Radonul, un gaz radioactiv inodor și incolor, este a doua cauză principală a cancerului pulmonar, dar rămâne un subiect relativ necunoscut pentru mulți români. Acum, autoritățile din România vor să schimbe acest lucru. Deși radonul este un gaz radioactiv inodor și incolor, ce nu poate fi depistat decât cu mijloace specifice, puțină lume este conștientă de pericolul la care ne expunem, informează ADEVĂRUL.

În prezent, acest gaz radioactiv reprezintă a doua cauză a cancerului la plămâni, după fumat. Concret, unul din cinci cazuri de cancer are ca și cauză radonul.

„Sunt poluanți atmosferici față de care ne putem proteja, cu condiția să fie detectați, mă refer aici la radon.”, atrăgea atenția Beatrice Mahler, zilele trecute.

„Radon – este un gaz fără miros și culoare, care se găsește în mediul înconjurător, provenind din scoarță terestră. Acesta devine nociv atunci când se acumulează în încăperea în care locuim sau muncim, fiind inhalat în cantitate crescută. O proprietate a radonului este că acesta persistă în căile aeriene și produce eliberarea de radiații pentru o perioadă de aproape 4 zile. Radonul transformă persoana într-o sursă de radiaţii şi favorizează apariţia cancerului pulmonar la adult şi a leucemiei la copil. Deci, e nevoie de cercetare – acesta este mesajul meu direct.”, a explicat medicul pneumolog, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, scrie ADEVĂRUL.

Radonul este definit drept un gaz radioactiv natural care se formează continuu prin dezintegrarea uraniului şi toriului prezent în sol, roci și apă. Acesta nu reprezintă un pericol în aer liber, dar devine riscant când se acumulează în interior, crescând riscurile de cancer pulmonar prin inhalare. Radonul este responsabil pentru aproximativ jumătate din toată expunerea umană la radiații.

Fumătorii au un risc de 25 de ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar din cauza expunerii la radon comparativ cu nefumătorii.

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat radonul ca fiind cancerigen pentru oameni, alături de alți agenți binecunoscuți precum fumul de tutun și azbest.

Mai bine mai târziu, decât niciodată
Directiva 59 Euratom impune obligația statelor membre, inclusiv României, de a monitoriza și de a raporta nivelurile de radon, precum și de a implementa măsuri de protecție pentru a reduce expunerea populației la acest gaz periculos.

Însă, deși România se situează printre statele cu niveluri foarte ridicate de radon în anumite regiuni, legislația s-a lăsat așteptată vreme de mulți ani. Mai exact, autoritățile din țara noastră au întârziat implementarea măsurilor de monitorizare și informare privind riscurile radonului, începând cu transpunerea legislației europene și cu lansarea unei campanii de informare.

Publicitate

România a implementat, din 2018, Planul Național de Acțiune pentru Radonul de Interior (PNAR), care obligă măsurarea concentrației de radon în aerul clădirilor cu grad de ocupare ridicat și realizarea de lucrări pentru protecția împotriva acestui gaz radioactiv, la 5 ani după Directiva 59 Euratom. Totuși, datele obținute din aceste analize nu au fost niciodată făcute publice de autorități.

Țara noastră are legislație în ceea ce privește acest gaz, iar un pachet de reglementări „care completează Codul Construcțiilor din România a intrat în vigoare în octombrie 2023 prin publicarea in Monitorul Oficial”, spunea anterior cercetătoarea Alexandra Cucoș, de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Potrivit acestor noi reglementări, se impun măsurători de radon în toate clădirile publice, inclusiv screening și control în județele cu risc ridicat, unde nivelurile de radon depășesc limita de 300 Bq/m³. Această concentrație este considerată de trei ori mai mare decât norma de siguranță recomandată de OMS. Expunerea la o concetrație de 300 Bq/m3 de radon reprezintă echivalentul a 150 radiografii pe an sau a 16 țigări fumate pe zi.

Ministerul Sănătății a pus în urmă cu câteva zile în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei de informare, educare şi comunicare pentru sensibilizarea populaţiei şi informarea factorilor locali de decizie, a angajatorilor şi a angajaţilor cu privire la riscurile prezentate de radon. Practic, la șase ani de la transpunerea legislației europene.

Cum vor autoritățile să educe populația

Concret, obiectivele Strategiei Naționale de Comunicare pentru Radon sunt concepute pentru a spori conștientizarea și a promova acțiuni în legătură cu riscurile asociate expunerii la radon, potrivit documentelor publicate pe site-ul Ministerului Sănătății. Acestea includ:

1. Creșterea conștientizării în rândul populației și a managerilor clădirilor publice cu privire la riscurile radonului și modalitățile de protecție.

2. Informarea despre legislația existentă referitoare la radon, pentru a încuraja respectarea normelor și reducerea riscurilor.

3. Motivarea angajatorilor și administratorilor clădirilor publice să efectueze teste de radon și să implementeze măsuri preventive.

4. Implicarea proprietarilor de locuințe în testarea și reducerea expunerii la radon.

5. Conștientizarea profesioniștilor din domeniul sănătății și construcțiilor pentru a educa și influența comportamentele legate de radon.

6. Integrarea informațiilor despre radon în programele educaționale, pentru a sensibiliza tinerii și profesioniștii.

7. Promovarea colaborării între autorități, ONG-uri și mass-media pentru a extinde acoperirea temelor legate de radon.

Pentru a aborda acest riscul la care ne expunem din cauza radonului, autoritățile propun o strategie națională de comunicare care să informeze și să educe populația, angajatorii și decidenții locali despre pericolele radonului. Scopul final al acestor inițiative este de a reduce expunerea la radon și de a proteja sănătatea publică, conform standardelor internaționale. Implementarea acestor măsuri necesită însă adoptarea proiectului de hotărâre de guvern și publicarea acestuia în Monitorul Oficial.

„Respiraţi sănătate, nu radon!”

Strategia națională de comunicare privind radonul include mesaje specifice adaptate pentru diverse grupuri-țintă, cu scopul de a motiva populația să protejeze sănătatea lor și a comunității. Exemplele de mesaje:

1. Pentru publicul larg: „Sănătatea Contează! Radonul este un gaz natural, dar poate fi un risc pentru sănătate. Testează nivelul de radon din casa ta pentru a te proteja și a-ți proteja familia de riscurile asociate cancerului pulmonar. Acționează acum pentru un viitor sănătos!” / „Protejează Viitorul! «Prin informare, conștientizare și acțiune, putem contribui la protejarea sănătății noastre și a generațiilor viitoare. Reducerea expunerii la radon este un pas important în această direcție»”.
2. Pentru familiile cu copii: „Copiii sunt cea mai de preț comoară. Asigură-te de faptul că ei cresc într-un mediu sigur și sănătos! Testează nivelul de radon din locuința ta și ia măsuri pentru a asigura calitatea aerului din interior. Respirați sănătate, nu radon!”
3. Pentru proprietarii de clădiri: „Acționează acum pentru sănătatea familiei tale! Testează nivelul de radon din casa ta și ia măsuri pentru a reduce expunerea. O investiție în sănătate cu un minim de efort!”
4. Pentru directorii instituțiilor de învățământ: „Elevii și profesorii merită un mediu de învățare sănătos! Testează nivelul de radon din locuința ta, din clădirile școlare și ia măsuri pentru a asigura calitatea aerului interior. Investiți în sănătatea viitorului!”
5. Pentru fumători: „Radonul și fumatul – o combinație periculoasă! Dacă ai fumat în trecut sau încă fumezi, riscul de cancer pulmonar crește cu expunerea la concentrații mari de radon. Testează nivelul de radon din locuința ta și renunță la fumat pentru a-ți proteja sănătatea.”

Ministerul Sănătății subliniază că strategia va avea și un impact economic pozitiv, prin reducerea costurilor de tratament: „Pe termen lung, prevenirea bolilor asociate cu expunerea la radon va reduce semnificativ costurile de sănătate publică și cheltuielile medicale legate de tratamentul acestor afecțiuni”, relatează ADEVĂRUL

Harta localităților din România expuse la radon

„România ocupă locul patru din Europa în ceea ce privește nivelul de radon, după Cehia, Estonia și Austria. Solul este principala sursă de radon. Solul și aspectele arhitecturale, cum sunt făcute fundațiile clădirilor, sunt factorii principali care influențează acumularea radonului în aerul interior. Nivelul concentrației de radon care se acumulează în aerul interior depinde de caracteristicile constructive ale fiecărei clădiri, gradul de etanșeizare și situația fundațiilor, iar dacă acestea nu au fost izolate, cum e cazul școlilor, radonul pătrunde mult mai ușor din pământ în aerul interior”, a explicat anterior cercetătoarea Alexandra Cucoș, expert în acest domeniu.

Prezența radonului în aerul din interior variază în funcție de factorii geologici, tehnicile de construcție și tipurile de ventilație utilizate. Sursa principală de radon provine din solul de sub clădiri, care poate pătrunde în interior prin fisuri, feronerie și alte goluri, fiind mai frecvent în regiunile temperate și reci unde clădirile sunt menținute la o ușoară subpresiune.

În 16 județe din România, nivelurile de radon depășesc limitele admise, cu o concentrație medie de aproape trei ori mai mare decât media națională. Județele afectate includ Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Sălaj, Satu Mare și Timiș. Regiunea Transilvania și orașele mari, precum București, Iași, Timișoara și Constanța, sunt considerate zone cu risc ridicat de expunere. Județele din Vest au o expunere mai mare la radon din cauza geologiei solului, care contribuie la radioactivitatea crescută a acestuia.

Copiii, în pericol

Cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) atrag atenția asupra riscurilor ridicate de expunere la radon în clădirile publice din România, în special în școli și grădinițe, multe dintre acestea fiind construite fără plăci de beton între 1960 și 2000.

Radonul se acumulează în interior, în special în sălile aglomerate, și poate avea efecte negative asupra sănătății copiilor.

„Radonul este un gaz greu, cu o densitate de aproximativ 10 ori mai mare decât a aerului, care se atașează de aerosoli și rămâne în aerul interior (la distanta de 1-1,5 m înălțime față de planșeu, exact unde respiră copiii), putându-se acumula la valori periculoase pentru sănătate”, mai spune cercetătorul Alexandra Cucoș.

De asemenea, clădirile moderne, izolate eficient energetic, contribuie la această problemă prin reducerea circulației aerului, ceea ce agravează acumularea de radon și riscul asociat de îmbolnăvire .

Reducerea nivelurilor de radon în locuințe este esențială pentru protejarea sănătății, iar aceasta poate fi realizată prin mai multe măsuri practice. În primul rând, este important să se sigileze crăpăturile din podele și pereți pentru a preveni infiltrarea gazului. De asemenea, aerisirea frecventă a locuinței ajută la reducerea concentrației de radon din interior, prin diluarea gazului cu aer proaspăt. Utilizarea sistemelor de ventilație mecanică poate îmbunătăți circulația aerului și reduce acumularea de radon. În cazurile în care nivelurile de radon depășesc 400 Bq/m³, este necesar să se instaleze un sistem de îndepărtare a radonului, gestionat de un specialist certificat, care poate elimina până la 99% din gaz. Este esențial ca măsurătorile să fie efectuate de laboratoare autorizate pentru a se asigura acuratețea rezultatelor și a fi evitate potențialele erori.

Sursa: ADEVĂRUL