Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani –Biroul Rutier au oprit pentru control, pe Calea Națională, din muncipiul Botoșani, un autoturism condus de un tânăr, de 25 de ani, din comuna Coțușca.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Mai mult decât atât, plăcuțele de înmatriculare ale autoturismului emise de un stat străin, erau expirate din anul 2020.

Publicitate

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis și punere în circulație a unui autovehicul neînmatriculat.

Publicitate

Polițiștii rutieri verifică legalitatea transportatorilor utilizând aparatele Tachoscan din dotare.

Această aparatură oferă informațiile existente pe cardul tahograf al conducătorului auto, privind timpii de conducere, pauză și odihnă. Respectând aceste obligații impuse de legislația incidentă, conducătorul auto este apt să conducă autovehiculele în condiții de siguranță pentru toți participanții la trafic.

Publicitate

La nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani există două astfel de aparate utilizate în cadrul activităților specifice.

Publicitate

În ultimele zile, s-a discutat intens în spațiul public despre un candidat la președinția României, care ar beneficia de sprijinul unor consultanți externi ce utilizează așa-numitele „ferme de troli.” Presa centrală nu a oferit însă o imagine clară a acestui fenomen, dând impresia că aceste ferme sunt doar niște grupuri de conturi care comentează în favoarea unui candidat. Dar realitatea din spatele fermelor de troli moderne este cu totul alta, iar acest articol își propune să explice în detaliu cum funcționează aceste structuri de influență digitală, informează ziarpiatraneamt.ro.

O „fermă de troli” reprezintă un ansamblu organizat de conturi false pe rețele sociale și alte platforme online, având scopul de a manipula opinia publică, de a promova agende ascunse sau de a ataca anumite figuri publice. La nivel de bază, aceste ferme sunt folosite pentru răspândirea dezinformării și crearea de controverse, dar și pentru publicitate sau campanii de influență. Controlate de organizații politice, grupuri de interese, companii și uneori chiar actori statali străini, fermele de troli urmăresc destabilizarea proceselor democratice prin manipularea percepțiilor publicului larg sau crearea unei imagini false despre un produs promovat.

Pe măsură ce tehnologia a evoluat, tehnicile acestor ferme s-au rafinat, depășind stadiul simplu al comentariilor și intrând într-o sferă de influență mai subtilă. Cu câțiva ani în urmă, o „fermă de troli” funcționa prin bombardarea unor pagini sau postări cu mesaje pro sau contra unui subiect pentru a influența opinia publicului. Însă astăzi, platformele mari de social media, precum Facebook, au introdus mecanisme de protecție, care identifică și blochează majoritatea conturilor false. De aceea, strategiile de trolling actuale sunt orientate spre amplificarea artificială a popularității unui mesaj nu spre comentarii directe.

Publicitate

Cum funcționează, de fapt, o fermă de troli în 2024? Mecanismele de trolling profesionist presupun crearea unei postări într-o pagină oarecare, fără urmăritori, pentru a capta algoritmii rețelei de socializare. În acel moment, „armata de troli” intervine, oferind mii de reacții – like-uri, distribuiri – care transformă postarea într-una „virală.” Algoritmii percep această activitate intensă drept popularitate autentică și, astfel, mesajul respectiv este recomandat automat unui număr mai mare de utilizatori. Prin această strategie, postarea câștigă rapid tracțiune, obținând vizibilitate mult peste nivelul normal, fără ca trolii să comenteze sau să dezbată direct. Acest proces de amplificare digitală nu necesită opinii, ci doar interacțiuni masive pentru a crea impresia de „interes public” și a transforma mesajul într-un fenomen virtual.

În România, unde infrastructura și resursele pentru trolling profesionist sunt limitate, tehnicile sofisticate de acest tip sunt rare. De regulă, echipele locale utilizează conturi false pentru a adăuga câteva comentarii la postările politicienilor sau pentru a le crește temporar și foarte puțin popularitatea în scop electoral. Aceste tactici sunt însă departe de amploarea și puterea unei ferme adevărate de troli, așa cum am observat în campaniile internaționale de succes, precum Brexit sau alegerile din SUA. În astfel de contexte, fermele de troli au potențialul de a crește impactul electoral al unui candidat cu 5% până la 10%, prin manipularea percepției publicului.

Pentru publicul larg, este esențial să înțeleagă că „ferma de troli” adevărată nu are nimic de-a face cu câteva zeci de conturi false, create la ordinul unui politician frustrat pentru a încuraja sau ataca anumiți candidați pe rețelele sociale. O veritabilă fermă de troli funcționează ca o structură masivă și costisitoare, capabilă să învingă algoritmii de protecție și să manipuleze opinia publică la o scară amplă. Diferența între un grup de conturi false și o fermă de troli profesională este comparabilă cu diferența dintre un pistol cu apă și o rachetă intercontinentală. Astfel, dacă observăm un fenomen de viralizare masivă și rapidă a unui mesaj, este bine să ne întrebăm dacă suntem martorii unei mișcări spontane sau a unei campanii bine orchestrate de o fermă de troli.