Festivalul – Concurs al Cântecului Popular Românesc „Satule, mândră grădină” ediția a XLIII- a, a făcut din nou ca orașul Bucecea să vibreze.
Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție aflată sub egida Consiliului Județean Botoșani, și-a dat din nou mâna cu Primăria Orașului Bucecea și cu Centrul Cultural Bucecea și au reușit să organizeze încă o ediție care va rămâne în istoria folclorului românesc, dar și în sufletele celor care au fost prezenți.
Timp de două zile au răsunat pe scena Centrului Cultural Bucecea atât vocile concurenților din șapte județe ale țării, cât și vocile unor artiști consacrați și iubiți de publicul din întreaga țară.
Măestria, răbdarea și profesionalismul Orchestrei „Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă” – dirijor Ion Oloieru, manager Dan Doboș, și-a spus cuvântul prin faptul că a asigurat acompaniamentul a 50 de concurenți, și a invitaților speciali.
Juriul, format din profesioniști de excepție, a cântărit cu atenție calitățile vocale, repertoriul ales, costumul specific zonei pe care o reprezintă, prezența scenică a fiecărui concurent pentru justa departajare și desemnarea câștigătorilor. Mulțumim membrilor juriului:
Elise Stan – (Președinte al juriului) – Profesor Doctor, etnomuzicolog și realizator de emisiuni la Televiziunea Română
Cornelia Ciobanu – cunoscută interpretă de muzică populară, fostă membră a Orchestrei Rapsozii Botoșanilor, fostă manager al Centrului Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Botoșani și fost profesor de canto al Școlii Populare de Arte „George Enescu” Botoșani.
Alina- Anișoara Spătaru – interpretă de folclor, referent de specialitate la Centrul Cultural Bucecea
Agnes Daliana Bejan – referent cultural al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani – compartimentul „Artă Populară Artizanală și Meșteșuguri Tradiționale”
Publicul a dovedit încă o dată afinitatea și dragostea pentru folclorul românesc, fiind prezent în ambele zile într-un număr foarte mare.
Prezentarea a fost asigurată de tânăra și încântătoarea Elisabeta Șeremet.
Invitații de onoare: Patrick Petrescu și Delia Gandore, foști câștigători ai trofeului festivalului din 2022 și, respectiv, 2023, cât și Grupul vocal al Centrului Creației Botoșani – coordonator Mariana Ichim Hodan, au distins atmosfera încărcată de emoție atât a concurenților, cât și a susținătorilor din prima seară a festivalului, iar în cea de-a doua seară la gala laureaților au susținut recitaluri: Cornelia Ciobanu, Iustina Irimia- Cenușă, Angelica Flutur și Grupul „Ștefan-Vodă”din Republica Moldova.
TrofeulFestivalului a rămas la Botoșani la un tânăr deja cunoscut în lumea muzicii populare drept „Brăduțul din Botoșani” – Codruț-Victor Știrbu.
La categoria soliști vocali 10-13 ani, câștigătorii sunt:
– Premiul I- Ailoaie Anastasia – Vorona, Botoșani
– Premiul al II-lea – Isticioaia Matei – Pașcani – Iași
– Premiul al III- lea – Știrbu Amalia- Rebeca Vorona – Botoșani
-Mențiune – Olariu Anya – Maria Răuseni – Botoșani
– Premiul special – Boampă Maria – Iași
– Premiul special – Aicoboaie Ana – Maria – Vorona – Botoșani
La categoria soliști vocali 14 – 18 ani câștigătorii sunt:
– Premiul – I – Filip Ioana Cătălina Doina – Șcheia – Suceava
– Premiul al – II- lea – Horeangă Andreea-Daniela – Piatra Neamț – Neamț
– Premiul al -III-a – Avasîicii Sara-Ștefania – Pașcani – Iași
– Mențiune – Hârjoi Anda – Botoșani
La categoria soliști vocali 19 – 30 ani, câștigătorii sunt:
Premiul – I – Condrea Alexandra- Vasilica – Lunca Banului – Vaslui
– Premiul al II – lea Bertea Delia- Valentina – Vulturești – Suceava
– Premiul al III- lea – Răstoacă Alexandra-Nicoleta – Adâncata – Suceava
– Mențiune – Furnică- Dandea Maria – Botoșani
– Premiul special – Iriciuc Cosmin – Unțeni – Botoșani
La categoria soliști instrumentiști 10 – 14 ani, câștigătorii sunt:
– Premiul – I – Mătrescu Eduard-Gabriel -saxofon- Copălău – Botoșani
– Premiul al II – lea – Popescu Nectarie – acordeon- Bucecea – Botoșani
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Simona Radiș și Magdalena Rusu, medaliate cu aur la Campionatele Mondiale și Europene de canotaj, au fost desemnate sportivele anului 2025 de Clubul Sportiv al Armatei Steaua în cadrul galei organizate, vineri, la Cercul Militar din Capitală.
Titlul de juniorului anului l-a primit înotătorul Robert Badea, medaliat cu bronz la Campionatele Mondiale și cu aur la Campionatele Europene, iar echipa anului a fost desemnată formația de fotbal a grupării militare.
Comandantul Clubului Sportiv al Armatei Steaua, Eduard Danilof, a declarat în cadrul festivității că 2025 a fost un an complex și solicitant, dar în același timp acesta a confirmat valoarea sportivilor grupării.
Lista premiilor acordate în cadrul Galei Sportivii Anului 2025 CSA Steaua este următoarea:
Sportivul anului – Simona Radiș și Magdalena Rusu (canotaj)
Juniorului anului – Robert Badea (înot)
Echipa anului – echipa de fotbal CSA Steaua
Laureați: Emma Șonț (scrima), David Matei (tir sportiv), Andra Sebe (box), Anca Grosu (haltere), Ioana Miron (haltere), Florin Arteni (canotaj), Ciprian Tudosă (canotaj), Adriana Adam (canotaj), Geanina Jucanariu (canotaj), Cătălin Chirilă (canoe), Andreea Beatrice Ana (lupte), Kateryna Zelenikh (lupte), Cristian Bodîrlău (sambo), Bernadette Szocs (tenis de masă), Andreea Dragoman (tenis de masă), Andrei Istrate (tenis de masă), Peter Sidi (tir sportiv), Elizabeta Samara (tenis de masă), Darius Movileanu (tenis de masă), Eduard Ionescu (tenis de masă), Theodor Matican (ciclism/dizabilități), Kateryna Moskalova (sambo), Raluca Strămăturaru (sanie) și Carmen Manolescu (sanie).
AGERPRES
Școala Gimnazială Nr. 2 Miorcani a fost cuprinsă astăzi, 19 decembrie 2025, de emoție, culoare și glasuri cristaline, odată cu organizarea Târgului de Crăciun „Bucuria de a bucura!”. Pentru o zi, elevii au devenit negustori ai faptelor bune, punând în vânzare obiecte realizate cu migală, creativitate și multă dăruire.
Scopul evenimentului a fost unul nobil: sprijinirea proiectului „Masa Bucuriei”, un demers inițiat și coordonat de profesorul Vasile Postolache, dedicat ajutorării celor aflați în nevoie. Fiecare obiect cumpărat a însemnat mai mult decât un simplu dar – a fost o dovadă de solidaritate și implicare.
Părinții, cadrele didactice, dar și reprezentanți ai autorităților locale, inclusiv primarul comunei, s-au alăturat inițiativei, susținând cu entuziasm munca elevilor și mesajul profund al târgului. Atmosfera a fost una caldă, plină de voie bună, zâmbete și bucurie autentică, specifică sărbătorilor de iarnă.
Organizatorii au transmis mulțumiri tuturor celor implicați – elevilor, învățătorilor, diriginților, părinților și susținătorilor – subliniind că darurile strânse vor ajunge, cu bucurie, la suflete încercate, aducând speranță și lumină acolo unde este nevoie.
„Târgul de Crăciun de la Miorcani a demonstrat, încă o dată, că generozitatea și spiritul comunitar pot transforma o zi obișnuită într-o adevărată sărbătoare a inimii. Un eveniment atât de frumos, încât ți-ai fi dorit să nu se mai termine. Atat eu cat si bunul meu frate Andrei Nenisca vă mulțumim pentru implicarea voastră, dragi și minunați copii, mulțumim doamnelor și domnilor învățători și diriginți pentru munca depusă impreună, mulțumim și părinților care s-au alăturat cu drag acestui proiect dar și domnului primar care a susținut intenția bună și munca elevilor nostri! Noi vom duce cu bucurie ceea ce ne-ați dăruit cu drag, să bucurăm suflete încercate!”, a transmis profesorul Vasile Postolache.
Ministerul Muncii a publicat, vineri, proiectul de hotărâre privind majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, care urmează să intre în vigoare la 1 iulie 2026. Potrivit documentului, salariul minim brut va ajunge la 4.325 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 6,8% față de nivelul aplicabil în luna iunie 2026, scrie alba24.ro.
Conform notei de fundamentare care însoțește proiectul, aproape 1,76 milioane de salariați vor beneficia de această majorare. În prezent, 831.382 de angajați sunt plătiți cu salariul minim brut garantat, reprezentând 14,6% din totalul salariaților activi din România. După aplicarea noii valori, numărul beneficiarilor va ajunge la 1.759.027 de persoane, potrivit datelor citate de Agerpres.
Crește tariful orar
Majorarea salariului minim va avea impact și asupra tarifului orar. Astfel, în luna iunie 2026, acesta este de 24,496 lei/oră, pentru un program complet de lucru de 165,334 ore pe lună. Din luna iulie, tariful orar va crește la 25,949 lei/oră, corespunzător unui program complet de 166,667 ore lunar.
Impact economic și social
Reprezentanții Ministerului Muncii susțin că majorarea salariului minim va avea efecte pozitive asupra economiei, prin stimularea ocupării forței de muncă, creșterea puterii de cumpărare a salariaților și reducerea muncii nedeclarate. Totodată, creșterea veniturilor populației este de așteptat să influențeze pozitiv consumul, cu impact inclusiv asupra importurilor de bunuri de consum.
Efecte indirecte: amenzi și contribuții mai mari
Inițiatorii proiectului atrag atenția că majorarea salariului minim va avea efecte și asupra altor drepturi și obligații legale. Astfel, contribuția datorată de angajatorii care nu încadrează persoane cu handicap va crește, întrucât aceasta este raportată la salariul minim brut. De asemenea, valoarea punctului de amendă va fi majorată, fiind calculată în funcție de același indicator.
Proiectul de hotărâre urmează să fie supus procesului de consultare și aprobare, înainte de a intra în vigoare de la 1 iulie 2026.
Șoferii din România vor resimți noi scumpiri la carburanți începând cu 1 ianuarie 2026, ca urmare a majorării accizelor și a TVA-ului, avertizează expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă (AEI), citat de alba24.ro.
Acesta spune că, deși modificările fiscale par moderate pe hârtie, efectul cumulat se traduce prin zeci de lei în plus la fiecare plin și câteva sute de lei pe an pentru fiecare șofer.
Creșterea treptată a taxelor pentru carburanți
Potrivit expertului, în 2024, acciza la benzină era de 2,38 lei/litru, iar la motorină de 2,32 lei/litru, cu un TVA de 19%.
Situația se schimbă însă din vara lui 2025, când acciza la benzină crește la 2,78 lei/litru, iar acciza la motorină ajunge la 2,55 lei/litru. De asemenea, TVA-ul aplicat carburantului este majorat la 21%.
Dumitru Chisăliță spune că în anul 2026, accizele vor continua să crească, la 3,06 lei/litru pentru benzină și 2,80 lei/litru pentru motorină, în timp ce TVA-ul rămâne la 21%.
Carburanții se scumpesc din nou, din 2026
Majorările fiscale se traduc direct în prețuri mai mari la pompă.
Publicitate
Pentru benzină, creșterea accizei și TVA-ul aferent duc la o scumpire totală estimată de aproximativ 0,28 lei pe litru, ceea ce înseamnă o majorare de circa 3,8%, raportată la un preț de referință de 7,36 lei/litru.
În cazul motorinei, scumpirea este de aproximativ 0,25 lei pe litru, aproximativ 3,3%, calculată la un preț de 7,56 lei/litru.
Prețuri aproape de 8 lei litrul de la 1 ianuarie 2026
Potrivit președintelui Asociației Energie Inteligentă, dacă astăzi un litru de benzină costă aproximativ 7,61 lei, iar unul de motorină 7,73 lei, după aplicarea noilor accize prețurile pot ajunge la:
7,68 lei/litru pentru benzină,
7,81 lei/litru pentru motorină.
„Pragul psihologic de 8 lei pe litru probabil va fi depășit și prețul nu va mai reveni sub 8 lei/litru după anul 2026”, spune Dumitru Chisăliță.
Cât costă un plin după scumpire
Diferența se va vedea clar la fiecare alimentare, spune expertul:
un plin de 50 de litri de benzină va costa cu 14 lei mai mult, iar la 60 de litri, creșterea ajunge la 15 lei;
un plin de 50 de litri de motorină va costa cu 12,5 lei mai mult, iar la 60 de litri, creșterea ajunge la 15 lei.
Impactul anual: sute de lei în plus pentru fiecare șofer
Președintele AEI spune că pe termen lung, costurile se adună.
La un rulaj mediu de 1.000 km pe lună, cu un consum de 7 l/100 km, un șofer va plăti în anul 2026:
235,20 lei în plus pentru benzină,
210 lei în plus pentru motorină.
Pentru cei care care parcurg aproximativ 15.000 km pe an, costurile suplimentare ajung la:
294 lei pe an pentru benzină,
262,5 lei pe an pentru motorină.
„Deși scumpirea de 30 – 33 de bani pe litru poate părea mică, efectul ei este constant și inevitabil. Fiecare plin devine mai scump, iar la final de o nota de plată ajunge la câteva sute de lei. Creșterea accizelor și a TVA-ului confirmă, încă o dată, că politicile fiscale se văd cel mai clar la pompă — acolo unde șoferii plătesc direct”, a mai transmis Dumitru Chisăliță.