine uitarea, care se aşterne peste unii chiar din timpul vieţii. Acesta a fost şi cazul lui Moş Ion Roată, peste care s-a aşternut uitarea. Răzbunarea a fost că acesta a intrat în legendă datorită poveştii lui Ion Creangă, iar mai târziu moştenitorii au donat casa şi în felul acesta a ieşit povestea la iveală”, spune Valentin Muscă, managerul Muzeului Vrancei.

Cum a ajuns Moș Ion Roată în Divanul Ad-Hoc

„La 26 octombrie 1857, alegătorii din Focşani trimit în Divanul Ad-hoc de la Iaşi doi delegaţi din partea orăşenilor, iar ca deputat al ţăranilor pontaşi pe Ion Roată.

La 6 ianuarie 1958, Ion Roată trimite unui prieten o scrisoare pe care îl înştiinţa despre dezbaterile din Divanul Ad-hoc, în care scria că ‘într-o lună sau două o să cadă boierescul’, şi ‘omul o să fie domnitor în casa lui’.

Descoperind scrisoarea, poliţia îl arestează la Iaşi şi îl trimite sub escortă la starostie. Abia pe 17 februarie este eliberat pe încrederea localnicilor din Câmpuri, cărora li se cerea să garanteze că ‘numitu nu se va mai abate la urmări stricătoare liniştii’.

Se cerea, de asemenea, să fie sub supraveghere poliţienească şi, dacă mai face agitaţie contra ordinii de stat, să fie arestat.

La 1859, după unirea din 24 ianuarie, Moş Ion Roată a fost chemat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în noaptea de 5 spre 6 februarie, în casele lui Ştefan Dăscălescu din Focşani, pentru a se sfătui cu acesta în privinţa răzeşilor. (…)

După Războiul de Independenţă, Moş Ion Roată este decorat cu ‘Steaua României’. Până la sfârşitul vieţii trăieşte însă în sărăcie”( Monografia comunei Câmpuri)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Valeriu Iftime o provoacă pe Doina Federovici la un live despre viitorul Botoșaniului

Publicat

Publicitate

Candidatul PNL la președenția CJ Botoșani, omul de afaceri Valeriu Iftime, spune că nu este nici pe departe un începător în administrație, chiar dimpotrivă, având experiența unor proiecte private de sute de milioane de euro și conducând un grup de firme care plătesc impozite cât întregul buget al județului.

Valeriu Iftime îi răspunde astfel actualului șef al CJ, Doina Federovici (PSD), pe care îl consideră un dezastru din perspectiva funcției publice, inclusiv ținând cont de cum arată acum acest județ, una dintre cele mai puțin dezvoltate zone din România și chiar din Europa.
“O provoc pe doamna Federovici să vedem care dintre noi doi știe să scrie mai bine românește. Nu are proprietatea tuturor celor spuse, pentru că nu știu dacă vreodată în viața ei a scris vreun proiect. Pentru că a scrie proiecte de finanțare europeană e o chestiune în care nu contează dacă lucrezi la stat sau la privat, în administrația publică sau nu. (…) Iart-o, Doamne, că nu știe ce vorbește. Eu nu sunt deloc un începător”, a spus Iftime într-o transmisie live, pe Facebook, cu Eduard Mititelu, după ce Federovici spusese că Botoșaniul nu-și permite începători în administrația publică locală.

Antreprenorul arată că a scris proiecte europene importante și are experiență în elaborarea de bugete, care în primul rând înseamnă reduceri de cheltuieli, nu mână întinsă la ajutor din partea bugetului statului. De altfel, grupul de firme deținut și administrat de Iftime, Elsaco, unul dintre cele mai mari din Botoșani, plătește anual impozite comparabile cu tot bugetul județului.

Publicitate

Iftime spune că nu a intrat în politică pentru că vrea să fie un om politic, pentru că vrea să câștige bani din acest domeniu sau pentru notorietate, întrucât companiile pe care le deține funționează eficient și a ajuns să fie cunoscut și ca urmare a implicării în fotbal, prin finanțarea echipei de fotbal FC Botoșani.

Iftime a decis să intre în politică atunci când a simțit că poate face pentru comunitate mai mult decât cei care conduc acum județul sau au făcut-o în ultimii 30 de ani.

Eu sunt într-o situație bună, pentru că nefiind în politică nu mi poate reproșa nimic – nici drumurile proaste, nici lipsa gazelor naturale din județ, nici rateurile din domeniul procesării materiilor prime din agricultură, nici problema companiei de apă sau a gunoaielor de la Stăuceni, care dau peste gard și nu știe nimeni să le selecteze. Astăzi, dacă ar fi să analizezi situația Botoșaniului, ar trebuie să spui – cine a făcut câțiva ani de politică trebuie să plece. Nu văd pe cineva care să fii fost un motor adevărat pentru dezvoltarea, bunăstarea județului”, spune Iftime.

Publicitate

Mai departe, antreprenorul se întreabă despre ce vorbesc cei care promit “accelerarea dezvoltării” Botoșaniului – atâta timp cât există o problemă imensă cu nivelul de trai și județul este ultimul din România, poate și din Europa, din multe puncte de vedere – și ce a făcut în ultimii ani cel puțin administrația județeană, în frunte cu Doina Federovici.
“O respect ca om, dar ca președinte CJ este un dezastru. Să nu spună cineva: “doamna ne-a făcut, doamna ne-a dat”. A dat telefoane la București să facă rost de bani, bani de partid, prin Anghel Saligny, să facă niște drumuri, sau jumătăți de drumuri. La Corlăteni de exemplu, a dat bani pentru un drum de 6 km, din 14 km. A făcut o bucată de drum, restul este pământ”, spune Iftime.
El a trecut în revistă și alte “realizări” ale actualei administrații: distrugerea companiei de apă, canalizare în sate fără apă și săli de sport în zone în care nu sunt copii.

Dacă va câștiga șefia CJ, Iftime va cere în primul rând date privind bugetul instituției, se va ocupa de redresarea companiei de apă – care riscă să intre în insolvență sau faliment – va evalua schema de personal, împreună cu o firmă de consultanță și va avea o discuție cu toți primarii, cărora le transmite că va găsi la biroul său ușa deschisă pentru toată lumea, indiferent de partidul pe care îl reprezintă, importante fiind doar nevoile localităților și proiectele de dezvoltare.

În ceea ce privește situația companiei de apă, Iftime arată că poate fi vorba despre o schemă de personal prea încărcată și că va fi nevoie de o reducere a costurilor generale ale regiei și/sau de majorarea veniturilor, ținând cont de faptul că în mod normal niciodată o companie de apă din lume nu poate ajunge să dea faliment (întrucât vinde apa la un preț care acoperă cheltuielile), doar dacă sunt probleme fundamentale legate de managementul ei.

Publicitate

Iftime vede esențială dezvoltarea mai multor parcuri industriale în județ, nu doar lângă Botoșani ci și în zona localităților Darabani, Săveni, Ștefănești sau Flămânzi. De altfel, candidatul PNL a vorbit recent cu șeful CJ Bihor, colegul de partid Ilie Bolojan, despre atragerea de investitori în parcurile industriale și în general despre proiectele mari de dezvoltare a unui județ, pentru a înțelege cum a reușit Oradea să înregistreze dezvoltarea rapidă pentru care este recunoscută și invidiată la nivel național.
Oradea este acum, și chiar de câțiva ani, în etapa implementării unor proiecte pe care Iftime le analizează și așteaptă să vadă bugetele și resursele disponibile la nivelul CJ, în cazul câștigării alegerilor, pentru a le pune în aplicare.

Din operaționalizarea personalului – redistribuire, reașezare sau diminuarea posturilor – Oradea a reușit să realoce 6 milioane de euro pe an către investiții, a spus Iftime, adăugând că și Botoșaniul poate ajunge astfel la optimizarea unor cheltuieli de 2 milioane de euro.
Iftime a vorbit și despre alte proiecte, precum cel de înființare a unui “port pe uscat” pentru reconstrucția Ucrainei, respectiv un hub cu toată infrastructura necesară companiilor care se vor implica în refacerea țării vecine, după finalizarea războiului.
Într-o primă etapă, trebuie găsite împreună cu administrația județului vecin Suceava câteva locații potrivite și delimitate aceste zone, chiar și înainte de eliberarea de sarcini a terenurilor. Alegerea amplasamentului și implicit lansarea proiectului trebuie să aibă loc în acest an, pentru a putea pregăti mai departe următorii pași.

În discuția cu Eduard Mititelu, Iftime a mai spus că mulți dintre românii plecați în străinătate s-ar întoarce în România, sub rezerva îndeplinirii unor condiții (un sistem birocratic simplificat, mai multe proiecte mici finanțate de către autorități sau UE etc), că nu este de acord cu evenimente de tipul “zilele orașului” plătite cu bani publici și a ținut să recomande în special tinerilor să vină la vot, indiferent ce opțiuni politice au, pentru a-și exercita unul dintre cele mai importante drepturi pe care le au și a-și face auzită vocea, și să aibă încredere în ei și în ceea ce pot să schimbe în bine în România.

Publicitate

Acest material fost realizat la comanda PNL – filiala Botosani. Cod unic de identificare:  C.M.F. 21240015

Citeste mai mult

Cultura

Trofeul Festivalului – Concurs al Cântecului Popular Românesc „Satule, mândră grădină”, ediția a XLIII-a, a rămas la Botoșani

Publicat

Publicitate

Festivalul – Concurs al Cântecului Popular Românesc „Satule, mândră grădină” ediția a XLIII- a, a făcut din nou ca orașul Bucecea să vibreze.

Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție aflată sub egida Consiliului Județean Botoșani, și-a dat din nou mâna cu Primăria Orașului Bucecea și cu Centrul Cultural Bucecea și au reușit să organizeze încă o ediție care va rămâne în istoria folclorului românesc, dar și în sufletele celor care au fost prezenți.

Timp de două zile au răsunat pe scena Centrului Cultural Bucecea atât vocile concurenților din șapte județe ale țării, cât și vocile unor artiști consacrați și iubiți de publicul din întreaga țară.

Publicitate

Măestria, răbdarea și profesionalismul Orchestrei „Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă” – dirijor Ion Oloieru, manager Dan Doboș, și-a spus cuvântul prin faptul că a asigurat acompaniamentul a 50 de concurenți, și a invitaților speciali.

Juriul, format din profesioniști de excepție, a cântărit cu atenție calitățile vocale, repertoriul ales, costumul specific zonei pe care o reprezintă, prezența scenică a fiecărui concurent pentru justa departajare și desemnarea câștigătorilor. Mulțumim membrilor juriului:

Elise Stan  –  (Președinte al juriului) – Profesor  Doctor,  etnomuzicolog și realizator de emisiuni la Televiziunea Română

Publicitate

Gabriel-Ciprian Chițu  –  Conferențiar Universitar Doctor la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din lași și dirijor al Ansamblului Folcloric „Doina Carpaților” al Casei De Cultură a Studenților din Iași.

Cornelia Ciobanu  –  cunoscută interpretă de muzică populară, fostă membră a Orchestrei Rapsozii Botoșanilor, fostă manager al Centrului Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Botoșani și fost profesor de canto al Școlii Populare de Arte „George Enescu” Botoșani.

Alina- Anișoara Spătaru  –  interpretă de folclor, referent de specialitate la Centrul Cultural Bucecea

Publicitate

Agnes Daliana Bejan  –  referent cultural al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani – compartimentul „Artă Populară Artizanală și Meșteșuguri Tradiționale”

Publicul a dovedit încă o dată afinitatea și dragostea pentru folclorul românesc, fiind prezent în ambele zile într-un număr foarte mare.

Prezentarea a fost asigurată de tânăra și încântătoarea Elisabeta Șeremet.

Publicitate

Invitații de onoare: Patrick Petrescu și  Delia Gandore, foști câștigători ai trofeului festivalului din 2022 și, respectiv, 2023, cât și Grupul vocal al Centrului Creației Botoșani – coordonator Mariana Ichim Hodan, au distins atmosfera încărcată de emoție atât a concurenților, cât și a susținătorilor din prima seară a festivalului, iar în cea de-a doua seară la gala laureaților au susținut recitaluri: Cornelia CiobanuIustina Irimia- Cenușă,  Angelica Flutur și Grupul „Ștefan-Vodă” din Republica Moldova.

Trofeul Festivalului a rămas la Botoșani la un tânăr deja cunoscut în lumea muzicii populare drept „Brăduțul din Botoșani” – Codruț-Victor Știrbu.

La categoria soliști vocali 10-13 ani, câștigătorii sunt:

– Premiul I- Ailoaie Anastasia – Vorona, Botoșani

– Premiul al  II-lea – Isticioaia Matei – Pașcani – Iași

– Premiul al III- lea – Știrbu Amalia- Rebeca  Vorona – Botoșani

-Mențiune  –  Olariu Anya – Maria  Răuseni – Botoșani

– Premiul special – Boampă Maria – Iași

– Premiul special – Aicoboaie  Ana – Maria   – Vorona – Botoșani

 

La categoria soliști vocali 14 – 18 ani câștigătorii sunt:

– Premiul – I –  Filip Ioana Cătălina Doina – Șcheia – Suceava

– Premiul al – II- lea – Horeangă Andreea-Daniela – Piatra Neamț – Neamț

– Premiul al -III-a  – Avasîicii Sara-Ștefania – Pașcani – Iași

– Mențiune –  Hârjoi Anda – Botoșani

La categoria soliști vocali 19 – 30 ani, câștigătorii sunt:

Premiul – I –  Condrea Alexandra- Vasilica – Lunca Banului – Vaslui

– Premiul al II – lea Bertea Delia- Valentina – Vulturești – Suceava

– Premiul al III- lea – Răstoacă Alexandra-Nicoleta – Adâncata – Suceava

– Mențiune – Furnică- Dandea Maria – Botoșani

– Premiul special – Iriciuc Cosmin – Unțeni – Botoșani

La categoria soliști instrumentiști  10 – 14 ani, câștigătorii sunt:

– Premiul – I –  Mătrescu Eduard-Gabriel -saxofon- Copălău – Botoșani

– Premiul al II – lea – Popescu Nectarie – acordeon- Bucecea – Botoșani

– Premiul al III- lea – Borcoi Constantin

– Mențiune – Știrbu Amalia-Rebeca – vioară- Vorona – Botoșani

– Premiul special – Sîrbu Cristian-Ionuț – saxofon – Pomârla – Botoșani

La categoria soliști instrumentiști peste 15 ani, câștigătorii sunt:

– Premiul – I –  Badurlă Răzvan-Laurențiu- vioară – Focșani – Vrancea

– Premiul al II – lea – Coțovanu Denis- Matei -trompetă- Șendriceni Botoșani

– Premiul al III- lea – Pîntiuc Ionuț Nicolae -trompetă- Comănești -Suceava

– Mențiune – Maxim Mario- Andrei – trompetă- Gorbănești – Botoșani

– Premiul special – Ferbințeanu Matei – acordeon- Săveni – Botoșani

Juriul a acordat premiul special și rapsodului popular Gheorghe Dandu din Pângărați- Neamț .

Citeste mai mult

Eveniment

Apă cu porția în Brăești și Leorda din cauza localnicilor care udă grădinile uscate de secetă

Publicat

Publicitate

Din cauza condițiilor meteo caracterizate de lipsa precipitațiilor și inevitabil creșterea consumului de apă pentru satisfacerea cerințelor din agricultură și gospodăriilor din mediul rural, S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani va furniza apă către utilizatorii din comuna Brăești și satul Dolina din comuna Leorda, în perioada 23.05.2024 – 24.05.2024, doar în intervalul orar 08:00-12:00.

S.C. NOVA APASERV S.A. face apel la toţi utilizatorii să raţionalizeze consumurile de apă numai pentru nevoile stricte, pentru a da posibilitatea tuturor abonaţilor noştri să beneficieze de serviciile de alimentare cu apă.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cutremur destul de mare în zona Vrancea. ISU Botoșani atrage atenția asupra unor măsuri de protecție

Publicat

Publicitate

Astăzi, în jurul orei 13:00, în zona seismică Vrancea – Buzău, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 4,1 pe scara Richter. Potrivit Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul a avut loc la o adâncime de 90.2 km.

Astfel de evenimente sunt imprevizibile și de aceea fiecare persoană trebuie să cunoască măsurile de protecţie în caz de cutremur și regulile ce trebuie respectate, atât înainte de producerea acestuia, cât și pe timpul sau după ce mişcarea seismică a trecut.

Printre acestea, se numără:

Publicitate

Înainte de producerea unui cutremur:

– fixaţi mobilierul de un perete sau de un alt element de construcţie solid, deoarece, în timpul unei mişcări seismice, se poate deplasa;

– amplasaţi obiectele grele, care vă pot răni, în partea de jos a încăperilor;

Publicitate

– asiguraţi-vă o minimă rezervă de urgenţă formată din apă, alimente neperisabile, lanternă, aparat de radio portabil, acumulatori şi medicamente de bază (rucsacul de urgenţă);

– cunoașteți locurile în care sunt poziționate întrerupătoarele, siguranţele electrice, robinetele pentru apă şi gaze, precum şi modul lor de manevrare;

– participaţi la exerciţiile de pregătire organizate la locul de muncă;

Publicitate

– stabiliţi cu membrii familiei un plan de protecţie în caz de cutremur. Fiecare trebuie să știe ce are de făcut în cazul în care s-ar declanșa o mişcare seismică. Dacă sunteți în interiorul unei clădiri:

– păstraţi-vă calmul şi liniştiţi persoanele din jur;

– nu încercaţi să ieşiți afară, nu fugiţi pe scări, nu vă duceţi pe balcon, nu folosiți liftul;

Publicitate

– îndepărtaţi-vă de ferestre, pereţi exteriori sau alte obiecte care vă pot răni;

– dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât mai repede;

– protejaţi-vă sub tocul uşii, sub o grindă, lângă un perete de rezistenţă sau sub un obiect de mobilier solid;

– dacă sunteţi pe hol, aşezaţi-vă în poziţie ghemuit, lângă un perete interior;

– evitaţi aglomeraţia, îmbulzeala și, dacă este posibil, deschideţi uşa pentru ca aceasta să nu se blocheze, iar după terminarea mişcării seismice să puteți ieși.

Dacă vă aflați la școală:

– adapostiți-vă sub pupitre și stați departe de ferestre, de pereții exteriori sau de obiectele care v-ar putea răni;

– protejaţi-vă capul şi faţa;

– nu ieșiți din clasă în timpul cutremurului;

– cadrul didactic va deschide ușa clasei și se va proteja lângă un perete de rezistență;

– veți putea ieși după terminarea seismului și verificarea căilor de evacuare.

Dacă sunteți în exteriorul unei clădirii:

– adăpostiţi-vă într-un loc sigur, departe de ferestre, clădiri, poduri, cabluri electrice, copaci sau alte obiecte care vă pot răni;

– staţi la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.

Dacă sunteți într-un mijloc de transport:

– opriți autoturismul și rămâneţi în interior. După încetarea cutremurului, nu ieşiţi din vehicul dacă vedeți în jur cabluri electrice căzute;

– opriţi-vă într-un loc sigur, fără a bloca drumul, departe de poduri, viaducte şi imobile.

Informații suplimentare: https://nutremurlacutremur.ro/comportament.htm

1. Reguli generale de comportament în caz de cutremur https://www.youtube.com/watch?v=0OUid43xtfE

2. Reguli de comportament în caz de cutremur – pe stradă https://www.youtube.com/watch?v=Fwz0wA4HWIM

3. Reguli de comportament în caz de cutremur – la școală https://www.youtube.com/watch?v=lc3rHsyXaN8

4. Reguli de comportament în caz de cutremur – în centre comerciale https://www.youtube.com/watch?v=R2mRep873NY

5. Reguli de comportament în caz de cutremur – în locuințe https://www.youtube.com/watch?v=rlEuJdtQrgI

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending