Connect with us

Eveniment

Ucigașul tăcut din locuințe: Planul Ministerului Sănătății pentru protejarea oamenilor de radon. Harta localităților din România expuse

Publicat

acum 1 an

Publicitate

Radonul, un gaz radioactiv inodor și incolor, este a doua cauză principală a cancerului pulmonar, dar rămâne un subiect relativ necunoscut pentru mulți români. Acum, autoritățile din România vor să schimbe acest lucru. Deși radonul este un gaz radioactiv inodor și incolor, ce nu poate fi depistat decât cu mijloace specifice, puțină lume este conștientă de pericolul la care ne expunem, informează ADEVĂRUL.

În prezent, acest gaz radioactiv reprezintă a doua cauză a cancerului la plămâni, după fumat. Concret, unul din cinci cazuri de cancer are ca și cauză radonul.

„Sunt poluanți atmosferici față de care ne putem proteja, cu condiția să fie detectați, mă refer aici la radon.”, atrăgea atenția Beatrice Mahler, zilele trecute.

„Radon – este un gaz fără miros și culoare, care se găsește în mediul înconjurător, provenind din scoarță terestră. Acesta devine nociv atunci când se acumulează în încăperea în care locuim sau muncim, fiind inhalat în cantitate crescută. O proprietate a radonului este că acesta persistă în căile aeriene și produce eliberarea de radiații pentru o perioadă de aproape 4 zile. Radonul transformă persoana într-o sursă de radiaţii şi favorizează apariţia cancerului pulmonar la adult şi a leucemiei la copil. Deci, e nevoie de cercetare – acesta este mesajul meu direct.”, a explicat medicul pneumolog, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, scrie ADEVĂRUL.

Radonul este definit drept un gaz radioactiv natural care se formează continuu prin dezintegrarea uraniului şi toriului prezent în sol, roci și apă. Acesta nu reprezintă un pericol în aer liber, dar devine riscant când se acumulează în interior, crescând riscurile de cancer pulmonar prin inhalare. Radonul este responsabil pentru aproximativ jumătate din toată expunerea umană la radiații.

Fumătorii au un risc de 25 de ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar din cauza expunerii la radon comparativ cu nefumătorii.

Publicitate

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat radonul ca fiind cancerigen pentru oameni, alături de alți agenți binecunoscuți precum fumul de tutun și azbest.

Mai bine mai târziu, decât niciodată
Directiva 59 Euratom impune obligația statelor membre, inclusiv României, de a monitoriza și de a raporta nivelurile de radon, precum și de a implementa măsuri de protecție pentru a reduce expunerea populației la acest gaz periculos.

Însă, deși România se situează printre statele cu niveluri foarte ridicate de radon în anumite regiuni, legislația s-a lăsat așteptată vreme de mulți ani. Mai exact, autoritățile din țara noastră au întârziat implementarea măsurilor de monitorizare și informare privind riscurile radonului, începând cu transpunerea legislației europene și cu lansarea unei campanii de informare.

România a implementat, din 2018, Planul Național de Acțiune pentru Radonul de Interior (PNAR), care obligă măsurarea concentrației de radon în aerul clădirilor cu grad de ocupare ridicat și realizarea de lucrări pentru protecția împotriva acestui gaz radioactiv, la 5 ani după Directiva 59 Euratom. Totuși, datele obținute din aceste analize nu au fost niciodată făcute publice de autorități.

Țara noastră are legislație în ceea ce privește acest gaz, iar un pachet de reglementări „care completează Codul Construcțiilor din România a intrat în vigoare în octombrie 2023 prin publicarea in Monitorul Oficial”, spunea anterior cercetătoarea Alexandra Cucoș, de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Potrivit acestor noi reglementări, se impun măsurători de radon în toate clădirile publice, inclusiv screening și control în județele cu risc ridicat, unde nivelurile de radon depășesc limita de 300 Bq/m³. Această concentrație este considerată de trei ori mai mare decât norma de siguranță recomandată de OMS. Expunerea la o concetrație de 300 Bq/m3 de radon reprezintă echivalentul a 150 radiografii pe an sau a 16 țigări fumate pe zi.

Ministerul Sănătății a pus în urmă cu câteva zile în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei de informare, educare şi comunicare pentru sensibilizarea populaţiei şi informarea factorilor locali de decizie, a angajatorilor şi a angajaţilor cu privire la riscurile prezentate de radon. Practic, la șase ani de la transpunerea legislației europene.

Cum vor autoritățile să educe populația

Concret, obiectivele Strategiei Naționale de Comunicare pentru Radon sunt concepute pentru a spori conștientizarea și a promova acțiuni în legătură cu riscurile asociate expunerii la radon, potrivit documentelor publicate pe site-ul Ministerului Sănătății. Acestea includ:

1. Creșterea conștientizării în rândul populației și a managerilor clădirilor publice cu privire la riscurile radonului și modalitățile de protecție.

2. Informarea despre legislația existentă referitoare la radon, pentru a încuraja respectarea normelor și reducerea riscurilor.

3. Motivarea angajatorilor și administratorilor clădirilor publice să efectueze teste de radon și să implementeze măsuri preventive.

4. Implicarea proprietarilor de locuințe în testarea și reducerea expunerii la radon.

5. Conștientizarea profesioniștilor din domeniul sănătății și construcțiilor pentru a educa și influența comportamentele legate de radon.

6. Integrarea informațiilor despre radon în programele educaționale, pentru a sensibiliza tinerii și profesioniștii.

7. Promovarea colaborării între autorități, ONG-uri și mass-media pentru a extinde acoperirea temelor legate de radon.

Pentru a aborda acest riscul la care ne expunem din cauza radonului, autoritățile propun o strategie națională de comunicare care să informeze și să educe populația, angajatorii și decidenții locali despre pericolele radonului. Scopul final al acestor inițiative este de a reduce expunerea la radon și de a proteja sănătatea publică, conform standardelor internaționale. Implementarea acestor măsuri necesită însă adoptarea proiectului de hotărâre de guvern și publicarea acestuia în Monitorul Oficial.

„Respiraţi sănătate, nu radon!”

Strategia națională de comunicare privind radonul include mesaje specifice adaptate pentru diverse grupuri-țintă, cu scopul de a motiva populația să protejeze sănătatea lor și a comunității. Exemplele de mesaje:

  1. Pentru publicul larg: „Sănătatea Contează! Radonul este un gaz natural, dar poate fi un risc pentru sănătate. Testează nivelul de radon din casa ta pentru a te proteja și a-ți proteja familia de riscurile asociate cancerului pulmonar. Acționează acum pentru un viitor sănătos!” / „Protejează Viitorul! «Prin informare, conștientizare și acțiune, putem contribui la protejarea sănătății noastre și a generațiilor viitoare. Reducerea expunerii la radon este un pas important în această direcție»”.
  2. Pentru familiile cu copii: „Copiii sunt cea mai de preț comoară. Asigură-te de faptul că ei cresc într-un mediu sigur și sănătos! Testează nivelul de radon din locuința ta și ia măsuri pentru a asigura calitatea aerului din interior. Respirați sănătate, nu radon!”
  3. Pentru proprietarii de clădiri: „Acționează acum pentru sănătatea familiei tale! Testează nivelul de radon din casa ta și ia măsuri pentru a reduce expunerea. O investiție în sănătate cu un minim de efort!”
  4. Pentru directorii instituțiilor de învățământ: „Elevii și profesorii merită un mediu de învățare sănătos! Testează nivelul de radon din locuința ta, din clădirile școlare și ia măsuri pentru a asigura calitatea aerului interior. Investiți în sănătatea viitorului!”
  5. Pentru fumători: „Radonul și fumatul – o combinație periculoasă! Dacă ai fumat în trecut sau încă fumezi, riscul de cancer pulmonar crește cu expunerea la concentrații mari de radon. Testează nivelul de radon din locuința ta și renunță la fumat pentru a-ți proteja sănătatea.”

Ministerul Sănătății subliniază că strategia va avea și un impact economic pozitiv, prin reducerea costurilor de tratament: „Pe termen lung, prevenirea bolilor asociate cu expunerea la radon va reduce semnificativ costurile de sănătate publică și cheltuielile medicale legate de tratamentul acestor afecțiuni”, relatează ADEVĂRUL

Harta localităților din România expuse la radon

„România ocupă locul patru din Europa în ceea ce privește nivelul de radon, după Cehia, Estonia și Austria. Solul este principala sursă de radon. Solul și aspectele arhitecturale, cum sunt făcute fundațiile clădirilor, sunt factorii principali care influențează acumularea radonului în aerul interior. Nivelul concentrației de radon care se acumulează în aerul interior depinde de caracteristicile constructive ale fiecărei clădiri, gradul de etanșeizare și situația fundațiilor, iar dacă acestea nu au fost izolate, cum e cazul școlilor, radonul pătrunde mult mai ușor din pământ în aerul interior”, a explicat anterior cercetătoarea Alexandra Cucoș, expert în acest domeniu.

Prezența radonului în aerul din interior variază în funcție de factorii geologici, tehnicile de construcție și tipurile de ventilație utilizate. Sursa principală de radon provine din solul de sub clădiri, care poate pătrunde în interior prin fisuri, feronerie și alte goluri, fiind mai frecvent în regiunile temperate și reci unde clădirile sunt menținute la o ușoară subpresiune.

În 16 județe din România, nivelurile de radon depășesc limitele admise, cu o concentrație medie de aproape trei ori mai mare decât media națională. Județele afectate includ Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Sălaj, Satu Mare și Timiș. Regiunea Transilvania și orașele mari, precum București, Iași, Timișoara și Constanța, sunt considerate zone cu risc ridicat de expunere. Județele din Vest au o expunere mai mare la radon din cauza geologiei solului, care contribuie la radioactivitatea crescută a acestuia.

Copiii, în pericol

Cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) atrag atenția asupra riscurilor ridicate de expunere la radon în clădirile publice din România, în special în școli și grădinițe, multe dintre acestea fiind construite fără plăci de beton între 1960 și 2000.

Radonul se acumulează în interior, în special în sălile aglomerate, și poate avea efecte negative asupra sănătății copiilor.

„Radonul este un gaz greu, cu o densitate de aproximativ 10 ori mai mare decât a aerului, care se atașează de aerosoli și rămâne în aerul interior (la distanta de 1-1,5 m înălțime față de planșeu, exact unde respiră copiii), putându-se acumula la valori periculoase pentru sănătate”, mai spune cercetătorul Alexandra Cucoș.

De asemenea, clădirile moderne, izolate eficient energetic, contribuie la această problemă prin reducerea circulației aerului, ceea ce agravează acumularea de radon și riscul asociat de îmbolnăvire .

Reducerea nivelurilor de radon în locuințe este esențială pentru protejarea sănătății, iar aceasta poate fi realizată prin mai multe măsuri practice. În primul rând, este important să se sigileze crăpăturile din podele și pereți pentru a preveni infiltrarea gazului. De asemenea, aerisirea frecventă a locuinței ajută la reducerea concentrației de radon din interior, prin diluarea gazului cu aer proaspăt. Utilizarea sistemelor de ventilație mecanică poate îmbunătăți circulația aerului și reduce acumularea de radon. În cazurile în care nivelurile de radon depășesc 400 Bq/m³, este necesar să se instaleze un sistem de îndepărtare a radonului, gestionat de un specialist certificat, care poate elimina până la 99% din gaz. Este esențial ca măsurătorile să fie efectuate de laboratoare autorizate pentru a se asigura acuratețea rezultatelor și a fi evitate potențialele erori.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Ajutoare pentru pensionari, în două tranșe, propuse de PSD. Cine se încadrează și câți bani ar putea primi în 2026

Publicat

acum 5 minute

miercuri, 28.01.2026

de

Publicitate

Ajutoare pentru pensionari, în două tranșe, propuse de PSD. Social-democrații au avansat o propunere prin care aproximativ 2,8 milioane de pensionari cu venituri reduse ar putea primi ajutoare financiare în cursul acestui an.

Măsura vizează persoanele cu pensii sub 3.000 de lei și presupune acordarea unor sume între 600 și 1.000 de lei, în funcție de nivelul pensiilor, în două tranșe.

Ajutoare pentru pensionari. Variante luate în calcul

Potrivit unor surse social-democrate, citate de Digi24, că există trei variante în acest moment în discuție:

  • Pentru pensionarii cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei, ajutorul propus este de 600 de lei. Această categorie cuprinde aproximativ 1 milion de pensionari. Pensionarii care se încadrează ar urma să primească câte 300 de lei, în lunile aprilie și decembrie.
  • Pensionarii cu venituri cuprinse între 1.501 și 2.000 de lei ar putea beneficia de 800 de lei, distribuiți în două tranșe de câte 400 de lei. Măsura s-ar aplica pentru circa 621.000 de pensionari, plățile fiind programate tot în lunile aprilie și decembrie.
  • Cel mai substanțial ajutor, de 1.000 de lei, este destinat pensionarilor cu venituri sub 1.500 de lei. Această categorie include 1,24 milioane de beneficiari, care ar primi sumele tot în două tranșe.

Impactul bugetar

Social-democrații estimează că impactul total al măsurilor asupra bugetului de stat ar fi de 2,35 miliarde de lei.

Rămâne de văzut dacă propunerea va primi susținerea necesară în cadrul Coaliției de guvernare și dacă bugetul pe anul curent poate suporta această cheltuială suplimentară.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a susținut miercuri necesitatea echilibrului între disciplina bugetară și responsabilitatea socială. „Înțelegem nevoia economiilor la buget, dar înțelegem și nevoia de solidaritate socială și nevoia de a compensa anumite categorii sociale”, a precizat oficialul, înainte de participarea la o ședință cu Sorin Grindeanu și ceilalți miniștri PSD pe tema bugetului.

Publicitate

sursa: digi24.ro

Citeste mai mult

Administratie

FOTO: Stadionul Municipal, pregătit de joc! Intervenții pentru meciul FC Botoșani – Oțelul Galați

Publicat

acum 15 minute

miercuri, 28.01.2026

de

Publicitate

Personalul DSA a intervenit la degajarea zăpezii de pe suprafața de joc, piste, tribune și căile de acces, în contextul partidei dintre echipa locală de fotbal FC Botoșani, în calitate de gazdă și Oțelul Galați, programată pentru 2 februarie, de la ora 20:00.

Mai mult, întrucât sunt prognozate precipitații sub formă de ninsoare în perioada următoare, s-a decis utilizarea foliei de protecție pe suprafața gazonului.

„Susținem sportul și depunem eforturi constante pentru ca toate competițiile care se desfășoară la Botoșani să aibă loc în cele mai bune împrejurări! Nu doar prin astfel de intervenții ci și prin alocarea fondurilor necesare pentru întreținerea și funcționarea stadioanelor disponibile în oraș. Pe parcursul anului 2024, sumele acoperite au fost de 1,24 milioane de lei, iar în 2025, acestea au ajuns la valoarea de 1,26 milioane de lei. Le ținem pumnii fotbaliștilor noștri, cărora le dorim să încheie acest meci cu o victorie! Hai FC Botoșani!”, a susținut primarul Cosmin Andrei.

Intervenții de degajare a zăpezii, cu toate mijloacele și resursele DSA, au avut loc și pe parcursul săptămânii trecute, atât pe Stadionul Municipal cât și pe Stadionul Victoria sau Stadionul Mecanex.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Pensia anticipată în 2026: cu câți ani mai devreme se poate ieși la pensie, condiții, acte necesare. Cât scade venitul lunar

Publicat

acum o oră

miercuri, 28.01.2026

de

Publicitate

Pensia anticipată în 2026: condițiile în care se poate ieși la pensie anticipat au fost actualizate prin Legea 360/2023 și normele de aplicare ale acesteia.  Pensia anticipată parțială a fost înlocuită prin noua lege a pensiilor. A rămas o singură formă de pensie anticipată.

Aceasta permite pensionarea cu cel mult 5 ani înainte de vârsta standard, doar pentru cei cu stagiu complet plus 5 ani suplimentari, fără penalizări pentru stagiul contributiv.

Stagiul complet de cotizare contributive este de 35 de ani.

Noua formă de pensie anticipată nu mai aplică penalizarea de până la 30% care exista la fosta pensie anticipată parțială. Anterior, era solicitată perioada de până la 8 ani de stagiu complet.

Pensia anticipată se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă, la îndeplinirea condițiilor.

Pensia anticipată 2026. Cum se acordă
Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP),

pensia anticipată, cu penalizare, se acordă cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare.

Publicitate

Beneficiari pot fi persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, precum şi cele care l-au depășit cu până la 5 ani de stagiu de cotizare.

Stagiul de cotizare de până la 5 ani, realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv, cuprinde:

  • perioade de stagiu de cotizare contributiv
  • perioadele asimilate stagiului de cotizare
  • perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare, conform legii

Ce perioade nu sunt incluse în stagiul contributiv

Pentru deschiderea dreptului la pensia anticipată, stagiul complet de cotizare contributiv nu include:

  • stagiile de cotizare contributive realizate în baza unui contract de asigurare socială, încheiat, începând cu datele de: 1 ianuarie 2018, conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice/ 28 septembrie 2020, conform OUG nr.163/2020 ( asigurare retroactivă)/ 1 septembrie 2024, conform  art. 6 alin.2) din Legea nr. 360/2023/ 1 septembrie 2024, conform art. 6 alin.3) din Legea nr. 360/2023 (asigurare retroactivă).
  • stagiile de cotizare realizate în sisteme neintegrate sistemului public
  • perioadele asimilate stagiului de cotizare în care o persoană:
    • a urmat cursurile de zi sau, după caz, cu frecvenţă ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective ori a unui ciclu de studii universitare, de formare iniţială, cu condiţia absolvirii acestora/acestuia cu diplomă, diplomă de licenţă, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz
    • a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat
    • a beneficiat de indemnizații de asigurări sociale acordate potrivit legii în intervalul  1 aprilie 2001-1 ianuarie 2006 (concediu pentru incapacitate temporară de muncă, și concediu pentru creşterea copilului, prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, indemnizaţie pentru maternitate)
    • a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale

Perioade necontributive

  • vechimea în muncă acordată conform Decretului-Lege nr. 118 /1990 (stramutare, deportat, privat de libertate, prizonier)
  • stagiul suplimentar la vechimea în muncă acordat conform Decretului-Lege nr. 118 /1990
  • sporul acordat conform Decretului nr. 112/1965 (pentru țările cu climă greu de suportat)
  • perioada de șomaj realizată anterior datei de 1 aprilie 2001
  • perioada recunoscută în baza Decret Lege nr. 51/1990 privind vechimea în muncă a soţiei salariate care îşi urmează soţul trimis în misiune permanentă în străinătate
  • sporul acordat pentru perioadele de activitate desfășurată în grupe superioare de muncă/condiții speciale de muncă/condiții deosebite de muncă
  • perioada în care o persoană a  beneficiat de venit de completare/plăți compensatorii, după data de 1 aprilie 2001- considerată condiție normal de muncă
  • alte perioade care au constituit vechime în muncă conform altor actele normative, pentru care nu s-a datorat CAS (ex. șomaj tehnic).

Pensia anticipată în 2026. Cum se calculează. Cu cât scade venitul lunar

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv (35 de ani) şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, astfel:

Perioada de stagiu de cotizare realizată peste stagiul complet de cotizare contributiv / Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%)

  • până la un an: 0,40%
  • între un an şi 2 ani: 0,35%
  • între 2 şi 3 ani: 0,30%
  • între 3 şi 4 ani: 0,25%
  • între 4 şi 5 ani: 0,20%

Procentul de diminuare stabilit la acordarea drepturilor de pensie anticipată se menţine până la data îndeplinirii condiţiilor privind vârsta standard de pensionare sau vârsta standard redusă.

Pensia anticipată în 2026. Unde se depune cererea

Cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se depune la casa de pensii competentă teritorial, în funcţie de domiciliul titularului dreptului de pensie.

Cererea de pensionare poate fi depusă şi prin mandatar, desemnat prin procură specială, la casa de pensii competentă teritorial în funcţie de domiciliul solicitantului, cu excepţia cererilor depuse în aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte.

În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state cu care România aplică instrumente juridice internaționale, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de ședere permanentă, care face toate demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară și nici recomandată deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate.

Cererea de pensionare, în cazul persoanei care are domiciliul exclusiv în străinatate, care nu intra sub incidența instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte, poate fi depusă și prin mandatar desemnat cu procura specială la casa teritorială de pensii competentă teritorial, în funcție de domiciliul mandatarului.

Cererea de pensionare, depusă, poate fi retrasă la solicitarea titularului, a reprezentantului legal ori a mandatarului desemnat prin procură specială, până la emiterea deciziei de pensionare.

Pensia anticipată în 2026. Acte necesare

Actele necesare înscrierii la pensia anticipată, sunt, după caz:

  • cerere pentru înscrierea la pensie
  • carnetul de muncă, în original şi copie
  • carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie
  • carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie
  • carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie
  • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată
  • actele de stare civilă ale solicitantului, respectiv BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie, în original şi copie
  • livretul militar, în original şi copie
  • diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie
  • dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate
  • adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original
  • adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original
  • adeverinţă privind venitul brut realizat
  • procura specială, pentru mandatar, în original şi copie
  • adeverinţă eliberată de angajatorul/angajatorii la care îşi desfăşoară activitatea, cu datele de identificare ale acestuia/acestora, în vederea informării cu privire la emiterea deciziei de pensie, în original

Pensia anticipată în 2026. Cum se plătește

Pensia anticipată se acordă:

  • de la data îndeplinirii condiţiilor în cazul în care cererea a fost înregistrată cu respectarea termenului prevăzut de lege (30 de zile de la data îndeplinirii condițiilor)
  • începând cu data înregistrării cererii, în situația în care cererea este înregistrată cu depăşirea termenului prevăzut de lege

Pensia anticipată se plăteşte de la data încetării calităţii de asigurat, în cazul:

  • persoanelor care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă
  • funcţionarilor publici
  • persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie anticipată

Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcţie de opțiunea pensionarului:

  • la domiciliul/reşedinţa pensionarului, respectiv a reprezentantului legal al acestuia;
  • în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie

Citeste mai mult

Eveniment

Patriarhia anunță programul proclamării generale a canonizării a 16 femei românce cu viață sfântă

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 28.01.2026

de

Publicitate

Evenimentele liturgice de la Catedrala Patriarhală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, prilejuite de proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce, se vor desfășura conform următorului program:

În ziua de joi, 5 februarie 2026, la ora 17.00, la Catedrala Patriarhală, după încheierea Vecerniei, se va săvârși ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 femei românce cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare).

În ziua de vineri, 6 februarie 2026, programul va începe la ora 7.45, cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală – ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina –, precum și cele ale Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală, pentru a fi așezate în Baldachinul Sfinților, spre a facilita accesul pelerinilor la închinare.

Între orele 8.30 și 12.30, Sfânta Liturghie va fi săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Spre final, înainte de încheierea Sfintei Liturghii, va avea loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 femei românce cu viață sfântă de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Publicitate

FOTO: Basilica.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending