Connect with us

Economie

Țuica, RACHIUL și toate celelalte băuturi alcoolice, mai scumpe din ianuarie 2023

Publicat

Publicitate

Actualizarea nivelului accizei la alcool şi băuturi alcoolice cu inflaţia, ceea ce ar înseamna un plus de 15% de la începutul anului 2023, va mări preţul la raft al băuturilor alcoolice, ducând la o creştere semnificativă a pieţei băuturilor nefiscalizate, cu efecte economice şi sociale imediate.

Conform producătorilor şi importatorilor de băuturi spirtoase din România ce fac parte din asociaţia patronală Spirits România, cei mai afectaţi sunt producătorii cu capacităţi de producţie locală, ale căror costuri au crescut dramatic în ultimul an, pe fondul crizelor generate de pandemie şi de războiul din Ucraina. Costul materiilor prime şi al materialelor s-a mărit cu valori cuprinse între 30% şi 80%, punând deja o mare presiune pe costurile de producţie. O creştere suplimentară cu aproximativ 15% (inflaţia anuală prognozată pe anul 2022) de la 1 ianuarie 2023 ar determina o creştere a preţului la raft al băuturilor spirtoase cu concentraţie alcoolică de 40% grade cu minimum 4.5 lei/litru, relatează agenția de presă Mediafax.

„Adaugăm preţului mărit creşterea inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare şi vom avea, cu siguranţă, o diminuare a vânzărilor şi implicit diminuare a încasărilor bugetare,” a declarat Florin Rădulescu, Director Operaţiuni Prodal, membru Spirits Romania.

Industria locală a demonstrat că majorarea accizei la băuturile spirtoase acţionează în detrimentul pieţei fiscalizate şi conduce la creşterea consumului de alcool nefiscalizat. Conform datelor asociaţiei, majorarea cu 42% a accizei în 2013 a determinat în intervalul 2013-2014 o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase de 30%, în schimb reducerea cu 30% a accizei în 2016 a avut ca rezultat în ultimii 6 ani scăderea pieţei nefiscalizate cu aproximativ 25% şi dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat, care au înregistrat 171,75 milioane euro în 2021 pentru toată piaţa băuturilor spirtoase.

Acest trend se poate inversa în urma creşterii accizei, iar alcoolul contrafăcut va face din ce în ce mai multe victime, conform producătorilor şi importatorilor de băuturi spirtoase. Într-un singur caz, în 2020, 17 oameni au murit la Iaşi, dupa ce au consumat alcool contrafăcut.

“Am auzit spunându-se că un preţ mai mare va descuraja consumul de alcool, cu efecte benefice pentru pentru sănătate. Este total greşit. Ceea ce se reduce este doar consumul de băuturi alcoolice fiscalizate, în favoarea băuturilor spirtoase contrafăcute, a alcoolului medicinal şi al altor produse care de fapt sunt mult mai dăunătoare sănătăţii,” a declarat Dumitru Toşa, Vicepreşedinte Operaţiuni Zarea.

Publicitate

Soluţia propusă de industrie este amânarea actualizării nivelului accizei la alcool şi băuturi alcoolice cu inflaţia anuală până la 1 ianuarie 2024 şi limitarea creşterii anuale la un maxim de 5%, care să protejeze industria de şocurile inflaţioniste.

„Oricum, în 2022 nivelul accizei a fost deja majorat de două ori (1 ianuarie cu 3,6% şi 1 august cu 5%), fiind astfel acoperită actualizarea cu evoluţia inflaţiei / Indicelui Preţurilor de Consum,” a declarat Tudor Furir, preşedintele asociaţiei Spirits România.

Pentru implementarea acestei soluţii este nevoie de modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, aflată în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

„Estimările producătorilor locali pentru anul viitor arată că, dacă majorarea de la 1 ianuarie se va aplica, atunci vom avea o scădere de 30% a cifrei de afaceri şi de aproximativ 15% a numărului de angajaţi. Este o decizie care nu avantajează pe nimeni şi de aceea sperăm ca, măcar în ultima clipă, Parlamentul să amâne implementarea acestei măsuri”, a mai declarat Florin Rădulescu.

Aportul industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat este semnificativ. Anul trecut, contribuţia industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat din acciza la alcool etilic a fost de 850 milioane lei, conform datelor ANAF. Această sumă a reprezentat o creştere de 48% faţă de 2020 (575.77 mil. lei în 2020). În primul trimestru al acestui an, industria de băuturi spirtoase a plătit la bugetul de stat, sub formă de acciză, 177,5 milioane de lei, reprezentând 58% din valoarea totală a încasărilor din acciza la alcool şi băuturi alcoolice, mai relatează Mediafax.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


LIFESTYLE

Legea privind noile taxe consulare, trimisă la reexaminare

Publicat

Publicitate

Președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

Legea prezintă dispoziții privitoare la activitatea notarială a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României prin introducerea taxelor consulare pentru cetățenii străini, gratuitatea păstrându-se numai pentru cetățenii români.

Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României pot îndeplini anumite acte notariale la cererea atât a persoanelor fizice cât și juridice române, precum și la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, în măsura în care legile și reglementările statului de reședință sau acordurile bilaterale nu se opun și dacă aceste acte produc efecte juridice în România.

Este prevăzut și că Ministerul Afacerilor Externe va utiliza în integralitate taxele aferente serviciilor notariale prestate la cererea persoanelor fizice sau juridice străine pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetățenilor români, decedați pe teritoriul statelor de reședință, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere și nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul, precum și pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de funcționarea în bune condiții a activității oficiilor consulare ale României în străinătate, în beneficiul cetățenilor români.

De asemenea, în anexă se introduc taxele ce urmează a fi percepute pentru serviciile prestate către persoanelor fizice sau juridice străine, a căror valoare este exprimată în moneda euro.

Șeful statului afirmă că unul dintre motivele trimiterii către reexaminare este faptul că actul normativ ar institui ‘un regim juridic distinct pentru cetățenii români și pentru cetățenii străini în ceea ce privește obligativitatea sau nu a plății prealabile a taxelor consulare pentru activități notariale’, care ar genera ‘incertitudine și impredictibilitate’.

Publicitate

Această stare de fapt rezultă din absența unei clarificări a termenului de ‘străin’, nefiind stabilit dacă acesta include exclusiv cetățenii străini din afara Uniunii Europene sau și cetățenii europeni, din Spațiul Economic European (SEE) și din Confederația Elvețiană, arată el.

‘Având în vedere dispozițiile europene, este interzisă orice discriminare pe motiv de cetățenie, între cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul de aplicare a tratatelor. Aplicarea unor taxe consulare cetățenilor statelor membre poate constitui o diferență de tratament nejustificată’, spune Nicușor Dan.

Deși legea supusă reexaminării are în vedere acte notariale ce produc efecte exclusiv în România, prin efectul acestora, pot fi folosite și în afara țării sau pot privi anumite principii sau domenii de reglementare ale Uniunii Europene. Astfel, o diferență de tratament între cetățenii români și cei ai altor state membre ar putea aduce atingere, chiar indirectă, principiului nediscriminării, consacrat de dreptul european, explică șeful statului.

Astfel, cere clarificarea sintagmei de ‘cetățeni străini’ și a regimului juridic al taxelor consulare și notariale, pentru a exista o distincție între cetățenii Uniunii Europene, din Spațiul Economic European și ai Confederației Elvețiene și cei din state terțe, cu scopul de a elimina posibilitatea contradicției cu normele și principiile europene.

În ceea ce privește folosirea sumelor provenite din taxe pentru repatriere, președintele remarcă faptul că în acest caz s-ar crea un paralelism legislativ cu normele deja aflate în vigoare prin care două acte normative reglementează același domeniu material într-un mod suprapus și contradictoriu.

‘La nivelul misiunilor diplomatice se poate genera incertitudine în aplicarea normelor și risc de interpretare divergentă’, adaugă el. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul, Patriarhul Constantinopolului

Publicat

Publicitate

Sfântul Ierarh Pavel, marele mărturisitor al lui Hristos Iisus, s-a născut în Tesalonic şi a fost notar şi scriitor al Sfântului Alexandru, patriarhul Constantinopolului. De asemenea, a fost şi diacon al Marii Biserici, trăind pe vremea lui Constanţiu (337-361), fiul lui Constantin cel Mare. Creştinii l-au pus pe Pavel patriarh în Constantinopol după trecerea la Domnul a arhiepiscopului Alexandru. A păstorit Biserica lui Hristos cu multă râvnă, în pace şi în buna-rânduială a dreptei credinţe.

Întorcându-se împăratul arian Constanţiu din Antiohia, l-a scos din scaun pe Sfântul Ierarh Pavel şi l-a pus în locul său pe arianul Eusebiu al Nicomidiei. Deci, plecând sfântul la Roma, s-a întâlnit acolo cu marele Atanasie, care era şi el scos din scaun de acelaşi împărat, şi cu încă alţi doi episcopi din Răsărit. Constant, fratele lui Constanţiu, care era împărat în Apus, precum şi papa Iuliu al Romei au trimis scrisori lui Constanţiu în care cereau reabilitarea celor doi iluştri ierarhi. În urma scrisorilor, atât Pavel, cât şi Atanasie şi-au recăpătat scaunele lor.

Însă, după o vreme, au fost din nou alungaţi, din cauza uneltirilor ereticilor. Atunci, Constant a scris o scrisoare fratelui său, prin care îl ameninţa cu război dacă nu-i va reaşeza pe cei doi ierarhi în treapta de arhiepiscopi ai cetăţilor din care fuseseră alungaţi. Pentru scurt timp Sfântul Ierarh Pavel şi-a recăpătat scaunul său, însă a fost surghiunit în Armenia, la Cucuz, împăratul aducând de data aceasta în locul său pe ereticul Macedonie. Acest lucru i-a revoltat pe creştinii drept- măritori.

Sfântul Pavel, ajungând în Armenia, a fost încuiat chiar în casa în care locuia, fiind părăsit cu totul, nedându-i-se nici mâncare şi nici apă. Deci, după şase zile, arienii văzând că este încă în viaţă l-au sugrumat cu însuşi omoforul său. Şi aşa şi-a dat Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul sufletul în mâinile Domnului.

Citeste mai mult

Eveniment

Cele două surori dispărute din Botoșani au fost găsite în municipiul Iași

Publicat

Publicitate

Cele două minore din județul Botoșani, date dispărute în cursul zilei de miercuri, 5 noiembrie 2025, au fost găsite tefere în municipiul Iași. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, fetele au fost identificate de polițiști în cursul zilei de miercuri și se află în prezent în custodia autorităților.

„Cele două surori au fost identificate pe raza municipiului Iași. În acest moment, se află în custodia polițiștilor. Urmează să fie stabilite împrejurările în care au părăsit domiciliul, iar în funcție de rezultatele verificărilor vor fi dispuse măsurile legale”, au precizat reprezentanții IPJ Botoșani.

Una dintre minore, Armasaru Daria Mirabela, în vârstă de 17 ani, fusese dată dispărută după ce, în dimineața zilei de 5 noiembrie, a plecat împreună cu sora ei spre școală, dar nu a mai ajuns la cursuri și nici la domiciliu.

Autoritățile au demarat imediat procedurile de căutare, fiind mobilizate echipe de polițiști și jandarmi, iar informațiile primite de la cetățeni au contribuit la localizarea minorilor.

Citeste mai mult

Actualitate

Rabla Auto 2025: Persoanele fizice se pot înscrie în program, de joi, 6 noiembrie. Valoarea ecotichetelor

Publicat

Publicitate

Rabla Auto 2025: persoanele fizice se pot înscrie în program, de joi, 6 noiembrie. Este vorba despre o nouă sesiune, organizată prin redistribuirea fondurilor neconsumate pentru mașini electrice.

Înscrierile se pot face până în 15 decembrie sau până la epuizarea fondurilor. Pot fi obținute ecotichete pentru mașini cu motoare termice, hibride, dar și electrice.

„Reamintim că începând de mâine, 6 noiembrie 2025, ora 10:00, și până la 15 decembrie 2025, ora 23:59 (sau până la epuizarea fondurilor disponibile), persoanele fizice se pot înscrie în aplicația informatică în cadrul Programului Rabla Auto 2025”, a anunțat miercuri Administrația Fondului pentru Mediu.

În contextul cererii ridicate pentru achiziția de autovehicule noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC), motociclete și autovehicule cu sistem de propulsie hibrid, AFM a decis redirecționarea a 45 de milioane de lei către această categorie de autovehicule, prin diminuarea bugetului alocat autovehiculelor electrice.

De asemenea, rămâne disponibilă înscrierea pentru achiziționarea autovehiculelor electrice, în limita noului buget disponibil.

Rabla Auto 2025: buget și valoarea ecotichetelor

Publicitate

Programul Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice are un buget total de 200 de milioane de lei.

Fondurile destinate autovehiculelor noi cu combustie internă, motocicletelor și celor cu sistem de propulsie hibrid s-au epuizat în data de 30 septembrie 2025, în doar 13 minute de la lansare.

Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto pentru persoanele fizice:

  • 18.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
  • 15.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice
  • 12.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul hibrid
  • 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC) sau a unei motociclete.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending