Festivalul – Concurs al Cântecului Popular Românesc „Satule, mândră grădină” ediția a XLIII- a, a făcut din nou ca orașul Bucecea să vibreze.
Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție aflată sub egida Consiliului Județean Botoșani, și-a dat din nou mâna cu Primăria Orașului Bucecea și cu Centrul Cultural Bucecea și au reușit să organizeze încă o ediție care va rămâne în istoria folclorului românesc, dar și în sufletele celor care au fost prezenți.
Timp de două zile au răsunat pe scena Centrului Cultural Bucecea atât vocile concurenților din șapte județe ale țării, cât și vocile unor artiști consacrați și iubiți de publicul din întreaga țară.
Măestria, răbdarea și profesionalismul Orchestrei „Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă” – dirijor Ion Oloieru, manager Dan Doboș, și-a spus cuvântul prin faptul că a asigurat acompaniamentul a 50 de concurenți, și a invitaților speciali.
Juriul, format din profesioniști de excepție, a cântărit cu atenție calitățile vocale, repertoriul ales, costumul specific zonei pe care o reprezintă, prezența scenică a fiecărui concurent pentru justa departajare și desemnarea câștigătorilor. Mulțumim membrilor juriului:
Elise Stan – (Președinte al juriului) – Profesor Doctor, etnomuzicolog și realizator de emisiuni la Televiziunea Română
Cornelia Ciobanu – cunoscută interpretă de muzică populară, fostă membră a Orchestrei Rapsozii Botoșanilor, fostă manager al Centrului Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Botoșani și fost profesor de canto al Școlii Populare de Arte „George Enescu” Botoșani.
Alina- Anișoara Spătaru – interpretă de folclor, referent de specialitate la Centrul Cultural Bucecea
Agnes Daliana Bejan – referent cultural al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani – compartimentul „Artă Populară Artizanală și Meșteșuguri Tradiționale”
Publicul a dovedit încă o dată afinitatea și dragostea pentru folclorul românesc, fiind prezent în ambele zile într-un număr foarte mare.
Prezentarea a fost asigurată de tânăra și încântătoarea Elisabeta Șeremet.
Invitații de onoare: Patrick Petrescu și Delia Gandore, foști câștigători ai trofeului festivalului din 2022 și, respectiv, 2023, cât și Grupul vocal al Centrului Creației Botoșani – coordonator Mariana Ichim Hodan, au distins atmosfera încărcată de emoție atât a concurenților, cât și a susținătorilor din prima seară a festivalului, iar în cea de-a doua seară la gala laureaților au susținut recitaluri: Cornelia Ciobanu, Iustina Irimia- Cenușă, Angelica Flutur și Grupul „Ștefan-Vodă”din Republica Moldova.
TrofeulFestivalului a rămas la Botoșani la un tânăr deja cunoscut în lumea muzicii populare drept „Brăduțul din Botoșani” – Codruț-Victor Știrbu.
La categoria soliști vocali 10-13 ani, câștigătorii sunt:
– Premiul I- Ailoaie Anastasia – Vorona, Botoșani
– Premiul al II-lea – Isticioaia Matei – Pașcani – Iași
– Premiul al III- lea – Știrbu Amalia- Rebeca Vorona – Botoșani
-Mențiune – Olariu Anya – Maria Răuseni – Botoșani
– Premiul special – Boampă Maria – Iași
– Premiul special – Aicoboaie Ana – Maria – Vorona – Botoșani
La categoria soliști vocali 14 – 18 ani câștigătorii sunt:
– Premiul – I – Filip Ioana Cătălina Doina – Șcheia – Suceava
– Premiul al – II- lea – Horeangă Andreea-Daniela – Piatra Neamț – Neamț
– Premiul al -III-a – Avasîicii Sara-Ștefania – Pașcani – Iași
– Mențiune – Hârjoi Anda – Botoșani
La categoria soliști vocali 19 – 30 ani, câștigătorii sunt:
Premiul – I – Condrea Alexandra- Vasilica – Lunca Banului – Vaslui
– Premiul al II – lea Bertea Delia- Valentina – Vulturești – Suceava
– Premiul al III- lea – Răstoacă Alexandra-Nicoleta – Adâncata – Suceava
– Mențiune – Furnică- Dandea Maria – Botoșani
– Premiul special – Iriciuc Cosmin – Unțeni – Botoșani
La categoria soliști instrumentiști 10 – 14 ani, câștigătorii sunt:
– Premiul – I – Mătrescu Eduard-Gabriel -saxofon- Copălău – Botoșani
– Premiul al II – lea – Popescu Nectarie – acordeon- Bucecea – Botoșani
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Consiliul Județean Botoșani anunță cu surle și trâmbițe „Raportul de Activitate 2024–2025 – Un an de viziune strategică”. În realitate, documentul este mai degrabă un exercițiu de PR decât o prezentare onestă a rezultatelor. Iar primul an de mandat al președintelui Valeriu Iftime – cel mai mare afacerist al județului – a fost, în practică, unul marcat de blocaje, proiecte amânate și zero investiții care să crească condițiile de trai ale populației.
Un raport de intenții, nu de realizări
Deși documentul se prezintă ca fiind un „raport de activitate”, peste 80% din conținut enumeră intenții, idei, viitoare studii de fezabilitate, demersuri și corespondențe. În locul unor rezultate concrete, apar formulări vagi: „identificarea soluțiilor de finanțare”, „demersuri”, „relansare”, „începerea procesului de…”, „incluse în planurile Transgaz”.
Cu alte cuvinte, după un an, deși este condus de o minte sclipitoare în afaceri, la Consiliul Județean Botoșani nu există niciun proiect strategic început fizic. Nici un drum nou modernizat, nici un kilometru de rețea de apă funcțională în plus, nici o lucrare majoră pornită. Doar promisiuni.
Drumuri strategice: hărți, nu asfalt
Comunicatul enumeră o listă impresionantă de drumuri expres, conexiuni, variante ocolitoare. În realitate: nu vedem niciun SF finalizat, niciun proiect cu finanțare clară, niciun șantier deschis, niciun termen realist. Totul rămâne în faza schițelor și a PR-ului, cu zero impact asupra mobilității județului. Încă ne mirăm că s-au găsit bani pentru drumul de la Hănești la Borolea…
Publicitate
Apă: promisiuni reciclate, probleme nerezolvate
Sectorul apei rămâne cel mai mare eșec al administrației Iftime. Deși comunicatul vorbește despre „reorganizare”, botoșănenii au trăit un an de avarii în lanț, localități întregi fără apă, rețele depășite și un scandal permanent între populație și operatorul Nova Apaserv SA. Evdent și „deblocarea proiectului de 159 de milioane de euro” apare în fiecare discurs politic la fel ca și la alții în ultimii cinci ani, fără ca lucrările să avanseze.
Gaz: doar desen pe hârtie
Pe mai departe magistralele anunțate sunt doar introduse în planul de dezvoltare, fără finanțare și fără un calendar realist. Comunitățile din nordul județului nu au câștigat nimic concret în acest an.
Energie electrică: proiecte care nici măcar nu depind de CJ Botoșani
Implementarea liniei 400 kV Suceava–Bălți este un proiect al Transelectrica și al partenerilor externi, nu al Consiliului Județean. CJ Botoșani doar se asociază retoric la un proiect deja planificat la nivel național.
Conectivitate administrativă: o formulă vagă pentru lipsă de rezultate
„Conectivitate administrativă” este probabil cel mai neclar capitol al raportului, fără indicatori, fără realizări, fără exemple concrete. Este un paragraf de umplutură pentru a da impresia unei direcții inexistente.
Sondajul – un paravan pentru lipsa investițiilor
Comunicatul invocă un „sondaj” care confirmă că botoșănenii sunt preocupați de lipsa investițiilor, a locurilor de muncă și a salariilor.
Ceea ce comunicatul evită să spună este că: niciuna dintre aceste probleme nu a fost diminuată în primul an al mandatului, județul nu are investiții private majore, administrația nu a reușit să atragă proiecte noi iar problemele structurale s-au accentuat.
Declarația lui Iftime – discurs, nu bilanț
Valeriu Iftime afirmă că „a pus pe masa Guvernului problemele reale ale Botoșaniului”:„În acest primul an de mandat am pus pe masa Guvernului problemele reale ale Botoșaniului și am reușit să deschidem uși care până acum erau închise. Prioritatea noastră rămâne infrastructura completă, de la drumuri și rețele esențiale până la energie și apă, pentru ca județul să devină atractiv pentru investiții și un loc mai bun pentru toți botoșănenii.”, transmite Valeriu Iftime.
Populația ar fi preferat ca după un an să vadă utilaje pe șantiere, rezolvarea crizei apei, drumul spre Suceava măcar început, investiții private atrase, modernizări vizibile. În schimb, au primit un raport poligraf, fără rezultate concrete.
În loc de concluzie
Primul an al lui Valeriu Iftime la conducerea Consiliului Județean Botoșani nu poate fi numit „un an de viziune strategică”, ci un an ratat, dominat de proiecte blocate, promisiuni reciclate, nicio lucrare strategică începută, criza apei menținută, un județ care stă pe loc în timp ce restul regiunii avansează.
Raportul prezentat public este o încercare de a cosmetiza un an slab, cu accent pe retorică și intenții, nu pe rezultate. Iar lucrurile care încă se mai întâmplă, sunt continuarea unor investiții începute înainte ca acesta să ajungă la conducerea Consiliului Județean Botoșani, deci proiectate în mandatul 2020 – 2024.
În loc de punct final vom scrie câteva rânduri: Nu ne plătește nimeni să scriem aceste concluzii și nici nu suntem finanțați de partidele politice. Nici de AUR și nici de cei de la PSD, aflați acum în opoziție. Și, deși se afișează ca un om cu inima largă și care încurajează profesionalismul și excelența, nici Valeriu Iftime sau firmele sale nu au dat vreodată vreun ban prin reclame, sprijin sau sponsorizare către publicația noastră. În concluzie, îl felicităm pentru rezultatele de la FC Botoșani și din companiile proprii, unde s-a dovedit a fi un adevărat „tigru” al afacerilor, dar la Consiliul Județean, cel mai bun om de afaceri de la Botoșani nu a făcut decât să ne aducă încă un an pierdut.
Iată și comunicatul Consiliului Județean Botoșani:
Consiliul Județean Botoşani prezintă public “𝐑𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐀𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟒 – 𝟐𝟎𝟐𝟓 – 𝐔𝐧 𝐚𝐧 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜𝐚̆”, printr-un document care reflectă prioritățile de dezvoltare ale județului, așa cum a rezultat din sondajul realizat pe parcursul ultimelor 12 luni.
Rezultatele sondajului arată că majoritatea botoșănenilor consideră dezvoltarea pe termen lung a obiectivelor strategice – drumuri, apă, gaz, rețele electrice, colaborarea dintre instituțiile publice și comunitate, ca fiind fundamentul creșterii calității vieții și al atragerii investițiilor.
Principala preocupare exprimată de cetățeni este lipsa oportunităților de angajare, corelată cu salariile reduse, situație determinată în mare măsură de lipsa investițiilor majore în județ.
Urmare a acestor concluzii, Consiliul Județean a înțeles clar că proiectele strategice sunt cele care pot produce schimbări reale și durabile, cu impact direct asupra ridicării nivelului de trai, motiv pentru care, atât în ultimele luni, cât și în anii ce vor urma, eforturile rămân concentrate pe cele cinci direcții esențiale de dezvoltare.
Primii pași în fiecare dintre aceste direcții au fost deja făcuți:
𝟏. 𝐃𝐫𝐮𝐦𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜𝐞:
Drumuri Expres: Botoșani-Ștefănești/ conectarea cu noul Pod Stânca Costești; Rădăuți Prut-Darabani-Racovăț-Dorohoi-Bucecea-Huțani, conectare cu A7 prin DEx Botoşani – Suceava, identificarea soluțiilor de finanțare și elaborare a SF;
Botoșani – Vercicani: conectarea directă cu A7, prin nodul strategic A7 – A8 Pașcani, proiect esențial pentru accesul direct la rețeaua de drumuri europene și autostrăzi;
Variante ocolitoare:
Conectarea zonei Lebăda cu Bălușeni – Stăuceni, care să completeze inelul de centură al municipiului, conectând DN29D (spre Ștefănești) cu DN29C (spre Suceava) și DN24C (spre Vama Sculeni);
Rețeaua feroviară:
Demersuri și interpelări la Ministerul Transporturilor privind reluarea lucrărilor pe tronsonul Botoșani – Hârlău, extinderea rețelei între Săveni și Darabani cu conectare la nodul feroviar Dângeni și modernizarea liniei pe traseul Iași-Dângeni-Dorohoi.
Deschiderea unui nou punct de trecere Teioasa (Darabani).
𝟐. 𝐀𝐩𝐚̆:
Reorganizarea operatorului de servicii publice, reducerea pierderilor prin monitorizare eficientă a rețelelor, asigurarea apei potabile în parametri optimi prin modernizarea stațiilor de pompare și preluarea spre operare a aproximativ 150 km rețele.
Deblocarea proiectului de 159 mil. € privind modernizarea sistemelor de apă potabilă;
Reluarea lucrărilor la proiectul de investiții “Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret”;
Programul “Asigurare utilități pentru fermieri”.
𝟑. 𝐆𝐚𝐳:
Introducerea în planul de dezvoltare TRANSGAZ pentru elaborare, realizare SF și proiectare pentru magistrala Coșula-Săveni-Darabani, magistrala Dorohoi-Darabani și magistrala Gorbănești-Ștefănești.
𝟒. 𝐑𝐞𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐞𝐬𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐞 – 𝐄𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐫𝐢𝐜𝐚̆:
Implementarea liniei 400 kV Suceava-Bălți;
Montarea unei stații de 400/110 kV pe teritoriul județului creând premisele pentru o dezvoltare economică mai rapidă.
Toate aceste sunt necesare pentru a avea un județ atractiv atât pentru turiști și investitori, cât și pentru tineri, astfel încât aceștia să rămână în Botoșani.
Declarația președintelui Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime:
Cine sunt polițiștii care au intervenit primii și au salvat viața tânărului de 26 de ani, prins sub un tractor răsturnat la Suharău? Intervenția lor rapidă, coordonată și plină de curaj a făcut diferența într-o situație limită.
Incidentul a avut loc pe 16 noiembrie 2025, în comuna Suharău, după un apel la 112 care anunța un accident grav. Tractorul condus de un tânăr din localitate s-a răsturnat, iar utilajul l-a prins dedesubt, punându-i viața în pericol.
Primii care au ajuns la fața locului au fost polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani. Agenții Vatel, Răzvan și Olivian, sprijiniți de Cosmin, jandarm aflat în zona de acoperire, nu au ezitat nicio clipă. Într-o intervenție contracronometru, cei patru au stabilizat tractorul, au ridicat utilajul suficient pentru a elibera victima și i-au acordat imediat primul ajutor până la sosirea ambulanței.
Datorită reacției lor rapide, tânărul a fost scos în siguranță, fiind astfel eliminat riscul ca utilajul să îl strivească sub propria greutate.
Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani transmit că gestul celor patru salvatori este un exemplu de profesionalism și dedicare. „Le mulțumim colegilor noștri pentru curajul, implicarea și devotamentul de care au dat dovadă”, au precizat aceștia, subliniind că astfel de intervenții arată, încă o dată, importanța reacției imediate la situații de urgență.
S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță o avarie serioasă pe conducta de transport apă din material PHD, cu diametrul de 400 mm, care face legătura între Stația de tratare Ștefănești și rezervorul din comuna Călărași, satul Libertatea.
Din cauza defecțiunii, furnizarea apei potabile va fi sistată pentru 48 de ore, începând de astăzi, 16 noiembrie 2025, de la ora 20:00.
Oprirea alimentării îi va afecta pe consumatorii din comunele Călărași, Hlipiceni, Răuseni și Santa Mare, precum și pe locuitorii din satele Dămideni (comuna Românești) și Tudor Vladimirescu (comuna Albești). Autoritățile atrag atenția că și după remedierea avariei, reluarea furnizării apei nu va fi instantanee în toate zonele.
Reprezentanții Nova Apaserv explică faptul că umplerea și reechilibrarea sistemului se vor realiza treptat și controlat, pentru a evita apariția altor defecțiuni. Din cauza configurației terenului și a diferențelor de altitudine, presiunea și debitul vor reveni progresiv, ceea ce înseamnă că unii utilizatori vor resimți alimentarea mai târziu decât alții.
Operatorul de apă a mai adăugat că își cere scuze pentru disconfortul creat și îi roagă pe toți consumatorii afectați să își asigure rezerve minime de apă pentru perioada în care rețeaua va fi oprită. De asemenea, conducerea societății transmite că echipele de intervenție sunt deja pe teren și lucrează pentru remedierea situației în cel mai scurt timp.
Polițiștii Serviciului Rutier, sprijiniți de subunitățile din teritoriu, au desfășurat pe 14 noiembrie 2025 o amplă acțiune pentru depistarea conducătorilor auto care nu respectă regimul legal de viteză. Verificările s-au desfășurat pe principalele artere din județ, în zone cunoscute pentru accidente cauzate de viteza excesivă.
În cadrul controalelor, echipajele au monitorizat traficul atât cu aparatele radar din dotare, cât și prin patrule mobile, intervenind punctual în sectoarele de drum unde au fost constatate depășiri semnificative ale vitezei legale.
În urma neregulilor depistate, polițiștii au aplicat 88 de sancțiuni contravenționale, dintre care 54 pentru viteză. Valoarea totală a amenzilor se ridică la aproximativ 60.000 de lei, semn că indisciplina în trafic continuă să fie o problemă majoră.
Totodată, pentru abateri grave, oamenii legii au reținut opt permise de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce. Dintre acestea, șapte au fost retrase conducătorilor auto care au depășit cu mult limita legală de viteză, punând în pericol atât propria siguranță, cât și pe a celorlalți participanți la trafic.
În același context, polițiștii au retras două certificate de înmatriculare, măsura fiind dispusă în urma unor deficiențe tehnice constatate la vehiculele verificate.
Reprezentanții Serviciului Rutier transmit că astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, cu scopul reducerii numărului de accidente provocate de viteza excesivă și al încurajării unui comportament responsabil în trafic. Autoritățile fac apel la șoferi să respecte limita legală de viteză și să circule cu prudență, mai ales în condițiile meteo tot mai schimbătoare din această perioadă a anului.