Connect with us
Publicitate

Eveniment

Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. Cum a ajuns Moș Ion Roată în Divanul Ad-Hoc și povestea sa tragică

Publicat

Publicitate

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014. Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român, menționează alba24.ro.

24 ianuarie, zi de sărbătoare națională

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014.

Camera Deputaţilor a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române. Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare la 16 decembrie 2014.

Publicitate

La 6 septembrie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, care completează Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare.

Mica Unire – contextul politic

Problema regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost dezbătută, pentru prima dată, în cadrul unui for internaţional, cu prilejul lucrărilor Conferinţei internaţionale de la Viena (3/15 martie-23 mai/4 iunie 1848), la care au trimis reprezentanţi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Rusia.

În favoarea acestui proces s-au pronunţat reprezentanţii Franţei şi Rusiei iar împotrivă cei ai Austriei şi Imperiului Otoman, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Publicitate

Înfrângerea Revoluţiei de la 1848 a readus în Transilvania regimul absolutist habsburgic. În Moldova şi Ţara Românească, prin Convenţia ruso-turcă de la Balta Liman (19 aprilie/1 mai 1849) a fost reinstaurat controlul politic al celor două puteri, notează volumul ”O istorie a românilor” (Ion Bulei, Editura Meronia, 2007). În aceste împrejurări, mişcarea naţională a fost constrânsă să se manifeste în afara ţării, prin activitatea emigranţilor români.

Războiul Crimeii (1853-1856) şi Congresul de la Paris din 1856 (13/25 februarie-18/30 martie) au pus capăt protectoratului Rusiei asupra Principatelor. În tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.

Mica Unire – pregătiri și decizii

În februarie 1857, a fost constituit la Iaşi, Comitetul Electoral al Unirii, care a fixat pentru data de 1/13 martie un program politic, în care preconiza unirea Principatelor într-un singur stat, neutru şi autonom, în frunte cu un prinţ străin (şi domnie ereditară), adunare reprezentativă, garanţia colectivă a puterilor europene ş.a.

Publicitate

În acelaşi sens, la 3/15 martie 1857, a fost înfiinţat şi la Bucureşti, Comitetul Central al Unirii, organ de conducere al partidei naţionale muntene, care şi-a fixat un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Marii şi micii proprietari, deputaţii orăşeni şi ţăranii reuniţi la Adunările ad-hoc din Moldova şi din Ţara Românească, chemaţi să se pronunţe în problema unirii, au dat un răspuns pozitiv prin cele două Rezoluţii aproape identice votate în Moldova la 7/19 octombrie 1857 şi în Ţara Românească la 8/20 octombrie 1857, în care cereau:

  • autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România;
  • prinţ străin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei;
  • neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat;
  • guvern reprezentativ şi constituţional,
  • Adunarea obştească cu putere legislativă,
  • garantarea colectivă a celor şapte puteri.

În perioada 10/22 mai – 7/19 august 1858 au avut loc, la Paris, lucrările Conferinţei reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman).

În ultima zi a lucrărilor a fost semnat actul internaţional, Convenţia de la Paris, şi, totodată, nou statut fundamental al Principatelor.

Potrivit reglementărilor acestuia, cele două ţări menţinute sub suzeranitatea Porţii şi sub „garanţia colectivă” a puterilor urmau „să se administreze liber şi în afara oricărei ingerinţe a Înaltei Porţi” purtând denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”, separaţia administrativ-politică fiind menţinută mai departe.

Fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi. Puterea legislativă urma să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea electivă din ţara respectivă şi Comisia Centrală nou instituită, comună Principatelor.

Domnul urma să fie ales în fiecare ţară „pe viaţă”. Armatele puteau fi reunite în tabere comune sub comanda alternativă a domnilor sau a reprezentanţilor lor. În ansamblu, Convenţia de la Paris, deşi nu acorda Unirea, îi apropia pe români de momentul unificării celor două principate. („Istoria românilor, Constituirea României moderne”, volumul VII, tom I, Editura Enciclopedică, 2003).

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza

La 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859 erau deschise, în Moldova, lucrările Adunării elective. Au fost validate mandatele a 55 de deputaţi. Deputaţii majorităţii s-au întrunit, în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului comun.

După mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, pentru a-l alege pe domn, prin vot deschis. Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor celor 48 de deputaţi prezenţi.

Alegerile pentru Adunarea electivă s-au desfăşurat, în Ţara Românească, între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. Deputaţii conservatori au obţinut 46 din cele 72 de mandate existente. Lucrările Adunării elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie 1859 într-o atmosferă incendiară. Sediul reprezentanţei naţionale era înconjurat de mii de oameni.

Victorie importantă în realizarea statului modern român

În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul „Concordia” din Bucureşti unde, atât deputaţii majorităţii conservatoare cât şi cei ai Partidei naţionale, căutau o soluţie. În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri, reprezentând cea mai bună cale de depăşire a impasului.

Lucrările Adunării s-au reluat în dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00. În numele Partidei naţionale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu „spiritul Convenţiei”, a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Reveniţi în sala de şedinţe, cei 64 de deputaţi, prin votul lor, l-au consacrat pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut o victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Unirea Principatelor Române

În cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a reprezentanţilor Puterilor garante (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei) a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859.

Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti. Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman a consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.

La 22 noiembrie/4 decembrie 1861, Poarta a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care se admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, fapt care presupunea o serie de măsuri importante, între care: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură; suspendarea activităţii Comisiei Centrale de la Focşani; instituirea în fiecare principat a câte unui consiliul provincial, ce urma să fie consultat asupra tuturor legilor şi regulamentelor de interes local, potrivit sursei amintite mai sus.

Primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862. A urmat deschiderea la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat, în mod solemn, în faţa Adunărilor elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala noului stat, arată lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Moş Ion Roată, reprezentantul ţăranilor clăcaşi în Adunarea Ad-hoc. A murit sărac și în uitare

Moş Ion Roată, ţăranul din Câmpuri care a fost ales reprezentant al clăcaşilor în Adunarea Ad-hoc şi a votat unirea Principatelor Române, a intrat în istorie cu ajutorul poveştii lui Ion Creangă, care a devenit cunoscută copiilor din toate colţurile ţării, dar omul Ion Roată a murit sărac şi în uitare. O dovedesc documentele vremii, o spun şi reprezentanţii Muzeului Vrancei, cei care administrează casa memorială ce îi poartă numele.

 

 

„Moş Ion Roată a fost deputat în Divanul Ad-hoc prin care a fost consultată voinţa populară acum mai bine de 160 de ani. La acea vreme, Moş Ion Roată era ţăran clăcaş şi locuia cu chirie pe moşia boierului Nicolae Dăscălescu, fiul lui Ştefan Scarlat Dăscălescu din Focşani.

De aici s-a inspirat şi Ion Creangă care a scris povestea ce îi poartă numele ţăranului, cu acel tâlc nemaipomenit: ‘Facem unirea, dar mâna la muncă o pun tot amărâţii din clasa de jos’, astfel că Moş Ion Roată a devenit un brand al comunei Câmpuri, al judeţului Vrancea. Însă puţină lume ştie că Moş Ion Roată a murit sărac şi uitat.

Există documente care atestă acest lucru. După Unire, exact cum se întâmplă şi în zilele noastre, oamenii care fac lucruri mari sfârşesc în uitare, aşa şi Moş Ion Roată a murit în uitare. Oamenii de felul său, care fac lucruri mari, sunt în general modeşti şi nu se căpătuiesc, nu se chivernisesc să ajungă să-şi facă soclu în timpul vieţii.

Şi vine inevitabil timpul, intervine uitarea, care se aşterne peste unii chiar din timpul vieţii. Acesta a fost şi cazul lui Moş Ion Roată, peste care s-a aşternut uitarea. Răzbunarea a fost că acesta a intrat în legendă datorită poveştii lui Ion Creangă, iar mai târziu moştenitorii au donat casa şi în felul acesta a ieşit povestea la iveală”, spune Valentin Muscă, managerul Muzeului Vrancei.

Cum a ajuns Moș Ion Roată în Divanul Ad-Hoc

„La 26 octombrie 1857, alegătorii din Focşani trimit în Divanul Ad-hoc de la Iaşi doi delegaţi din partea orăşenilor, iar ca deputat al ţăranilor pontaşi pe Ion Roată.

La 6 ianuarie 1958, Ion Roată trimite unui prieten o scrisoare pe care îl înştiinţa despre dezbaterile din Divanul Ad-hoc, în care scria că ‘într-o lună sau două o să cadă boierescul’, şi ‘omul o să fie domnitor în casa lui’.

Descoperind scrisoarea, poliţia îl arestează la Iaşi şi îl trimite sub escortă la starostie. Abia pe 17 februarie este eliberat pe încrederea localnicilor din Câmpuri, cărora li se cerea să garanteze că ‘numitu nu se va mai abate la urmări stricătoare liniştii’.

Se cerea, de asemenea, să fie sub supraveghere poliţienească şi, dacă mai face agitaţie contra ordinii de stat, să fie arestat.

La 1859, după unirea din 24 ianuarie, Moş Ion Roată a fost chemat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în noaptea de 5 spre 6 februarie, în casele lui Ştefan Dăscălescu din Focşani, pentru a se sfătui cu acesta în privinţa răzeşilor. (…)

După Războiul de Independenţă, Moş Ion Roată este decorat cu ‘Steaua României’. Până la sfârşitul vieţii trăieşte însă în sărăcie”( Monografia comunei Câmpuri)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Paracetamolul şi Metforminul ar putea dispărea din farmacii

Publicat

Publicitate

Românii ar putea rămâne fără Paracetamol şi Metformin, cel mai utilizat tratament accesibil pentru diabet, din cauza blocajelor legislative şi administrative “persistente”, susţin producătorii de medicamente generice.

Producătorii români de medicamente generice atrag atenţia că, fără măsuri “urgente”, pacienţii vor rămâne fără acces la tratamente de bază sau vor plăti mai mult pentru ele, iar autorităţile vor pierde ocazia de a realiza optimizări bugetare semnificative în sistemul public de sănătate.

“Birocraţia nu poate justifica pierderi de vieţi sau de resurse financiare. Solicităm autorităţilor competente, Ministerul Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului, să ia măsuri pentru a modifica legislaţia, astfel încât pacienţii să aibă acces mai rapid la medicamentele generice şi biosimilare. În acest fel, resursele financiare existente vor putea fi utilizate mai eficient pentru a trata un număr cât mai mare de pacienţi. Într-un moment în care sănătatea publică este o prioritate şi în care bugetul pentru compensarea medicamentelor nu este suficient, optimizarea bugetelor prin facilitarea accesului pacienţilor la medicamente cu preţuri mai mici este o măsură necesară şi urgentă”, a declarat Simona Cocoş, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România – APMGR, potrivit unui comunicat remis marţi AGERPRES.

Publicitate

Conform APMGR, Directiva UE privind tratarea apelor urbane reziduale este “cea mai nouă lovitură” dată producătorilor de medicamente generice şi, implicit, pacienţilor, din cauză că aceasta impune taxe noi.

“Cel mai probabil, ea va avea un impact devastator asupra unor fabrici de medicamente generice 100% româneşti şi/sau asupra unor linii de producţie şi va afecta grav securitatea aprovizionării cu medicamente generice, ameninţând disponibilitatea unor medicamente critice. De pildă, ar putea duce la dispariţia Paracetamolului şi a Metforminului – cel mai frecvent medicament prescris oral pentru pacienţii cu diabet zaharat de tip 2. Ce se întâmplă, de fapt, este că această directivă impune taxe noi pentru producătorii de medicamente, care nu pot să gestioneze costurile prin majorarea preţurilor, deoarece acestea sunt strict reglementate de Ministerul Sănătăţii”, se explică în comunicat.

Astfel, afirmă APMGR, în cazul Paracetamolului, dat fiind că este un medicament cu preţ nereglementat, impactul directivei va fi o creştere a preţului cu 45% care va fi suportată integral de pacienţi.

Publicitate

De asemenea, în cazul Metforminului, “preţul ar trebui să crească cu 48%”, însă fiind vorba despre un medicament cu preţ reglementat de stat, “probabil va fi retras din piaţă”, nemaiputând fi sustenabil.

“În aceeaşi situaţie, se regăsesc cele peste 700 de medicamente generice compensate cu preţuri de până în 10 lei. (…) În România, preţurile la medicamente sunt stabilite folosind un sistem de referinţă, care ia în calcul cel mai mic preţ dintr-un coş de 12 state membre UE. Acest sistem pune în impas multe medicamente cu preţuri mici”, transmite APMGR.

Potrivit reprezentanţilor producătorilor de medicamente generice, începând din 2023, în România, taxa clawback pentru medicamentele generice este de 15%, “o valoare dificil de suportat” pentru medicamentele cu preţuri mici şi care face ca multe dintre acestea să devină nesustenabile.

Publicitate

APMGR susţine că, în perioada 2013 – 2020, peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă.

“În România, în contractele cost-volum dintre CNAS şi producătorii de medicamente intră în principal medicamentele inovative, iar când brevetele acestora expiră medicamentele generice ar trebui să intre automat în listele de rambursare. Realitatea însă arată diferit: accesul medicamentelor generice pe lista medicamentelor compensate se produce cu o întârziere şi de doi ani de la expirarea brevetului medicamentului inovativ ceea ce duce la cheltuieli importante şi pierde şansa de a trata mai mulţi pacienţi”, mai susţin reprezentanţii APMGR.

Medicamentele generice tratează “peste 70%” dintre pacienţi, intră pe piaţă cu preţuri mai mici decât medicamentul inovativ cu 40% (în primul an) – 70% (în al patrulea an), asigură medicamente esenţiale pentru un grup demografic mai larg.

“În ariile terapeutice unde au intrat medicamentele generice numărul pacienţilor trataţi a crescut de până la 3 ori (studiu IQVIA). În perioada 2016 – 2023, prin intrarea pe piaţă a medicamentelor generice s-a realizat peste 1 miliard euro optimizare bugetară, prin urmare, CNAS poate trata mai mulţi pacienţi. În perioada 2023 – 2028 se estimează peste 500 milioane euro optimizare bugetară ca urmare a intrării medicamentelor generice în urma pierderii brevetelor medicamentelor inovative”, se mai explică în comunicatul APMGR. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

(P) PSD îl va susține pe primarul Cosmin Andrei dacă se va organiza un referendum local privind evacuarea chiriașilor scandalagii din Centrul Vechi

Publicat

Publicitate

PSD Botoșani va desfășura o campanie în sprijinul primarului Cosmin Andrei dacă acesta va organiza un referendum local pe tema evacuării chiriașilor recalcitranți din Centrul Istoric.

 

Este evident că acțiunea avocatei PNL de a bloca în instanță evacuările dispuse de primarul municipiului are o miză electorală prin care PNL speră să obțină voturile chiriașilor din Centrul Vechi.

Publicitate

 

PSD Botoșani consideră că aceste acțiuni ale PNL contravin interesului public al celorlalți cetățeni din oraș care se comportă civilizat, dar care au fost terorizați de scandalul și violența unora dintre chiriașii din Centrul Vechi.

 

Publicitate

Ca atare, PSD Botoșani va susține o campanie prin care îi va îndemna pe botoșăneni să participe la un eventual referendum local și să răspundă DA la întrebarea anunțată de edilul municipiului: „Sunteți de acord ca primarul să continue să-i evacueze din locuințele Primăriei pe chiriașii care încalcă repetat normele de conviețuire socială?

 

Consultarea publică a locuitorilor municipiului are loc în urma acțiunii în instanță a avocatei Ionela Aiftincă, prin care a fost suspendată temporar evacuarea unor chiriași din Centrul Vechi, amendați în mod repetat pentru tulburarea liniștii publice. Președintele PNL Botoșani, Valeriu Iftime, a propus-o pe avocata Ionela Aiftincă pe locul 2 în lista PNL pentru Senatul României în circumscripția Botoșani.

Publicitate

 

https://www.facebook.com/share/p/18JVw4AaH1/

 

CMF11240017

Citeste mai mult

Eveniment

„Mingile de foc” și Super-Luna vor asigura spectacolul pe cerul nopților de noiembrie. Când pot fi observate din România

Publicat

Publicitate

Tauridele, Leonidele și Super-Luna vor asigura spectacolul pe cerul nopților de noiembrie. În următoarea perioadă, se vor manifesta două evenimente ce pot fi observate și pe cerul României. Este vorba despre curenții de meteori  Tauridele de nord și Leonidele, scrie alba24.ro. Tauridele sunt o ploaie de meteori anuală, renumită pentru meteori mai luminoși și uneori chiar pentru bolizi spectaculoși (meteori foarte strălucitori), cunoscuți și ca „mingi de foc.”

Tauridele se împart în două roiuri principale, denumite Tauridele de Nord și Tauridele de Sud, care au surse diferite, dar care produc împreună acest spectacol ceresc, potrivit Earth Sky.

Tauridele provin din rămășițele cometei 2P/Encke, al cărei nucleu s-a dezintegrat parțial în timpul trecerilor sale prin apropierea Soarelui, și din alte obiecte mici asociate.

Publicitate

Această cometă a lăsat în urmă un nor de particule care, atunci când Pământul trece prin el, generează această ploaie de meteori.

Tauridele sunt active în aceste zile și au un maxim din 5 noiembrie încolo. Un alt maxim d vizibilitate vor înregistra Tauridele de Nord, în jurul datei de 11-12 noiembrie.

Tauridele sunt cel mai bine observate în orele târzii ale nopții și în zori, când radianții lor – punctele de pe cer din care par să vină meteoriții – sunt mai sus pe cer. Radianții pentru Tauride se află în constelația Taur, de unde și numele.

Publicitate

Tauridele sunt vizibile cu ochiul liber, și cu puțin noroc, pot fi observate în condiții de cer senin și fără prea multă poluare luminoasă.

În anii în care particulele de dimensiuni mari din roiul Tauridelor intră în atmosferă, este posibil să apară mai multe mingi de foc decât de obicei, oferind un spectacol impresionant pe cer.

Evenimente astronomice ale lunii noiembrie: Super-Luna și Leonidele

Publicitate

A patra și ultima super-lună din 2024 apare pe 15 noiembrie. Satelitul va apărea mai strălucitor și mai mare decât de obicei.

Super-luna va îngreuna însă observarea Leonidelor (pe lângă cea a Tauridelor de Nord), care sunt la apogeu în aceeași perioadă. Meteorii mai slabi nu se vor vedea, din cauza luminii Lunii aflate în această fază.

Leonidele vor fi active de la începutul lunii, însă noaptea de 17 noiembrie va fi cel mai bun moment pentru a le observa. Un al doilea vârf de activitate va fi noaptea de 19 noiembrie. Atunci se pot vedea 10-15 meteori pe oră.

Curentul de meteori Leonide este cunoscut mai ales pentru producerea furtunilor de meteori în anii 1833, 1866, 1966, 1999 şi 2001. Este activ din 6 noiembrie până în 30 noiembrie 2024.

Leonidele sunt resturile cometei Temple-Tuttle, care a trecut la periheliu în 1998.

În perioada 1998-2002, Pământul a trecut, în fiecare an, printr-o regiune plină de praful lăsat de nucleul cometei, astfel s-au produs adevărate furtuni de meteori, cu rate de 1.000 de meteori pe oră.

Începând cu 2003, maximum atins de acest curent a fost de cel mult 10 meteori pe oră.

Din păcate, s-a estimat că Pământul nu va mai întâlni nori denși de resturi până în 2099.

Prin urmare, când cometa va reveni în 2031 şi 2064, nu vor fi furtuni de meteori, dar este aşteptată o activitate mai crescută ce ar putea depăşi 100 meteori / oră, la trecerea pe lângă un conglomerat de resturi ale cometei Temple-Tuttle.

Calendar fenomene astronomice până la finalul anului 2024
17 noiembrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea)

17 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15)

7 decembrie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea)

13 decembrie – ocultaţie Luna cu roiul de stele Pleiadele (seara)

14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 150)

21 decembrie – Solstiţiul de iarnă.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Marius Budăi, PSD: „Iftime se plângea cel mai tare de creșterea salariului minim. Voia ca salariile să fie cât mai mici, ca să îi rămână lui un profit cât mai mare”

Publicat

Publicitate

Deputatul PSD Marius Budăi i-a cerut președintelui PNL Botoșani, Valeriu Iftime să se abțină să mai deplângă soarta botoșănenilor cu venituri mici, după ce ani la rând s-a opus cu vehemență creșterii salariului minim, din postura de președinte al Camerei de Comerț Botoșani.

Social-democratul spune că atunci când era patron, Iftime nu era preocupat decât de profitul personal, fără să îi pese că nivelul scăzut al salarizării îi determină pe tinerii botoșăneni să plece la muncă în străinătate.

 

Publicitate

Acum la început de campanie electorală îl rog un singur lucru pe domnul Iftime. Să înceteze cu acestă ipocrizie precum că îl preocupă sărăcia din Botoșani. Să nu se mai dea social-democrat, că nu este! Când eram ministrul Muncii și răspundeam invitației dumnealui de a participa la discuții la Camera de Comerț din Botoșani, domnul Iftime se plângea cel mai tare că PSD crește salariul minim. Nu-i păsa când îi spuneam că ne pleacă tinerii din țară și din județ dacă sunt plătiți prost. Hai să vedem stenogramele ședințelor!”, a declarat Marius Budăi candidat PSD pentru Camera Deputaților.

 

Marius Budăi a mai spus că PSD „îl va supăra din nou’’ pe Valeriu Iftime, întrucât programul electoral al social-democraților conține mai multe măsuri pentru creșterea veniturilor românilor, inclusiv creșterea salariului minim pe economie, prin aplicarea mecanismului european.

Publicitate

 

 „Îl supăram atunci că PSD creștea salariile. Îi promit că îl vom supăra din nou, dacă, dumneavoastră cetățenii din județul Botoșani veți vota ca PSD să facă parte din viitorul guvern! Vom crește veniturile românilor care muncesc sau au muncit cinstit, așa cum am făcut de fiecare dată când am fost la guvernare!”, a subliniat deputatul PSD.

 

Publicitate

Măsurile PSD pentru creșterea veniturilor celor care muncesc se reflectă și în datele statistice oficiale. Salariul mediu net s-a consolidat la o valoare de peste 1.000 de euro, promisă de PSD în momentul intrării la guvernare. În luna august a atins 1.030 de euro, adică 5.158 de lei.

 

În programul de guvernare pentru următorul mandat, PSD se angajează să ducă salariul mediu net, în mână,  la peste 1.500 de euro lunar, salariul minim net va crește la peste 750 de euro pe lună, iar  pensia medie la 810 euro pe lună. Atingerea acestor obiective este garantată de prestația PSD în toate guvernările din care a avut parte, când a asigurat creșteri importante ale pensiilor și salariilor!

 

https://www.facebook.com/share/p/NEpMrJKUU3V5pRGb/?mibextid=WC7FNe

 

CMF11240017

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending