Connect with us

Eveniment

Ucigașul tăcut din locuințe: Planul Ministerului Sănătății pentru protejarea oamenilor de radon. Harta localităților din România expuse

Publicat

Publicitate

Radonul, un gaz radioactiv inodor și incolor, este a doua cauză principală a cancerului pulmonar, dar rămâne un subiect relativ necunoscut pentru mulți români. Acum, autoritățile din România vor să schimbe acest lucru. Deși radonul este un gaz radioactiv inodor și incolor, ce nu poate fi depistat decât cu mijloace specifice, puțină lume este conștientă de pericolul la care ne expunem, informează ADEVĂRUL.

În prezent, acest gaz radioactiv reprezintă a doua cauză a cancerului la plămâni, după fumat. Concret, unul din cinci cazuri de cancer are ca și cauză radonul.

„Sunt poluanți atmosferici față de care ne putem proteja, cu condiția să fie detectați, mă refer aici la radon.”, atrăgea atenția Beatrice Mahler, zilele trecute.

„Radon – este un gaz fără miros și culoare, care se găsește în mediul înconjurător, provenind din scoarță terestră. Acesta devine nociv atunci când se acumulează în încăperea în care locuim sau muncim, fiind inhalat în cantitate crescută. O proprietate a radonului este că acesta persistă în căile aeriene și produce eliberarea de radiații pentru o perioadă de aproape 4 zile. Radonul transformă persoana într-o sursă de radiaţii şi favorizează apariţia cancerului pulmonar la adult şi a leucemiei la copil. Deci, e nevoie de cercetare – acesta este mesajul meu direct.”, a explicat medicul pneumolog, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, scrie ADEVĂRUL.

Radonul este definit drept un gaz radioactiv natural care se formează continuu prin dezintegrarea uraniului şi toriului prezent în sol, roci și apă. Acesta nu reprezintă un pericol în aer liber, dar devine riscant când se acumulează în interior, crescând riscurile de cancer pulmonar prin inhalare. Radonul este responsabil pentru aproximativ jumătate din toată expunerea umană la radiații.

Fumătorii au un risc de 25 de ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar din cauza expunerii la radon comparativ cu nefumătorii.

Publicitate

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat radonul ca fiind cancerigen pentru oameni, alături de alți agenți binecunoscuți precum fumul de tutun și azbest.

Mai bine mai târziu, decât niciodată
Directiva 59 Euratom impune obligația statelor membre, inclusiv României, de a monitoriza și de a raporta nivelurile de radon, precum și de a implementa măsuri de protecție pentru a reduce expunerea populației la acest gaz periculos.

Însă, deși România se situează printre statele cu niveluri foarte ridicate de radon în anumite regiuni, legislația s-a lăsat așteptată vreme de mulți ani. Mai exact, autoritățile din țara noastră au întârziat implementarea măsurilor de monitorizare și informare privind riscurile radonului, începând cu transpunerea legislației europene și cu lansarea unei campanii de informare.

România a implementat, din 2018, Planul Național de Acțiune pentru Radonul de Interior (PNAR), care obligă măsurarea concentrației de radon în aerul clădirilor cu grad de ocupare ridicat și realizarea de lucrări pentru protecția împotriva acestui gaz radioactiv, la 5 ani după Directiva 59 Euratom. Totuși, datele obținute din aceste analize nu au fost niciodată făcute publice de autorități.

Țara noastră are legislație în ceea ce privește acest gaz, iar un pachet de reglementări „care completează Codul Construcțiilor din România a intrat în vigoare în octombrie 2023 prin publicarea in Monitorul Oficial”, spunea anterior cercetătoarea Alexandra Cucoș, de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Potrivit acestor noi reglementări, se impun măsurători de radon în toate clădirile publice, inclusiv screening și control în județele cu risc ridicat, unde nivelurile de radon depășesc limita de 300 Bq/m³. Această concentrație este considerată de trei ori mai mare decât norma de siguranță recomandată de OMS. Expunerea la o concetrație de 300 Bq/m3 de radon reprezintă echivalentul a 150 radiografii pe an sau a 16 țigări fumate pe zi.

Ministerul Sănătății a pus în urmă cu câteva zile în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei de informare, educare şi comunicare pentru sensibilizarea populaţiei şi informarea factorilor locali de decizie, a angajatorilor şi a angajaţilor cu privire la riscurile prezentate de radon. Practic, la șase ani de la transpunerea legislației europene.

Cum vor autoritățile să educe populația

Concret, obiectivele Strategiei Naționale de Comunicare pentru Radon sunt concepute pentru a spori conștientizarea și a promova acțiuni în legătură cu riscurile asociate expunerii la radon, potrivit documentelor publicate pe site-ul Ministerului Sănătății. Acestea includ:

1. Creșterea conștientizării în rândul populației și a managerilor clădirilor publice cu privire la riscurile radonului și modalitățile de protecție.

2. Informarea despre legislația existentă referitoare la radon, pentru a încuraja respectarea normelor și reducerea riscurilor.

3. Motivarea angajatorilor și administratorilor clădirilor publice să efectueze teste de radon și să implementeze măsuri preventive.

4. Implicarea proprietarilor de locuințe în testarea și reducerea expunerii la radon.

5. Conștientizarea profesioniștilor din domeniul sănătății și construcțiilor pentru a educa și influența comportamentele legate de radon.

6. Integrarea informațiilor despre radon în programele educaționale, pentru a sensibiliza tinerii și profesioniștii.

7. Promovarea colaborării între autorități, ONG-uri și mass-media pentru a extinde acoperirea temelor legate de radon.

Pentru a aborda acest riscul la care ne expunem din cauza radonului, autoritățile propun o strategie națională de comunicare care să informeze și să educe populația, angajatorii și decidenții locali despre pericolele radonului. Scopul final al acestor inițiative este de a reduce expunerea la radon și de a proteja sănătatea publică, conform standardelor internaționale. Implementarea acestor măsuri necesită însă adoptarea proiectului de hotărâre de guvern și publicarea acestuia în Monitorul Oficial.

„Respiraţi sănătate, nu radon!”

Strategia națională de comunicare privind radonul include mesaje specifice adaptate pentru diverse grupuri-țintă, cu scopul de a motiva populația să protejeze sănătatea lor și a comunității. Exemplele de mesaje:

  1. Pentru publicul larg:Sănătatea Contează! Radonul este un gaz natural, dar poate fi un risc pentru sănătate. Testează nivelul de radon din casa ta pentru a te proteja și a-ți proteja familia de riscurile asociate cancerului pulmonar. Acționează acum pentru un viitor sănătos!” / „Protejează Viitorul! «Prin informare, conștientizare și acțiune, putem contribui la protejarea sănătății noastre și a generațiilor viitoare. Reducerea expunerii la radon este un pas important în această direcție»”.
  2. Pentru familiile cu copii: „Copiii sunt cea mai de preț comoară. Asigură-te de faptul că ei cresc într-un mediu sigur și sănătos! Testează nivelul de radon din locuința ta și ia măsuri pentru a asigura calitatea aerului din interior. Respirați sănătate, nu radon!
  3. Pentru proprietarii de clădiri: „Acționează acum pentru sănătatea familiei tale! Testează nivelul de radon din casa ta și ia măsuri pentru a reduce expunerea. O investiție în sănătate cu un minim de efort!
  4. Pentru directorii instituțiilor de învățământ: „Elevii și profesorii merită un mediu de învățare sănătos! Testează nivelul de radon din locuința ta, din clădirile școlare și ia măsuri pentru a asigura calitatea aerului interior. Investiți în sănătatea viitorului!”
  5. Pentru fumători: „Radonul și fumatul – o combinație periculoasă! Dacă ai fumat în trecut sau încă fumezi, riscul de cancer pulmonar crește cu expunerea la concentrații mari de radon. Testează nivelul de radon din locuința ta și renunță la fumat pentru a-ți proteja sănătatea.”

Ministerul Sănătății subliniază că strategia va avea și un impact economic pozitiv, prin reducerea costurilor de tratament: „Pe termen lung, prevenirea bolilor asociate cu expunerea la radon va reduce semnificativ costurile de sănătate publică și cheltuielile medicale legate de tratamentul acestor afecțiuni”, relatează ADEVĂRUL

Harta localităților din România expuse la radon

România ocupă locul patru din Europa în ceea ce privește nivelul de radon, după Cehia, Estonia și Austria. Solul este principala sursă de radon. Solul și aspectele arhitecturale, cum sunt făcute fundațiile clădirilor, sunt factorii principali care influențează acumularea radonului în aerul interior. Nivelul concentrației de radon care se acumulează în aerul interior depinde de caracteristicile constructive ale fiecărei clădiri, gradul de etanșeizare și situația fundațiilor, iar dacă acestea nu au fost izolate, cum e cazul școlilor, radonul pătrunde mult mai ușor din pământ în aerul interior”, a explicat anterior cercetătoarea Alexandra Cucoș, expert în acest domeniu.

Prezența radonului în aerul din interior variază în funcție de factorii geologici, tehnicile de construcție și tipurile de ventilație utilizate. Sursa principală de radon provine din solul de sub clădiri, care poate pătrunde în interior prin fisuri, feronerie și alte goluri, fiind mai frecvent în regiunile temperate și reci unde clădirile sunt menținute la o ușoară subpresiune.

În 16 județe din România, nivelurile de radon depășesc limitele admise, cu o concentrație medie de aproape trei ori mai mare decât media națională. Județele afectate includ Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Sălaj, Satu Mare și Timiș. Regiunea Transilvania și orașele mari, precum București, Iași, Timișoara și Constanța, sunt considerate zone cu risc ridicat de expunere. Județele din Vest au o expunere mai mare la radon din cauza geologiei solului, care contribuie la radioactivitatea crescută a acestuia.

Copiii, în pericol

Cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) atrag atenția asupra riscurilor ridicate de expunere la radon în clădirile publice din România, în special în școli și grădinițe, multe dintre acestea fiind construite fără plăci de beton între 1960 și 2000.

Radonul se acumulează în interior, în special în sălile aglomerate, și poate avea efecte negative asupra sănătății copiilor.

„Radonul este un gaz greu, cu o densitate de aproximativ 10 ori mai mare decât a aerului, care se atașează de aerosoli și rămâne în aerul interior (la distanta de 1-1,5 m înălțime față de planșeu, exact unde respiră copiii), putându-se acumula la valori periculoase pentru sănătate”, mai spune cercetătorul Alexandra Cucoș.

De asemenea, clădirile moderne, izolate eficient energetic, contribuie la această problemă prin reducerea circulației aerului, ceea ce agravează acumularea de radon și riscul asociat de îmbolnăvire .

Reducerea nivelurilor de radon în locuințe este esențială pentru protejarea sănătății, iar aceasta poate fi realizată prin mai multe măsuri practice. În primul rând, este important să se sigileze crăpăturile din podele și pereți pentru a preveni infiltrarea gazului. De asemenea, aerisirea frecventă a locuinței ajută la reducerea concentrației de radon din interior, prin diluarea gazului cu aer proaspăt. Utilizarea sistemelor de ventilație mecanică poate îmbunătăți circulația aerului și reduce acumularea de radon. În cazurile în care nivelurile de radon depășesc 400 Bq/m³, este necesar să se instaleze un sistem de îndepărtare a radonului, gestionat de un specialist certificat, care poate elimina până la 99% din gaz. Este esențial ca măsurătorile să fie efectuate de laboratoare autorizate pentru a se asigura acuratețea rezultatelor și a fi evitate potențialele erori.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Nu mai sunt bani pentru a uni cu o autostradă Moldova de Transilvania: Două loturi din Autostrada A8, scoase din finanțarea PNRR

Publicat

Publicitate

Două dintre loturile Autostrăzii A8, aflate deja în execuție și incluse inițial în finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) finanțat de Uniunea Europeană, au fost scoase din acest program, după ce nu au mai apărut în simularea de plată a Comisiei Europene.

Este vorba despre tronsoanele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului și Vânători Neamț–Moțca. Confirmarea oficială a venit prin vocea ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o intervenție la Digi24, unde a explicat că aceste loturi nu mai sunt eligibile pentru decontare prin PNRR.

Decizia Comisiei Europene este motivată de întârzieri care fac imposibilă finalizarea lucrărilor până în termenul-limită impus de PNRR, anul 2026. În aceste condiții, guvernul trebuie să identifice o sursă alternativă de finanțare pentru a continua proiectele deja începute.

Cătălin Urtoi, reprezentant al societății civile implicat în susținerea proiectelor de infrastructură din Moldova, a explicat într-o postare că soluția luată în calcul este transferarea acestor loturi pe Programul Transporturi 2021–2027 (PT), finanțat tot din fonduri europene. Totuși, acesta atrage atenția că și acel program este supraîncărcat, cu cereri de finanțare care depășesc de câteva ori bugetul disponibil.

„În aceste condiții, fără apariția altor oportunități de finanțare și în contextul actual al bugetului și economiei românești, situația investițiilor în autostrăzi se va complica”, a avertizat Urtoi.

El a reluat apelul pentru prioritizarea clară a proiectelor strategice care leagă regiunile istorice ale României, precum A1, A3+A8, A7 și inelul A0 al Bucureștiului.

Publicitate

Mai mult, acesta susține că în lipsa unor decizii ferme, există riscul ca regiunea Moldovei să rămână izolată, cu un A7 care să se oprească la Pașcani și un A8 blocat pe hârtie.

Situația financiară a marilor proiecte de infrastructură va necesita decizii rapide și claritate în prioritizarea investițiilor, avertizează reprezentanții societății civile, a mai transmis acesta.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 29 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 29 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 29 iunie 2025:

Loto 6/49: 19, 7, 6, 2, 23, 48

Loto 5/40: 8, 6, 16, 12, 9, 39

Joker: 16, 26, 35, 18, 21 +19

Noroc: 4, 7, 3, 8, 4, 3, 8

Publicitate

Noroc Plus: 3, 5, 3, 7, 6, 4

Super Noroc: 4, 7, 2, 9, 3, 1

Citeste mai mult

Cultura

Cuplurile de aur ale comunei Tudora, sărbătorite cu emoție la Ziua Satului. Lansări de carte și spectacol folcloric în aer liber

Publicat

Publicitate

Comuna Tudora a fost astăzi în sărbătoare, găzduind cea de-a XXXVII-a ediție a Zilei Satului – un eveniment devenit tradiție și reper de suflet pentru întreaga zonă. Localnicii, fii ai satului și invitați de onoare s-au adunat într-un cadru festiv unde tradiția, cultura și comunitatea s-au împletit armonios.

Momentul cel mai emoționant al zilei a fost dedicat celor 8 cupluri de aur – familii care au sărbătorit 50 de ani de căsnicie. Prin dragostea, răbdarea și devotamentul lor, acești oameni au oferit comunității un adevărat model de viață și familie. În fața aplauzelor și a aprecierii generale, au fost felicitați pentru exemplul de statornicie și respect reciproc care inspiră noile generații.

„Ați demonstrat că iubirea adevărată înseamnă sprijin, încredere și răbdare. Vă mulțumim pentru tot ce ați construit împreună și pentru ce însemnați pentru comuna noastră”, au transmis organizatorii în timpul festivității.

Sărbătoarea a inclus și un moment cultural special: două lansări de carte care pun în valoare patrimoniul spiritual al locului. Vasile Ungureanu a prezentat ediția a II-a, revăzută și adăugită, a lucrării „Tudora – file rupte dintr-o monografie etnofolclorică”, iar Angela Paveliuc Olaru a lansat volumul „Ratoșele din Moldova” – file de monografie. Aceste lucrări reușesc să surprindă tradițiile, poveștile și identitatea culturală a comunei și a întregului județ.

Atmosfera de sărbătoare a fost întregită de muzică populară, ansambluri folclorice și formații locale. Pe scenă au urcat artiști îndrăgiți care au adus emoție și energie, demonstrând că spiritul satului rămâne viu prin cântec, dans și bucuria de a fi împreună.

Primarul Constantin Cocoreanu a fost felicitat pentru organizarea impecabilă a evenimentului și pentru grija constantă față de valorile și oamenii comunei. „Atunci când administrația locală crede în oameni și în cultura lor, satul trăiește, crește și se dezvoltă”, a subliniat acesta în discursul său.

Publicitate

Prezentă la această manifestare, senatorul și liderul PSD Botoșani, Doina Federovici a transmis felicitări organizatorilor. „Felicitări domnule primar Constantin Cocoreanu pentru organizarea impecabilă și pentru toată munca depusă în slujba comunității. Este o dovadă în plus că, atunci când administrația locală crede în oameni, satul trăiește, crește și se dezvoltă!”, a transmis Doina Federovici .

Ziua Satului Tudora rămâne astfel nu doar o sărbătoare anuală, ci o declarație de iubire față de comunitate, tradiții și față de oamenii care dau sens și continuitate vieții la sat.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (364)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

Ce  mai zic poeţii: Alexandru Sfârlea: „Ca să nu urmeze după duminică, ziua de luni s-a ascuns în locul gol lăsat de ziua de sâmbătă, ca o gaură neagră în plămâni”; Alexandru Sfârlea: „Am timpanele fisurate de la auzul ştirilor TV”; Alexandru Sfârlea: „Un căpeţel de smotocită sfoară este echivalentul situării tale  în lumea literară”; Marcel Vişa: „Poeţii iubesc doar băncile din  parcurile unde hrănesc porumbeii cu litere”; Marcel Vişa: „Poeţii nu poartă verighetă, cei care o au o ţin veşnic la amanet”; Vasile Igna: „Când moare un poet se face întuneric, dar silabele luminează inima unui astru vecin”;

Preotul Ciprian Florin Apetrei, în „Ziarul Lumina” din 11 martie 2020,  explică forma cifrei opt în care sunt făcuţi mucenicii în zona Moldovei: „…are un înţeles teologic şi ne arată influenţa monahală isihastă din mănăstirile moldave în viaţa credincioşilor din această zonă. Cifra 8 semnifică ziua a opta. În acest sens, în teologia Sfinţilor Părinţi, veşnicia creaţie9i transfigurate prin Hristos Domnul este redată de expresia „ziua a opta a creaţiei”. În opoziţie cu săptămâna de şapte zile, care măsoară timpul finit, ziua a opta arată modul existenţei mai presus de materie şi de timp” (Sfântul Maxim Mărturisitorul), defineşte un nou început şio altă stare care nu va mai fi supusă schimbării, pentru că „ziua a opta” nu va sfârşi niciodată şi nici nu va fi măsurată cu perioade trecătoare ale timpului, ci „va fi un timp format nu din succesiuni de momente trecătoare, pieritoare, ci din relaţia de dragoste plenară, care se săvârşeşte neîncetat într-o transfigurare dinamică din slavă în slavă” (Christos Yannaras). Ziua a opta este caracterizată de desfiinţarea distanţei fizice dintre Dumnezeu şi om, înseamnă unirea lui Dumnezeu cu Adam cel universal, fără să atingă sau să forţeze libertatea fiecărei persoane”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, prezintă câteva tendinţe caracteristice literaturii de după 1989:

  1. „cărţile cu o problematică politică încep să aibă un caracter explicit, renunţându-se treptat la stilul aluziv în utilizarea căruia scriitorii români ajunseseră în timpul comunismului la o adevărată virtuozitate”;
  2. „literatura pe teme erotice ia forme agresive şi sfidătoare, devenind frecvent licenţioasă, în replică la puritanismul impus de cenzura comunistă. Această defulare se asociază cu tentaţia de a scrie o literatură comercială, care să se vândă repede şi să asigure câştiguri mari, în stil americănesc”;
  3. „în mod numai aparent paradoxal, în paralel cu literatura erotică lipsită de prejudecăţi, se afirmă rapid şi o literatură de inspiraţie religioasă. Explicaţia este aceeaşi. Şi religiozitatea fusese îndelung reprimată în timpul comunismului”; 

Nicolae Georgescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, publică eseul „Actualitatea lui Maiorescu”. Reţin două aspecte care îl vizează pe Eminescu: 1. „Se spune (ziarele) că la cenaclul său din strada Mercur se citea (şi se comenta) „Luceafărul”, fără ca autorul să fie de faţă, după-amiaza sau seara. Momentul era înscris, oarecum, între evenimentele mondene ale Bucureştilor. Volumul de „Poesii” al lui Eminescu, foarte elegant, foarte scump, nu-i era dedicat publicului larg, tinerilor de pildă. „Managerul” său, Titu Maiorescu, l-a gândit pentru înalta societate, mai ales cea a doamnelor sau întreţinută de ele. În saloanele bucureştene, care înfloresc după ridicarea României la rangul de regat, se stabileşte notorietatea poetică a lui Eminescu”; 2. „Discutând atât de intens cu textul eminescian, Titu Maiorescu este, de fapt, întemeietorul eminescologiei ca ştiinţă, pentru că schimbările pe care le face el au motivaţie şi, mai ales, pentru că asta le permite editorilor de după el să schimbe, adică să şi-l apropie pe poet ca text. A merge din comparaţie în comparaţie, apoi cu manuscrisele, apoi cu primele tipărituri: asta înseamnă chiar eminescologie – şi se naşte din marea, imensa pasiune a Mentorului Junimii pentru poezie în sine.  Iată că, prin simplificarea textului, el transmite ceva saloanelor bucureştene întreţinute de doamne respectabile din înalta societate…”; 

Publicitate

Ce mai zic poeţii: Felix Sima: „Umblă poezie tot cu capul spart / Umblă poezia ca un ameţit / Umblă poezia ca un hoţ de fete / Umblă poezia ca o fată mare / Umblă poezia căutând poeţi”; Gabriela Chiran: „…să dau pe gât / jumătatea plină a cuvântului / jumătatea plină a inimii /  jumătatea plină a frumuseţii / jumătatea plină a adevărului”; Ovidiu Genaru: „Frigul îi suflă prin oase ca vântul prin tuburi de orgă”; Octavian Doclin: „…astăzi când reciteşte / poemul sub cuvintele lui / vede cum zac putrezite / cuvintele la care a renunţat / chiar de la început”; Ioan Baba: „Poetul îşi căleşte cuvintele ca fierarul / Ce-i potcoveşte numai / Pe cei care nu  se potcovesc singuri / Întrebarea bizară este / Dacă poetul-potcovarul / Se potcoveşte pe sine sau nu”; Gela Enea: „…ne-am lipit buzele în ultimul sărut / cum se lipeşte pana unei păsări în sângele / de pe botul animalului de pradă”; Gela Enea: „…lupta cu sinele este un fel de prescură / câte puţin câte puţin / până te-nghiţi şi devii un dumicat frenetic de lut”;

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, scrie despre o temă care îmi place: „Din când în când e bine să ne amintim că literatura unui popor nu e formată doar din vârfuri, din scriitori excepţionali şi din capodoperele pe care ei le produc. Literatura ţării este formată şi din nivelele care se află dedesubtul vârfurilor. E vorba aşadar de un relief complex, în care, cum ar veni spus, fiecare pietricică îşi are locul ei. Spun aceasta deoarece de multe ori mi-am dat seama că prea suntem obsedaţi de cotele maxime şi că textele care nu se află la acest nivel cad deci într-un con de umbră la care nimeni nu se uită. Nimic mai fals! O literatură cuprinde şi autori de mâna a doua – sintagma nu are nimic peiorativ – care dovedesc hărnicie, cultură şi, ceea ce e mai important, respect pentru cuvântul scris. Literatură nu poate face acela care ia în zeflemea literatura, o desconsideră, o consideră ceva fără importanţă. Oricum ai fi, cu mai mult sau mai puţin talent, ai datoria să crezi în ceea ce faci”;

Gabriela Rusu-Păsărin, în „Ramuri” nr. 2 din 2020,  face o scurtă prezentare a maniheismului, decodând simbolistica mărţişorului: „În viziunea maniheistă, omul este privit ca un nesfârşit câmp de luptă al principiului dualităţii. Partea binelui este reprezentată de suflet, format din lumină, partea negativă este apanajul trupului, compus din pământ negru. Sufletul nu poate fi corupt, susţine această concepţie, el defineşte persoana.  Filozoful persan Mani propovăduia că, încă de la începuturile creaţiei, au coexistat două naturi opuse: întunericul şi lumina. Pacea şi liniştea erau apanajul luminii, pe când în întuneric existau constante frământări. În aceeaşi cheie de decodare trebuie înţeleasă şi simbolistica mărţişorului din spaţiul românesc: şnurul roşu simbolizează viaţa, speranţa, şnurul alb (sau negru), întunericul, moartea, forţa răului.  Din lupta contrariilor rezultă bucuria clipei, triumful vieţii, trecerea ireversibilă a vieţii care este atenuată ca trăire prin lumina clipei ce domină întunericul îndoielii, al tristeţii.”; 

În „Orizont” nr. 2 din 2020, Cristian Pătrăşconiu propune ancheta „În ce raporturi vă aflaţi cu nostalgia?”. Reţin câteva răspunsuri: Liana Alexandru: „aveam un fel, pe care nu l-am desluşit nici până azi, de aşezare în spaţiile dragi când eram copil”; Ana Barton: „Duc tot ce am cu mine. Trecutul meu e în prezentul meu şi amândouă mă poartă către clipa ce va să vie”; Roxana Dumitrache: „când eram foarte mică, îmi imaginam că nostalgia e boala oamenilor mari. Ca durerea de oase sau certurile şoptite în limba germană ale bunicilor”; Alina Gherasim: „aş prefera un tip de nostalgie inversată, a întâmplării sau a locului către persoană, să simtă şi el abisul melancoliei. Sau un tip de nostalgie pentru un timp  viitor”; Episcopul Ignatie al Huşilor: „Fără a fi idealist, pot spune cu maximală certitudine că am o singură nostalgie: nostalgia unei libertăţi interioare profunde şi nesincopate”; Martin S. Martin: „Şi-i dăm dreptate lui Siddhartha Mukherjee: „amintirile fac trecutul mai viu, realitatea este cea care se descompune”; Monica Pillat: „nostalgia face prezent absentul şi atât timp cât ne e dor de „altceva” nu ne putem rătăci”; Ariana Rosser Macarie: „Pentru mine, e o hoaţă notorie. Vicleană, învăluitoare, măsluitoare, îi fură eului meu care trăieşte bunul lui vital cel mai preţios: clipa, timpul prezent, şi-mi dă la schimb un eu care îşi aminteşte. Îşi aminteşte ce? Trecutul, căruia cu cât mai mult îi curtez substanţa, cu atât atribui mai multă valoare unor crâmpeie preferate: amintiri-bărci rătăcitoare abandonate în ceaţa tăcută”; Ioan Stanomir: „Nostalgia este asemenea unei porţi: în spatele ei se află largul domeniu al visului”; Ioana Scoruş: „Nostalgia? Mi-ar fi uşor să vorbesc despre cum aş vrea să ningă mult, fabulos, interminabil, ca-ntr-un poem de Cărtărescu sau ca într-o nuvelă rusească şi zăpada să acopere totul, albă, strălucitoare şi caldă, pâlpâind în albastru când noaptea se aşează peste ea, să stau dindărătul ferestrei şi aburii respiraţiei să acopere  geamul pe care, cu degetul tremurat, să desenez o inimă. Ca în copilărie. Şi apoi să ningă iar”; Tatiana Ţîbuleac: „Chiar dacă vine din trecut, nostalgia mea trăieşte astăzi, ca o prietenă din copilărie care se mută cu mine ori de câte ori e nevoie, în altă ţară, în alt cartier, la alt balcon”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending