LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 29 mai 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 29 mai 2025:

Loto 6/49: 14, 29, 46, 24, 15, 21

Loto 5/40: 6, 35, 32, 21, 11, 39

Joker: 25, 31, 28, 29, 7 + 20

Noroc: 6 4 9 8 4 1 6

Noroc Plus: 4 4 5 3 6 5

Super Noroc: 4 5 0 6 9 6

Potrivit celor mai recente prognoze, vara 2025 se anunță a fi una plină de contraste în Europa. Modelele atmosferice indică o dinamică accentuată, cu variații bruște și condiții meteorologice provocatoare.

După un debut instabil și imprevizibil al sezonului, meteorologii estimează că lunile de vară vor evolua spre o perioadă mai uscată, în special în a doua jumătate a sezonului. Specialiștii Severe-Weather avertizează însă asupra unui risc crescut de valuri de căldură, care ar putea afecta mai multe regiuni ale continentului.

Sfârșitul primăverii 2025

Primăvara meteorologică acoperă perioada martie-aprilie-mai, iar datele disponibile până la 13 mai arată o imagine clară a sezonului care se încheie.

O anomalie dominantă de înaltă presiune s-a situat deasupra Europei de nord-vest, în timp ce sistemele de joasă presiune au rămas în principal departe de Europa centrală, acoperind părțile sud-vestice și cele din nord-estul îndepărtat.

Anomalia de temperatură pentru această perioadă arată temperaturi mai ridicate decât normalul peste cea mai mare parte a continentului. Zona care se remarcă este poate Europa de sud-vest, sub influența regională a unui sistem de joasă presiune.

Precipitațiile au fost mai abundente în Europa de sud-vest, extinzându-se către părțile sud-centrale. Această centură de precipitații este în principal impactul sistemelor regionale de joasă presiune din Europa de sud-vest și Mediterana de vest.

Tranziția către vară

Prognoza ansamblului pentru ultima săptămână din mai arată o anomalie semnificativă de joasă presiune care coboară în Europa.

Aceasta este o zonă largă de joasă presiune care afectează întregul continent, aducând cu ea un flux mai nordic în timpul tranziției, cu vreme instabilă și potențial pentru fenomene severe.

Modelul de temperatură din această perioadă arată o anomalie rece largă peste continent, fiind o medie săptămânală care reflectă impactul sistemului larg de joasă presiune.

Prognoza precipitațiilor arată o zonă mare a Europei cu precipitații peste normal în această perioadă, cu mai multe ploi în zona de impact direct a sistemului de joasă presiune.

Vara 2025: Prognoza pentru iunie

Pentru iunie, modelul de presiune prevăzut de ECMWF arată o zonă de înaltă presiune indicată deasupra Atlanticului Nord îndepărtat și cu o posibilă extensie în Europa de nord-vest.

Un vârf de înaltă presiune este, de asemenea, prevăzută să se ridice deasupra sudului.

O zonă de presiune mai scăzută este prevăzută deasupra Europei de nord-est, ceea ce poate însemna un flux nordic către nord-vestic deasupra Europei centrale în iunie.

Modelul de temperatură din iunie pentru Europa arată vremea mai caldă decât normalul în părțile de nord-vest și sudice.

Dar regiunile centrale și nord-estice sunt prevăzute cu temperaturi normale până la chiar sub normal în iunie.

Prognoza precipitațiilor indică, de asemenea, un flux mai uscat, cu mai puține precipitații în Europa de vest, sud-centrală și meridională.

Prognoza ECMWF pentru vara 2025

Prognoza de presiune realizată de Centrul European pentru Prognoza Meteo pe Termen Mediu (ECMWF) pentru vară arată o zonă de joasă presiune deasupra Europei nordice îndepărtate.

Arată, de asemenea, un sistem de înaltă presiune deasupra Atlanticului de Nord, extinzându-se peste Marea Britanie și Irlanda și ajungând către Europa centrală.

Prognoza de temperatură arată vreme peste normal pe o mare parte a continentului.

Cele mai calde anomalii sunt prevăzute deasupra Europei centrale și, de asemenea, deasupra unor părți din vest. Aceasta arată o dominanță foarte probabilă a sistemelor de înaltă presiune.

În prognoza precipitațiilor ECMWF, se pot vedea în general condiții mai uscate prevăzute deasupra Europei sub zona de înaltă presiune.

Dar vedem condiții mai umede prevăzute deasupra părților nordice îndepărtate ale Marii Britanii și Scandinaviei.

În general, sistemul anticiclonic de blocare pare să aducă un factor de secetă pe o parte mai mare a Europei Centrale, cu un potențial mai mare pentru valuri de căldură decât normalul.

Prognoza UKMO pentru vara 2025

Modelul UKMO arată o indicație a unui sistem de joasă presiune situat deasupra Europei de nord-vest pentru august, și zone de înaltă presiune la est și vest.

Această configurație ar sugera perturbări frecvente din nord-vest în părțile centrale.

Prognoza de temperatură arată vreme mai caldă decât normalul pe o mare parte a continentului, cu anomalii calde de vârf indicate deasupra Europei centrale și nordice.

Impactul acelei regiuni de joasă presiune se poate vedea și în prognoza precipitațiilor, cu o zonă de mai multe ploi deasupra Europei nordice și nord-vestice.

Concluzia pentru vara 2025

Previziunile convergente ale diferitelor modele meteorologice sugerează că vara 2025 va fi caracterizată de:

Temperaturi peste medie în cea mai mare parte a Europei
Condiții mai uscate în Europa centrală și meridională
Potențial crescut pentru valuri de căldură în regiunile centrale
Precipitații mai abundente în partea nordică a continentului
Un început de vară mai instabil în iunie, urmat de condiții mai stabile
Aceste predicții pe termen lung oferă o perspectivă generală asupra tendințelor meteorologice, dar vremea efectivă poate varia considerabil de la aceste prognoze, fiind influențată de mulți factori globali care pot modifica dezvoltarea modelelor meteorologice.

Joi, la Biserica Vovidenia din Botoșani, un sobor de preoți a săvâșit slujba de prohodire a unui om care, prin discreție și dăruire, a lăsat o urmă adâncă în comunitate: Vasile Halașanu, fost director economic și președinte al Fundației Județene pentru Tineret Botoșani, un om a cărui viață a fost închinată tinerilor și idealurilor civice.

La slujba de înmormântare, oficiată în lăcașul încărcat de liniște și rugăciune, la căpătâiul său a fost așezat drapelul de la Revoluție, semn că viața lui a fost, până la capăt, legată de destinul acestui popor și de nevoia lui de libertate, de construcție și speranță.

În biserică și, mai apoi, în aerul tulburat de lacrimi de la locul de veci, prietenii i-au adus cuvinte de prețuire, iar mulțimea a răspuns în tăcere. Un moment de adâncă emoție a fost aplauzul spontan, profund, venit din inimile celor care au înțeles că se despart nu doar de un om, ci de o epocă de implicare și onoare.

O viață dăruită tinerilor și comunității

Cu o carieră vastă în administrația publică și în coordonarea de proiecte civice și sociale, Vasile Halașanu a fost, din 1990 până în 2021, una dintre figurile-cheie ale Fundației Județene pentru Tineret Botoșani. Sub conducerea sa, Casa Tineretului nu a fost doar o clădire. A fost un refugiu, o școală a implicării, un loc unde generații întregi și-au descoperit vocația și curajul.

Chiar și după retragerea din funcția executivă, a rămas sufletul din umbră – omul care încuraja, care dădea sfaturi, care deschidea uși și minți. Un spirit viu, atent, blând, dar ferm în convingeri. Un vizionar.

„Nu l-am pierdut. L-am câștigat pentru totdeauna”

Cristina Cărciuț, actualul președinte al fundației, i-a dedicat un mesaj cutremurător:

„Vasile Halașanu nu a fost doar un fost președinte al fundației. A fost sufletul ei. A fost omul care a înțeles, cu zeci de ani în urmă, cât de esențial este ca tinerii să aibă un spațiu al lor, o comunitate a lor, o voce. Și nu s-a mulțumit să vorbească despre asta. A acționat. A construit. A protejat. A fost, mereu, cu un pas înaintea timpului.
Mă înclin în fața unui destin care a atins atât de mulți oameni. Și mă angajez, în numele unei întregi generații de tineri, că vom păstra viu acest loc și idealurile lui. Nu l-am pierdut pe Vasile Halașanu. L-am câștigat pentru totdeauna în amintirea noastră colectivă”, 

O moștenire vie

Numele lui Vasile Halașanu va rămâne scris în conștiința unei comunități întregi ca simbol al solidarității, al implicării autentice și al credinței în potențialul tinerilor. A iubit fără zgomot. A construit fără să ceară. A lăsat în urmă nu doar amintiri, ci fapte și locuri care vor vorbi despre el și mâine.

Iar joi, când pământul a primit trupul său, aplauzele celor prezenți nu au fost un rămas bun, ci o recunoaștere tăcută că unele vieți nu se încheie, ci devin exemplu.

Curtea Constituțională a decis joi că declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor, relatează Agerpres.ro

Potrivit unui comunicat transmis joi, cu majoritate de voturi, CCR a declarat neconstituțional art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, cu următorul cuprins: ‘Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1’.

În urma acestei decizii, care este definitivă, declarațiile de avere care se depun la Agenția Națională de Integritate nu mai trebuie să cuprindă bunurile soților și copiilor.

‘Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în măsura în care nu se referă și la drepturile și obligațiile soțului/soției declarantului, precum și ale copiilor majori aflați în întreținerea acestuia’, precizează CCR.

Judecătorii constituționali argumentează că o declarație pe proprie răspundere nu poate fi făcută decât în nume propriu.

‘În esență, Curtea a reținut, în ceea ce privește prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere
penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere’, este motivarea oferită de CCR.

De asemenea, cu majoritate de voturi, au fost declarate neconstituționale alte două articole din Legea nr.176/2010, care se referă la publicarea pe pagina de internet a ANI a declarațiilor de avere și interese.

Art. 12 alin (6) prevede: ‘Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii’.

Art.6 alin (1) lit (d) din Legea 176/2010: ‘Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere și declarațiile de interese au obligația să se înregistreze în această calitate pe e-DAI și au următoarele atribuții: (…) d) asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a instituției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii olografe. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii’.

Conform CCR, declarațiile de avere și interese nu vor mai putea fi publicate nici pe site-urile instituțiilor unde activează cei care trebuie să-și declare averile, deoarece se încalcă ‘dreptul la protecția vieții private’.

‘În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1 alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale
criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții
private. Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege’, este explicația oferită de CCR.

CCR menționează că această decizie produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

‘Revine legiuitorului competența de a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției și de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice’, mai spun judecătorii.

Potrivit unor surse din instituție, raportor în acest caz a fost Attila Varga, care a avut – înainte de a ajunge judecător la CCR – șase mandate de parlamentar din partea UDMR.