Connect with us

Eveniment

Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. Cum a ajuns Moș Ion Roată în Divanul Ad-Hoc și povestea sa tragică

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014. Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român, menționează alba24.ro.

24 ianuarie, zi de sărbătoare națională

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014.

Camera Deputaţilor a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române. Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare la 16 decembrie 2014.

La 6 septembrie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, care completează Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare.

Mica Unire – contextul politic

Problema regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost dezbătută, pentru prima dată, în cadrul unui for internaţional, cu prilejul lucrărilor Conferinţei internaţionale de la Viena (3/15 martie-23 mai/4 iunie 1848), la care au trimis reprezentanţi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Rusia.

În favoarea acestui proces s-au pronunţat reprezentanţii Franţei şi Rusiei iar împotrivă cei ai Austriei şi Imperiului Otoman, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Publicitate

Înfrângerea Revoluţiei de la 1848 a readus în Transilvania regimul absolutist habsburgic. În Moldova şi Ţara Românească, prin Convenţia ruso-turcă de la Balta Liman (19 aprilie/1 mai 1849) a fost reinstaurat controlul politic al celor două puteri, notează volumul ”O istorie a românilor” (Ion Bulei, Editura Meronia, 2007). În aceste împrejurări, mişcarea naţională a fost constrânsă să se manifeste în afara ţării, prin activitatea emigranţilor români.

Războiul Crimeii (1853-1856) şi Congresul de la Paris din 1856 (13/25 februarie-18/30 martie) au pus capăt protectoratului Rusiei asupra Principatelor. În tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.

Mica Unire – pregătiri și decizii

În februarie 1857, a fost constituit la Iaşi, Comitetul Electoral al Unirii, care a fixat pentru data de 1/13 martie un program politic, în care preconiza unirea Principatelor într-un singur stat, neutru şi autonom, în frunte cu un prinţ străin (şi domnie ereditară), adunare reprezentativă, garanţia colectivă a puterilor europene ş.a.

În acelaşi sens, la 3/15 martie 1857, a fost înfiinţat şi la Bucureşti, Comitetul Central al Unirii, organ de conducere al partidei naţionale muntene, care şi-a fixat un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Marii şi micii proprietari, deputaţii orăşeni şi ţăranii reuniţi la Adunările ad-hoc din Moldova şi din Ţara Românească, chemaţi să se pronunţe în problema unirii, au dat un răspuns pozitiv prin cele două Rezoluţii aproape identice votate în Moldova la 7/19 octombrie 1857 şi în Ţara Românească la 8/20 octombrie 1857, în care cereau:

  • autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România;
  • prinţ străin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei;
  • neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat;
  • guvern reprezentativ şi constituţional,
  • Adunarea obştească cu putere legislativă,
  • garantarea colectivă a celor şapte puteri.

În perioada 10/22 mai – 7/19 august 1858 au avut loc, la Paris, lucrările Conferinţei reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman).

În ultima zi a lucrărilor a fost semnat actul internaţional, Convenţia de la Paris, şi, totodată, nou statut fundamental al Principatelor.

Potrivit reglementărilor acestuia, cele două ţări menţinute sub suzeranitatea Porţii şi sub „garanţia colectivă” a puterilor urmau „să se administreze liber şi în afara oricărei ingerinţe a Înaltei Porţi” purtând denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”, separaţia administrativ-politică fiind menţinută mai departe.

Fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi. Puterea legislativă urma să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea electivă din ţara respectivă şi Comisia Centrală nou instituită, comună Principatelor.

Domnul urma să fie ales în fiecare ţară „pe viaţă”. Armatele puteau fi reunite în tabere comune sub comanda alternativă a domnilor sau a reprezentanţilor lor. În ansamblu, Convenţia de la Paris, deşi nu acorda Unirea, îi apropia pe români de momentul unificării celor două principate. („Istoria românilor, Constituirea României moderne”, volumul VII, tom I, Editura Enciclopedică, 2003).

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza

La 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859 erau deschise, în Moldova, lucrările Adunării elective. Au fost validate mandatele a 55 de deputaţi. Deputaţii majorităţii s-au întrunit, în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului comun.

După mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, pentru a-l alege pe domn, prin vot deschis. Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor celor 48 de deputaţi prezenţi.

Alegerile pentru Adunarea electivă s-au desfăşurat, în Ţara Românească, între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. Deputaţii conservatori au obţinut 46 din cele 72 de mandate existente. Lucrările Adunării elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie 1859 într-o atmosferă incendiară. Sediul reprezentanţei naţionale era înconjurat de mii de oameni.

Victorie importantă în realizarea statului modern român

În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul „Concordia” din Bucureşti unde, atât deputaţii majorităţii conservatoare cât şi cei ai Partidei naţionale, căutau o soluţie. În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri, reprezentând cea mai bună cale de depăşire a impasului.

Lucrările Adunării s-au reluat în dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00. În numele Partidei naţionale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu „spiritul Convenţiei”, a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Reveniţi în sala de şedinţe, cei 64 de deputaţi, prin votul lor, l-au consacrat pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut o victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Unirea Principatelor Române

În cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a reprezentanţilor Puterilor garante (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei) a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859.

Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti. Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman a consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.

La 22 noiembrie/4 decembrie 1861, Poarta a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care se admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, fapt care presupunea o serie de măsuri importante, între care: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură; suspendarea activităţii Comisiei Centrale de la Focşani; instituirea în fiecare principat a câte unui consiliul provincial, ce urma să fie consultat asupra tuturor legilor şi regulamentelor de interes local, potrivit sursei amintite mai sus.

Primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862. A urmat deschiderea la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat, în mod solemn, în faţa Adunărilor elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala noului stat, arată lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Moş Ion Roată, reprezentantul ţăranilor clăcaşi în Adunarea Ad-hoc. A murit sărac și în uitare

Moş Ion Roată, ţăranul din Câmpuri care a fost ales reprezentant al clăcaşilor în Adunarea Ad-hoc şi a votat unirea Principatelor Române, a intrat în istorie cu ajutorul poveştii lui Ion Creangă, care a devenit cunoscută copiilor din toate colţurile ţării, dar omul Ion Roată a murit sărac şi în uitare. O dovedesc documentele vremii, o spun şi reprezentanţii Muzeului Vrancei, cei care administrează casa memorială ce îi poartă numele.

 

 

„Moş Ion Roată a fost deputat în Divanul Ad-hoc prin care a fost consultată voinţa populară acum mai bine de 160 de ani. La acea vreme, Moş Ion Roată era ţăran clăcaş şi locuia cu chirie pe moşia boierului Nicolae Dăscălescu, fiul lui Ştefan Scarlat Dăscălescu din Focşani.

De aici s-a inspirat şi Ion Creangă care a scris povestea ce îi poartă numele ţăranului, cu acel tâlc nemaipomenit: ‘Facem unirea, dar mâna la muncă o pun tot amărâţii din clasa de jos’, astfel că Moş Ion Roată a devenit un brand al comunei Câmpuri, al judeţului Vrancea. Însă puţină lume ştie că Moş Ion Roată a murit sărac şi uitat.

Există documente care atestă acest lucru. După Unire, exact cum se întâmplă şi în zilele noastre, oamenii care fac lucruri mari sfârşesc în uitare, aşa şi Moş Ion Roată a murit în uitare. Oamenii de felul său, care fac lucruri mari, sunt în general modeşti şi nu se căpătuiesc, nu se chivernisesc să ajungă să-şi facă soclu în timpul vieţii.

Şi vine inevitabil timpul, intervine uitarea, care se aşterne peste unii chiar din timpul vieţii. Acesta a fost şi cazul lui Moş Ion Roată, peste care s-a aşternut uitarea. Răzbunarea a fost că acesta a intrat în legendă datorită poveştii lui Ion Creangă, iar mai târziu moştenitorii au donat casa şi în felul acesta a ieşit povestea la iveală”, spune Valentin Muscă, managerul Muzeului Vrancei.

Cum a ajuns Moș Ion Roată în Divanul Ad-Hoc

„La 26 octombrie 1857, alegătorii din Focşani trimit în Divanul Ad-hoc de la Iaşi doi delegaţi din partea orăşenilor, iar ca deputat al ţăranilor pontaşi pe Ion Roată.

La 6 ianuarie 1958, Ion Roată trimite unui prieten o scrisoare pe care îl înştiinţa despre dezbaterile din Divanul Ad-hoc, în care scria că ‘într-o lună sau două o să cadă boierescul’, şi ‘omul o să fie domnitor în casa lui’.

Descoperind scrisoarea, poliţia îl arestează la Iaşi şi îl trimite sub escortă la starostie. Abia pe 17 februarie este eliberat pe încrederea localnicilor din Câmpuri, cărora li se cerea să garanteze că ‘numitu nu se va mai abate la urmări stricătoare liniştii’.

Se cerea, de asemenea, să fie sub supraveghere poliţienească şi, dacă mai face agitaţie contra ordinii de stat, să fie arestat.

La 1859, după unirea din 24 ianuarie, Moş Ion Roată a fost chemat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în noaptea de 5 spre 6 februarie, în casele lui Ştefan Dăscălescu din Focşani, pentru a se sfătui cu acesta în privinţa răzeşilor. (…)

După Războiul de Independenţă, Moş Ion Roată este decorat cu ‘Steaua României’. Până la sfârşitul vieţii trăieşte însă în sărăcie”( Monografia comunei Câmpuri)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Grevă japoneză la Registrul Comerțului până în 16 iulie. Angajații, nemulțumiți de eliminarea sporului pentru condiții periculoase

Publicat

acum 45 de minute

luni, 07.07.2025

de

Publicitate

Sindicatul Angajaţilor din Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (SAONRC) anunță că declanșează proteste contra măsurilor adoptate prin O.U.G. nr. 36/2025 – care modifică Legea salarizării nr. 153/2017. SAONRC este afiliat la Federația PUBLISIND și la Blocul Național Sindical, scrie alba24.ro.

Această măsură vizează limitarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare.

Sindicatul susține că acesta este unicul spor de care beneficiază angajații ONRC, la suma de 300 lei brut, aproximativ 172 lei net/lună.

„Măsura afectează demnitatea, sănătatea, securitatea în muncă și siguranța celor care asigură funcționarea Oficiului Național al Registrului Comerțului și ale Oficiilor Registrelor Comerțului de pe lângă Tribunale”, arată sindicatul.

SAONRC declanșează acțiuni sindicale conform următorului calendar:

7-11 iulie 2025 – grevă de tip japonez la nivel național – membrii de sindicat din ONRC vor purta banderole negre în semn de protest și își vor îndeplini atribuțiile de serviciu cu exces de zel.

Publicitate

14-16 iulie 2025 – începând cu ora 13:30 – proteste organizate la nivel național în toate județele, în fața instituțiilor cu întreruperea lucrului, cu menținerea un minim de 30% a funcționării instituției.

„În condițiile în care costurile au explodat, salariile celor care muncesc în domeniul nostru de activitate sunt ținute în mod deliberat la limita subzistenței, surclasat de veniturile obținute în toate celelalte domenii, sectoare de activitate în care salariaților nu li se impun restricții, interdicții și disponibilitate permanentă de a primi suprasarcini din cauza lipsei de personal.

SAONRC avertizează că aceste proteste sunt doar începutul și că acțiunile sindicale vor continua până la întreruperea activității la nivel național”, au precizat reprezentanții sindicatului.

Citeste mai mult

Eveniment

Amedamentele PSD la pachetul de măsuri fiscale: Ridicarea pragului CASS la pensii, excepții și scutiri pentru anumite categorii

Publicat

acum o oră

luni, 07.07.2025

de

Publicitate

Parlamentarii PSD au propus, luni, o serie de amendamente la pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, printre acestea numărându-se şi aplicarea contribuţiei pentru asigurări de sănătate asupra pensiilor mai mari de 4.000 de lei, dar şi reducerea subvenţiei pentru partide în 2026 cu 40% faţă de nivelul acordat în anul 2024, transmite Agerpres.

Și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a depus un amendament: Tot ce înseamnă plată salarială pe fonduri europene să fie exceptată de la pachetul de măsuri.

Grupul parlamentar al PSD propune ca aplicarea contribuţiei pentru asigurări de sănătate asupra pensiilor prevăzute în pachet să fie până la data de 31 decembrie 2026.

„Se propune ca măsura referitoare la introducerea obligaţiei de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, pentru partea care depăşeşte suma de 3.000 lei lunar, să se aplice pentru o perioadă limitată în timp, respectiv asupra veniturilor aferente perioadei cuprinsă între 1 august 2025 şi 31 decembrie 2026, având în vedere faptul că aceasta a fost instituită în contextul situaţiei extraordinare generată de necesitatea corectării deficitului excesiv”, spune grupul parlamentar al PSD.

Un alt amendament semnat de deputatul PSD Adrian Solomon menţionează că „Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din pensii, se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei lunare de 4.000 lei, pentru fiecare drept de pensie”.

De asemenea, se propune să rămână în continuare scutite de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate persoanele persecutate din motive politice de dictatura comunistă, văduvele, invalizii şi veteranii de război, persoanele deportate ori persecutate din motive etnice, cei obligaţi la muncă forţată precum şi cei cărora statul român le datorează recunoştinţă pentru lupta anticomunistă.

Publicitate

O altă propunere este aceea ca cota redusă de TVA de 11% să se aplice şi evenimentelor sportive.

„În anul 2026, subvenţia alocată partidelor politice se diminuează cu 40% faţă de nivelul acordat în anul 2024”, este un alt amendament asumat de social-democraţi.

Citeste mai mult

Eveniment

Valorile termice maxime vor scădea cu peste zece grade începând de miercuri (ANM)

Publicat

acum 2 ore

luni, 07.07.2025

de

Publicitate

Vremea va continua să fie caniculară la nivelul întregii țări în următoarele două zile, însă de miercuri regimul termic va scădea semnificativ, iar temperaturile maxime vor scădea cu peste zece grade, pe fondul unor perioade de instabilitate atmosferică, reiese din prognoza publicată, luni, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), pentru intervalul 7 – 20 iulie.

În Banat, după primele două zile din interval, cu val de căldură persistent și intens, vremea se va răci semnificativ, mediile valorilor diurne vor fi în scădere de la 38 – 39 de grade, la 23 de grade. După data de 9 iulie, treptat, valorile diune vor crește, media acestora va ajunge la 31 de grade la finalul primei săptămâni și spre 34 de grade la sfârșitul intervalului de anticipație. Valorile nocturne vor fi în scădere, de la o medie de 19 grade, până la 13 grade spre finalul primei săptămâni, iar ulterior vor crește treptat până la 17 – 18 grade. Probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică va fi mai mare în intervalul 9 – 11 iulie și după data de 15 iulie.

În Crișana, în primele două zile din interval, cu val de căldură persistent și intens, mediile valorilor diurne vor fi de 35 – 37 de grade. Ulterior, vremea se va răci semnificativ, iar media maximelor termice va ajunge la 21 – 22 de grade. După data de 9 iulie, treptat valorile diurne vor crește, media acestora va ajunge la 28 de grade la finalul primei săptămâni și spre 32 de grade la sfârșitul intervalului. Valorile nocturne vor fi în scădere de la o medie de 19 grade, până la 12 grade spre finalul primei săptămâni, iar ulterior vor crește treptat până la 16 – 17 grade. Probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică va fi mai mare în zilele de 9, 10 și 11 iulie și în cea de-a doua săptămână din interval.

În Transilvania, luni și marți, valul de căldură va fi persistent și intens, cu valori maxime, în medie, de 34 – 35 de grade. Apoi, în interval scurt de timp, vremea se va răci semnificativ, iar media valorilor diurne va ajunge la 23 de grade. După data de 10 iulie, valorile termice maxime vor avea tendința generală de creștere, iar media acestora va ajunge la 30 de grade. Valorile nocturne vor fi în scădere de la o medie de 15 – 16 grade, până la 10 grade spre finalul primei săptămâni, iar ulterior vor crește treptat până la 14 – 15 grade. Probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică va fi mai mare în jurul datei de 10 iulie și după data de 15 iulie.

În Maramureș, în primele două zile din prima săptămână cu val de căldură persistent și intens, mediile valorilor diurne vor fi de 34 – 35 de grade. Ulterior, vremea se va răci semnificativ, iar media maximelor termice va ajunge la 22 de grade. După data de 9 iulie, treptat valorile diurne vor crește, iar media acestora va ajunge la 30 de grade la sfârșitul intervalului. Valorile nocturne vor fi în scădere de la o medie de 17 grade, până la 11 grade spre finalul primei săptămâni, iar ulterior vor crește treptat până la 15 grade. Pe aproape tot parcursul intervalului vor fi posibile manifestări de instabilitate atmosferică, cu probabilitate mai mare în jurul datelor de 10 și 15 iulie.

În Moldova, în primele două zile această săptămână, valul de căldură va fi persistent și intens, cu valori maxime în medie regională de 36 – 37 de grade. Ulterior, vremea se va răci semnificativ, iar media valorilor diurne va ajunge la 26 de grade. După data de 10 iulie, vor mai fi alternanțe termice, dar tendința generală va fi de creștere a maximelor, iar media acestora va ajunge la 31 de grade. Valorile nocturne vor fi în scădere de la o medie de 18 – 19 grade, până la 13 grade spre finalul primei săptămâni, iar ulterior vor crește treptat până la 17 grade. Probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică va fi mai mare în jurul datei de 10 iulie și după data de 15 iulie.

Publicitate

În Dobrogea, până în data de 9 iulie, valul de căldură va fi persistent și intens, cu valori maxime, în medie, de 32 de grade, iar în partea continentală va fi caniculă. După această dată, vremea se va răci, iar media valorilor diurne va ajunge la 29 de grade. După data de 11 iulie, valorile termice maxime vor avea tendința de creștere ușoară, iar media acestora va ajunge la 32 – 33 de grade. Valorile nocturne vor fi în scădere de la o medie de 20 de grade, până la 17 grade spre finalul primei săptămâni, iar ulterior vor crește treptat până la 20 – 21 de grade. Probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică va fi ridicată în jurul datei de 10 iulie, dar și după data de 16 iulie vor fi posibile averse și descărcări electrice.

În Muntenia, pe 7 și 8 iulie, valul de căldură va fi persistent și foarte intens, cu valori maxime, în medie, de 38 – 39 de grade. Ulterior, vremea se va răci semnificativ, iar media valorilor diurne va ajunge la 29 – 30 de grade. După data de 11 iulie, valorile termice maxime vor avea variații, cu tendința de creștere, iar media acestora va ajunge la 34 de grade. Valorile nocturne vor fi în scădere de la o medie de 19 grade, până la 15 grade spre finalul primei săptămâni, iar ulterior vor crește treptat până la 18 – 19 grade. Probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică va fi mai mare în jurul datei de 10 iulie și după data de 16 iulie.

În Oltenia, în primele două zile, valul de căldură va fi persistent și foarte intens, cu valori maxime, în medie, de 39 de grade. Apoi, vremea se va răci semnificativ, iar media valorilor diurne va ajunge la 28 de grade. După data de 10 iulie, valorile termice maxime vor avea tendința generală de creștere, iar media acestora va ajunge la 35 de grade. Valorile nocturne vor fi în scădere de la o medie de 19 – 20 de grade în primele nopți, până la 13 – 14 grade spre finalul primei săptămâni, iar ulterior vor crește treptat până la 18 grade. Probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică va fi mai mare în jurul datei de 10 iulie și după data de 16 iulie.

La munte, în primele două zile din interval, valul de căldură va fi persistent și intens, cu valori maxime, în medie, de 25 de grade și minime de 15 grade. Apoi, vremea se va răci semnificativ, media valorilor diurne va ajunge la 14 grade, iar a celor nocturne la 6 grade. După data de 11 iulie, valorile termice vor avea tendința generală de creștere, media maximelor va ajunge la 21 de grade, iar a minimelor la 12 grade. Probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică va fi mare pe tot parcursul intervalului, dar mai ales în jurul datei de 10 iulie și după data de 15 iulie. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

PSD Botoșani: Valeriu Iftime tratează județul ca pe propria moșie

Publicat

acum 2 ore

luni, 07.07.2025

de

Publicitate

Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a convocat o ședință extraordinară pentru a supune din nou votului proiectul privind alocarea a 3,9 milioane de lei din fondul de rezervă al CJ pentru alimentarea cu apă, instalarea de surse de energie regenerabilă și amenajarea de drumuri de exploatație agricolă.

Grupul consilierilor județeni PSD Botoșani atrage din nou atenția asupra modului arbitrar, lipsit de transparență și echitate, în care Valeriu Iftime continuă să împartă fondurile publice. Deciziile sale sunt dictate de criterii politice și afinități personale, nu de nevoile reale ale comunităților botoșănene. Orice încercare de a corecta aceste inechități este blocată sistematic.

În locul unor măsuri concrete și bine fundamentate, Valeriu Iftime preferă să livreze discursuri emoționale, să vândă iluzii și să întrețină o victimizare penibilă – un teatru politic care maschează, de fapt, lipsa soluțiilor reale și un populism ieftin.
Este inacceptabil ca localități precum Manoleasa, cu cel mai mare necesar zilnic de apă pentru animale din județ – 273 de metri cubi – să fie complet ignorate, în timp ce alte localități precum Concești (29 mc/zi), Broscăuți (34 mc/zi) sau Brăești (57 mc/zi) sunt clar avantajate. Orașul Darabani, cu 150 mc/zi necesar, primește în continuare 700.000 de lei, deși alte comunități au nevoi similare sau chiar mai mari.

În consecință, consilierii județeni PSD vor reveni cu un amendament clar, care reașază sumele alocate în funcție de nevoile reale, nu de criterii personale. Vom propune diminuarea alocărilor pentru Darabani, Brăești, Broscăuți și Concești cu câte 200.000 de lei și realocarea sumelor pentru comunele Manoleasa (necesar zilnic de apă pentru animale de 273 mc/zi), Ungureni (240 mc/zi) și Știubieni (239 mc/zi) și pentru Avrămeni (168 mc/zi), localitate în care chiar domnul președinte al CJ recunoștea, în campania electorală, existența unor probleme grave cu apa.

PSD Botoșani sprijină cu tărie investițiile pentru apă pentru animale, dar cere ca acestea să fie făcute pe baza unor criterii obiective, transparente și corecte. Banii publici nu sunt un instrument de imagine și nu pot fi împărțiți după bunul plac al unui politician ajuns vremelnic în fruntea Consiliului Județean.

Deși nou în politică, Valeriu Iftime s-a transformat rapid în exponentul unui sistem pe care botoșănenii l-au respins mereu – un sistem în care decizia publică este luată în funcție de interese de grup și prietenii politice, nu de binele comun.
Mai mult, în loc să se victimizeze și să vorbească despre „înjunghieri pe la spate”, președintele CJ ar trebui să înțeleagă că responsabilitatea de a convinge și de a obține susținerea unui proiect revine inițiatorului. În democrație, amendamentele sunt un drept legitim, nu o ofensă, iar abținerea de la vot a consilierilor PSD a fost un semnal clar: proiectul, în forma propusă, nu corespunde interesului public.

Publicitate

În ciuda presiunilor și a discursului populist al președintelui Consiliului Județean, PSD Botoșani va utiliza toate instrumentele democratice pentru a opri derapajele de la normele unei guvernări responsabile și echitabile.

 

Necesarul zilnic de apă pentru animale

 

Nr crt UAT Nr. exploatații zootehnice Bovine Ovine Caprine Porcine Necesar apă

(mc/zi)
1 Manoleasa 234 3670 3586 1505 200 273
2 Vorniceni 228 3115 7783 11 841 258
3 Ungureni 203 2338 11351 667 746 240
4 Știubieni 145 2902 7494 164 260 239
5 Coțușca 170 2437 3102 333 309 181
6 Corni 66 1586 5862 1333 2070 173
7 Avrămeni 133 2104 2468 1055 873 168
8 Darabani 115 1287 8025 876 415 150
9 Mihălășeni 121 1510 5353 550 719 145
10 Mitoc 104 1532 2575 1811 143 134

Comunicat de presă

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending