Connect with us
Publicitate

Cultura

Trofeul Festivalului – Concurs al Cântecului Popular Românesc „Satule, mândră grădină”, ediția a XLIII-a, a rămas la Botoșani

Publicat

Publicitate

Festivalul – Concurs al Cântecului Popular Românesc „Satule, mândră grădină” ediția a XLIII- a, a făcut din nou ca orașul Bucecea să vibreze.

Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție aflată sub egida Consiliului Județean Botoșani, și-a dat din nou mâna cu Primăria Orașului Bucecea și cu Centrul Cultural Bucecea și au reușit să organizeze încă o ediție care va rămâne în istoria folclorului românesc, dar și în sufletele celor care au fost prezenți.

Timp de două zile au răsunat pe scena Centrului Cultural Bucecea atât vocile concurenților din șapte județe ale țării, cât și vocile unor artiști consacrați și iubiți de publicul din întreaga țară.

Măestria, răbdarea și profesionalismul Orchestrei „Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă” – dirijor Ion Oloieru, manager Dan Doboș, și-a spus cuvântul prin faptul că a asigurat acompaniamentul a 50 de concurenți, și a invitaților speciali.

Juriul, format din profesioniști de excepție, a cântărit cu atenție calitățile vocale, repertoriul ales, costumul specific zonei pe care o reprezintă, prezența scenică a fiecărui concurent pentru justa departajare și desemnarea câștigătorilor. Mulțumim membrilor juriului:

Elise Stan  –  (Președinte al juriului) – Profesor  Doctor,  etnomuzicolog și realizator de emisiuni la Televiziunea Română

Publicitate

Gabriel-Ciprian Chițu  –  Conferențiar Universitar Doctor la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din lași și dirijor al Ansamblului Folcloric „Doina Carpaților” al Casei De Cultură a Studenților din Iași.

Cornelia Ciobanu  –  cunoscută interpretă de muzică populară, fostă membră a Orchestrei Rapsozii Botoșanilor, fostă manager al Centrului Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Botoșani și fost profesor de canto al Școlii Populare de Arte „George Enescu” Botoșani.

Alina- Anișoara Spătaru  –  interpretă de folclor, referent de specialitate la Centrul Cultural Bucecea

Publicitate

Agnes Daliana Bejan  –  referent cultural al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani – compartimentul „Artă Populară Artizanală și Meșteșuguri Tradiționale”

Publicul a dovedit încă o dată afinitatea și dragostea pentru folclorul românesc, fiind prezent în ambele zile într-un număr foarte mare.

Prezentarea a fost asigurată de tânăra și încântătoarea Elisabeta Șeremet.

Invitații de onoare: Patrick Petrescu și  Delia Gandore, foști câștigători ai trofeului festivalului din 2022 și, respectiv, 2023, cât și Grupul vocal al Centrului Creației Botoșani – coordonator Mariana Ichim Hodan, au distins atmosfera încărcată de emoție atât a concurenților, cât și a susținătorilor din prima seară a festivalului, iar în cea de-a doua seară la gala laureaților au susținut recitaluri: Cornelia CiobanuIustina Irimia- Cenușă,  Angelica Flutur și Grupul „Ștefan-Vodă” din Republica Moldova.

Trofeul Festivalului a rămas la Botoșani la un tânăr deja cunoscut în lumea muzicii populare drept „Brăduțul din Botoșani” – Codruț-Victor Știrbu.

La categoria soliști vocali 10-13 ani, câștigătorii sunt:

– Premiul I- Ailoaie Anastasia – Vorona, Botoșani

– Premiul al  II-lea – Isticioaia Matei – Pașcani – Iași

– Premiul al III- lea – Știrbu Amalia- Rebeca  Vorona – Botoșani

-Mențiune  –  Olariu Anya – Maria  Răuseni – Botoșani

– Premiul special – Boampă Maria – Iași

– Premiul special – Aicoboaie  Ana – Maria   – Vorona – Botoșani

 

La categoria soliști vocali 14 – 18 ani câștigătorii sunt:

– Premiul – I –  Filip Ioana Cătălina Doina – Șcheia – Suceava

– Premiul al – II- lea – Horeangă Andreea-Daniela – Piatra Neamț – Neamț

– Premiul al -III-a  – Avasîicii Sara-Ștefania – Pașcani – Iași

– Mențiune –  Hârjoi Anda – Botoșani

La categoria soliști vocali 19 – 30 ani, câștigătorii sunt:

Premiul – I –  Condrea Alexandra- Vasilica – Lunca Banului – Vaslui

– Premiul al II – lea Bertea Delia- Valentina – Vulturești – Suceava

– Premiul al III- lea – Răstoacă Alexandra-Nicoleta – Adâncata – Suceava

– Mențiune – Furnică- Dandea Maria – Botoșani

– Premiul special – Iriciuc Cosmin – Unțeni – Botoșani

La categoria soliști instrumentiști  10 – 14 ani, câștigătorii sunt:

– Premiul – I –  Mătrescu Eduard-Gabriel -saxofon- Copălău – Botoșani

– Premiul al II – lea – Popescu Nectarie – acordeon- Bucecea – Botoșani

– Premiul al III- lea – Borcoi Constantin

– Mențiune – Știrbu Amalia-Rebeca – vioară- Vorona – Botoșani

– Premiul special – Sîrbu Cristian-Ionuț – saxofon – Pomârla – Botoșani

La categoria soliști instrumentiști peste 15 ani, câștigătorii sunt:

– Premiul – I –  Badurlă Răzvan-Laurențiu- vioară – Focșani – Vrancea

– Premiul al II – lea – Coțovanu Denis- Matei -trompetă- Șendriceni Botoșani

– Premiul al III- lea – Pîntiuc Ionuț Nicolae -trompetă- Comănești -Suceava

– Mențiune – Maxim Mario- Andrei – trompetă- Gorbănești – Botoșani

– Premiul special – Ferbințeanu Matei – acordeon- Săveni – Botoșani

Juriul a acordat premiul special și rapsodului popular Gheorghe Dandu din Pângărați- Neamț .

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Dacă plecați la drum: CNAIR prelungeşte RESTRICŢIILE de tonaj pe autostrăzi şi drumurile naţionale din SUD din cauza caniculei

Publicat

Publicitate

CNAIR anunţă că vor fi şi luni, între orele 10.00 şi 20.00, restricţii de tonaj pe autostrăzi şi drumuri naţionale din şapte judeţe şi Capitală. Decizia a fost luată din cauza temperaturilor. Luini, de Rusalii sunt instituite restricţii de tonaj (7,5 t) şi pe A2, DN7 şi DN39, relatează mediafax.ro.

„CNAIR informează participanţii la trafic că luni, 24.06.2024, în intervalul orar 10.00 -20.00, se vor institui restricţii de tonaj pe sectoarele de autostrăzi, drumuri expres şi drumuri naţionale din cauza temperaturilor extreme (33-37 grade Celsius) din judeţele: Dolj, Olt, Teleorman Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Ilfov şi Bucureşti”, potrivit unui copmunicat de presă.

De asemenea, CNAIR reaminteşte şoferilor că de Rusalii, luni sunt instituite restricţii de tonaj (7,5 t) şi pe A2, DN7 şi DN39.

„Amintim conducătorilor auto că măsurile adoptate de CNAIR sunt dispuse în baza prevederilor articolului 44 alin.2 şi 3 al Ordonanţei de Guvern nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora administratorul drumului poate interzice temporar circulaţia vehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, drumurile naţionale din judeţele afectate de codul portocaliu, cu excepţia transporturilor de persoane, transporturilor de animale vii şi de produse perisabile de origine animală şi vegetală, vehicule care participă la intervenţii în caz de forţă majoră, transporturi funerare, transporturi poştale, transporturi de echipamente de prim ajutor, transporturi pentru distribuire de carburanţi, transporturi de mărfuri sub temperatură controlată, transporturi pentru tractări vehicule avariate, transporturi pentru distribuirea de apă şi hrană în zonele calamitate, transporturi cu vehicule specializate destinate prin construcţie salubrizării, transporturi apă îmbuteliată, transporturi produse provenite din exploatări agricole, precum şi ransporturi militare implicate în exerciţii multinaţionale. De asemenea, pe perioada restricţiilor vor fi exceptate utilajele proprii ale CNAIR, cât şi utilajele închiriate de la firmele cu care CNAIR are contracte de lucrări în derulare”, se menţionează în finalul comunicatului.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (258)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DE VORBĂ CU SCRIITORUL ŞI CANTAUTORUL VASILE TĂNASE

Georgică Manole: Locul copilăriei rămâne impregnat în ADN-ul spiritual al fiecăruia dintre noi. Ce vă mai amintiţi despre timpurile de atunci?

Vasile Tănase: M-am născut la 1 ianuarie 1949, la Dorohoi, judeţul Botoşani, din părinţii Victor (dorohoian) şi Liudmila (din Comuna Lipnic, județul Soroca). Şcoala primară am urmat-o în localităţile Plopenii Mari, judeţul Botoşani şi Rediu, judeţul Iaşi, iar Gimnaziul – în localitatea Murgeni, judeţul Vaslui. Aici încep şi Liceul, pe care îl termin în localitatea Truşeşti, judeţul Botoşani, în anul 1967. Acum, debutez cu versuri, în revista liceului. Schimbarea localităţilor corespunde serviciului, ca şef de gară CFR, al tatălui meu. Între anii 1967 – 1972, am urmat Facultatea de Construcţii, la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi.

  1. M.: Cum au contribuit studiile absolvite, titlurile dobândite şi activitatea profesională la edificiul personalităţii omului Vasile Tănase?
  2. T.: Atât cunoștințele profesionale, cât și experiența acumulată pe șantierele de construcții și instalații sau la catedră, ca profesor cu gradul I (discipline tehnice), la câteva licee, mi-au dezvoltat spiritul de consacrare totală, față de muncă, precum și iubirea față de toți semenii, alături de care mi-am desfășurat activitatea. Desigur că toate acestea nu le-aș fi putut dobândi și manifesta, decât prin credința nezdruncinată în Dumnezeu!
  3. M.: Deşi prin studii sunteţi de factură ştiinţifică, aţi fost atras şi de o vie activitate extraprofesională, cu precădere în domenii ale culturii. Care sunt aceste domenii, dar mai ales cum s-a produs declicul ce a făcut să vă îndreptaţi spre aceste domenii?
  4. T.: Factorul hotărâtor l-a constituit educația minunată oferită de părinții mei. Ambii aveau gusturi pentru literatură și muzică, spectacole de teatru și operă, filme artistice, cântări la micile petreceri în familie.

Ca urmare, atât ca licean, cât și ca student, apoi ca inginer și profesor, am participat activ la diverse manifestări cultural-artistice, concursuri, festivaluri, fiind atât cantautor, cât și actor amator, iar concomitent și redactor, la diverse publicații județene.

  1. M.: Faceţi o prezentare a operei dumneavoastră, apoi aş vrea să insistaţi puţin asupra volumului „Castelul cu speranţe”.
  2. T.: Cam pretențios termenul de ,,operă”, întrucât majoritatea creațiilor mele literare și muzicale au apărut ,,împrăștiate” prin diverse antologii de autori. Considerând că bibliotecile mai sunt frecventate doar de persoane care sunt obligate să studieze bibliografii pentru diverse examene și multe cărți primite sau cumpărate zac necitite, în majoritatea caselor de snobi, am sentimentul că ar fi superfluă apariția de noi și noi editări tipografice, în librării și biblioteci! Trist și adevărat: lumea nu mai are răbdare să inhaleze ,,mirosul” paginilor unei cărți, nu doar în format clasic, dar și electronic!

Așa că nu mi-am propus să scriu ceva, doar ca să-mi umplu palmaresul de autor, ci doar pentru a-mi expune câteva idei literare și muzicale ce mi s-au părut oarecum demne de luat în seamă. Deci m-am limitat la opiniile reportericești, prin diverse publicații ori versuri și proză prin antologii. Cartea ,,Castelul cu speranțe” a apărut la îndemnul unor apropiați, primind titlul atât de sugestiv, cât și prefața excelentă, din partea entuziastului fondator și director al Revistei ,,Memento Mori”, domnul Ovidiu CHELARU. Mi-am propus să nu plictisesc cititorii doar cu un singur gen literar, ci să le ofer un florilegiu de balade, fabule, rondeluri, schițe și sonete.

Publicitate
  1. M.: Ştiu că aveţi preocupări şi în domeniul umorului. Faceţi un laudatio epigramei.
  2. T.: Fiind tot o formă de divertisment, aș menționa mai întâi numeroasele integrame și careuri de rebus, atât tematice, cât, mai ales, de definiții, cu preponderență în fostul Ziar sucevean ,,NordPress”. Epigramele au avut șansa de publicare, mai ales, în ,,Viața Botoșanilor”, condusă exemplar de către domnul Traian APETREI. Cred că epigrama are un impact inexorabil asupra tarelor umane, încât aș considera-o chiar o microsatiră adresată atât unor indivizi, precum și unor categorii social-politice!
  3. M.: Sunteţi membru al Cenaclului literar-muzical al Asociaţiei Culturale „Dorohoi”. Ce trebuie să reţină istoria culturii despre acest cenaclu?
  4. T.: Deși am aflat că s-a născut cu mulți ani în urmă, mă bucur că m-am numărat printre membrii care i-am pus gând bun, după ce, la Casa Culturii Dorohoiene, a încetat funcționarea Cenaclului ,,Editor-Arte” (după pensionarea doamnei director Valuța MURARIU).

Întâlnirile membrilor Asociației Culturale ,,Dorohoi” sunt cvasi-bilunare, cu unele excepții, iar membrii își prezintă creațiile literare proprii, opinând elogiativ sau critic asupra lor. Pentru a-i colora muzical ședințele, unii membri (inclusiv, subsemnatul) sau invitați prezintă scurte recitaluri de piese folk.

  1. M.: O întrebare pe care o pun tuturor intervievaţilor: În ce relaţie vă aflaţi cu Eminescu? Ce aveţi de spus în apărarea lui?
  2. T.: Dacă v-aș răspunde că la susținerea bacalaureatului, dintre cele două subiecte, la alegere: ,,Romanul istoric sadovenian” și ,,Tematica liricii eminesciene”, am optat pentru a doua (scriind vreo nouă pagini A4, cu exemple de versuri ale Poetului), v-aș convinge din start! Eminescu este icoana vie din sufletele tuturor Românilor de bună credință! Este nu doar Luceafăr al Poeziei, nu doar un desăvârșit șlefuitor al Limbii Române, dar și un Martir, pe altarul Românismului! Este de datoria sacră a Academiei Române să-l declare membru post mortem al ei și, împreună cu organele de justiție, să judece cauza reală a morții sale și să-i condamne retroactiv pe criminalii care l-au batjocorit și ucis! Ca simplu epigon al său, i-am dedicat câteva compoziții folk, pe versurile sale, precum și poeziile ,,Recunoștință pentru Eminescu” și ,,Denigratorilor lui Eminescu”, publicate în ,,Memento Mori”, respectiv, în antologia ,,MIHAI EMINESCU PAS CU PAS”, a regretatei Viorica URSACHI.
  3. M.: Dăruiţi o epigramă cititorilor noştri.
  4. T.: Întrucât, pe lângă scumpirea facturilor de gaz metan, de către ,,băieții deștepți”, ne amenință și desființarea centralelor pe gaz, pe criterii de reducere a bioxidului de carbon, reiau una improvizată în finalul unui cerc pedagogic, la Liceul ,,Elie RADU”, cu ani în urmă:

O CONSTATARE EXPLOZIVĂ: Cum gaz metanul s-a redus/ Și simți a frigului dojană,/ E semn că pe-undeva, pe sus,/ Se arde gazul… de pomană”! (imaginea preluată din clementmedia.ro)

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Tragedie fără sfârșit: Și al treilea din cei patru căzuți în bazinul de decantare a murit la spital. Era patronul afacerii

Publicat

Publicitate

Tragedie fără sfârșit la Ibănești. Și un al treilea din cei patru bărbați care au căzut în bazinul de decantare din curtea fabricii de cașcaval din localitatea Ibănești a murit.

Este vorba de patronul fabricii de cașcaval, Radu Tudose, de 47 de ani, care a fost adus la spitalul din Botoșani. In ciuda eforturilor disperate ale medicilor acesta a încetat din viață.

“Pacient de 47 ani de sex masculin prezentat în UPU în stop cardio respirator.  Au fost aplicate manevrele de resuscitare timp de 45 minute, dar fără răspuns cardiovascular și respirator. Decesul a fost declarat la 16.30”, a transmis Spitalul Județean Botoșani.

Mai multe despre acest caz puteți citi aici: Dramă la fabrica de cașcaval de la Ibănești. Patru bărbați au căzut în bazinul de decantare. Doi au murit

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: „Vecernia plecării genunchilor”, la Biserica „Duminica Mare” din municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

În Duminica Rusaliilor, la finalul Sfintei Liturghii, este săvârșită o slujbă specială – „Vecernia plecării genunchilor”, numită astfel deoarece atât slujitorii Bisericii, cât şi credincioşii, îngenunchează. Știm că Sfinţii Părinţi au interzis îngenuncherea atât în ziua Învierii, cât şi în perioada postpascală, însă plecarea genunchilor din ziua Rusaliilor este justificată deoarece arată starea de smerenie şi de rugăciune stăruitoare necesară pentru a fi vrednici de Pogorârea Sfântului Duh.

La Biserica „Duminica mare” din municipiul Botoșani, credincioșii au plecat genunchii dimpreună cu preoții care au slujit Sfânta Liturghie, în cadrul vecerniei, potrivit rânduielii.  În cadrul acestei slujbe sunt citite şapte rugăciuni de binecuvântare a ramurilor verzi de tei sau nuc, care se impart, apoi, credincioşilor şi care simbolizează darurile cele bogate ale Sfântului Duh. Rânduiala de binecuvântare se încheie prin stropirea ramurilor cu aghiasmă mică în faţa Sfintelor Uşi, preotul rostind:

„Se binecuvântează ramurile acestea cu harul Preasfântului Duh și prin stropire cu această apă sfințită, în numele Tatălui și al Fiului şi al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”.
Obiceiul binecuvântării ramurilor se întâlneşte nu doar în Biserica noastră, ci și la Ierusalim, Constantinopol sau în Damasc și are ca fundament scripturistic evenimentul descris în cartea „Faptele Apostolilor”:

„Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi” (Faptele Apostolilor 2, 4).
Tradiția creștină a ales ramurile de tei și nuc deoarece acestea redau cel mai bine forma limbilor ca de foc prin care s-a arătat harul Duhului Sfânt lucrător în ucenicii lui Hristos, trimişi de El să bine-vestească Evanghelia Sa în toate limbile lumii.

Liturgistul Badea Cireșanu notează, în volumul „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici creştine ortodoxe de Răsărit”, că în țara noastră s-a păstrat din vechime „obiceiul strămoşesc şi foarte frumos de a se împodobi în această zi casele creştinilor, uşile şi porţile lor, cu ramuri de jugaştri (n.n. un fel de arțar cu scoarța roșiatică, cu lemnul alb și tare, bun pentru confecționat juguri), salcie şi alţi arbori înfrunziţi. Această împodobire închipueşte speranţa în belşugul şi norocirea anului agricol. Verdeaţa este totdeauna icoana bucuriei, iar uscăciunea însemnează sărăcie, întristare şi peire”.

Având în vedere că aceste ramuri poartă binecuvântarea lui Dumnezeu în urma rugăciunii preotului, cel mai potrivit ar fi ca, după ce se usucă, ele să nu fie aruncate la gunoi, ci arse sau îngropate în pământ, pentru a se „întoarce” din nou în natură. În satul românesc, gospodarii păstrează ramurile chiar și după ce se usucă, împodobind cu ele nu doar uşile sau ferestrele caselor, ci și icoanele.

Publicitate

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending