Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, pe parcursul anului 2025, o amplă activitate de inspecție și control, vizând respectarea legislației de mediu în județ. Potrivit raportului de activitate aferent perioadei 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, comisarii de mediu au efectuat 438 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual aprobat de Comisarul General.

Controalele au acoperit cele două domenii principale de activitate – controlul poluării și biodiversitatea – fiind realizate majoritatea tipurilor de acțiuni prevăzute de HG nr. 1005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu.

Controale planificate și neplanificate

Din totalul acțiunilor desfășurate, 149 au fost controale planificate, efectuate la obiective cu impact semnificativ asupra mediului sau încadrate în tematicile stabilite de Comisariatul General. Alte 289 de controale au fost neplanificate, dintre care 107 în domeniul biodiversității și 182 în domeniul controlului poluării.

În cadrul acestor acțiuni neplanificate au fost realizate, printre altele:

• 55 de inspecții pentru verificarea respectării condițiilor impuse prin actele de reglementare;

• 9 inspecții ca urmare a autosesizării Gărzii Naționale de Mediu;

  Publicitate

• 92 de inspecții pentru soluționarea sesizărilor și petițiilor;

• 2 inspecții pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului;

• 54 de inspecții dispuse de Comisariatul General;

• 1 inspecție privind îndeplinirea obligațiilor la încetarea activității;

• 9 inspecții la obiective noi;

• 2 inspecții pentru verificarea realizării măsurilor impuse;

• 65 de inspecții desfășurate în colaborare cu alte instituții (IPJ, SGA, ANANP, ISU, BTN, IJJ).

Sancțiuni aplicate și sesizări penale

Pentru neconformitățile constatate, comisarii Gărzii de Mediu Botoșani au aplicat 235 de sancțiuni contravenționale, dintre care 97 avertismente și 138 amenzi, valoarea totală a amenzilor ridicându-se la 5.866.500 lei.

Din totalul amenzilor aplicate:

• 118 au fost achitate,

• 7 au fost transmise spre recuperare către Administrația Financiară,

• 50 de amenzi sunt contestate.

De asemenea, au fost dispuse două sancțiuni complementare de desființare a unor lucrări și aducere a terenurilor la starea inițială, precum și două sancțiuni complementare de sistare a activității.

În cazurile grave, Comisariatul Județean a înaintat 12 sesizări către organele de cercetare penală, pentru fapte prevăzute de legislația în vigoare, precum incendierea, îngroparea sau eliminarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate, arderea miriștilor și a vegetației în ariile protejate, distrugerea habitatelor speciilor sălbatice sau declararea necorespunzătoare a adevărului.

Gestionarea sesizărilor și transparența publică

În anul 2025, Garda de Mediu Botoșani a înregistrat 242 de sesizări, toate fiind soluționate în termenul legal prevăzut de OG nr. 27/2002. Dintre acestea, 79 au fost soluționate, 138 redirecționate către autoritățile competente, 21 clasate conform art. 7 și 4 clasate conform art. 10.

Activitatea de soluționare a petițiilor a inclus impunerea de măsuri de remediere și monitorizarea aplicării acestora, în colaborare cu autoritățile publice locale și instituțiile competente. Revenirea unor petiționari a fost determinată, în principal, fie de nemulțumirea față de răspunsurile primite, fie de nerespectarea inițială a măsurilor impuse, situații care au fost ulterior sancționate conform legii.

Totodată, a fost necesară prelungirea termenului de soluționare pentru o sesizare, în conformitate cu prevederile legale.

În ceea ce privește accesul la informațiile de interes public, instituția a gestionat 19 solicitări formulate în baza Legii nr. 544/2001, toate fiind soluționate în termenul legal. Două dintre răspunsuri au fost negative, fără a se înregistra reveniri din partea solicitanților.

Prefectul județului Botoșani, doamna Raluca-Ștefania Curelariu, a participat astăzi, alături de primarul comunei Coșula, reprezentanți ai Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Botoșani și membrii echipei de implementare a Proiectului „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, la ședința oficială de înmânare către autoritățile publice locale a noilor cărți funciare.

Documentele au fost deschise ca urmare a finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică a proprietăților la nivelul întregului UAT Coșula, un demers important pentru clarificarea situației juridice a terenurilor și imobilelor din comună. În total, 7.101 imobile au fost înregistrate, proprietarii urmând să primească gratuit, în perioada următoare, noile cărți funciare.

Lucrările au fost realizate în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), finanțarea fiind asigurată din fondurile proprii ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Programul are ca obiectiv principal înregistrarea sistematică a proprietăților, în special în mediul rural, pentru a facilita dezvoltarea locală, accesul la investiții și securitatea juridică a proprietarilor.

În comuna Coșula, procesul de înregistrare sistematică s-a desfășurat în baza contractului de servicii încheiat la data de 13 iunie 2025, între OCPI Botoșani, în calitate de beneficiar, pe baza alocării bugetare realizate de ANCPI, și S.C. Artehnis Topo Cad S.R.L., în calitate de prestator. Lucrările au vizat o suprafață totală de 4.860,69 hectare, acoperind integral teritoriul administrativ al comunei.

Cea mai puternică furtună solară din ultimii 30 de ani s-a abătut asupra Terrei, începând de luni. Ar putea cauza perturbaţii la nivelul reţelelor electrice şi satelitare, şi ar putea să provoace impresionante aurore boreale, au avertizat autorităţile meteorologice americane, citate de AFP, potrivit Agerpres. 

Această puternică furtună solară a început să afecteze luni Pământul, provocând o furtună geomagnetică de nivel 4, pe o scală cu 5 niveluri, a explicat meteorologul Shawn Dahl de la Centrul american pentru prognoză spaţială (SWPC) într-un mesaj video.

Fenomenul ar trebui să continue şi marţi, dar va scădea în intensitate pe parcursul zilei, potrivit acestui centru american.

Deşi omenirea s-a confruntat în 2024, pentru prima dată în 20 de ani, cu o furtună geomagnetică de nivel 5, nivelul maxim, furtuna solară actuală este cea mai puternică observată „după anul 2003”, a precizat Shawn Dahl.

Potrivit Polar Journal, este cea mai puternică furtună solară din ultimii 30 de ani. Space Weather Prediction Center a clasificat-o la nivelul G4 – ”sever”.

În octombrie 2003, o furtună solară „de Halloween” a făcut ca regiuni întregi din Suedia să rămână fără electricitate şi a avariat infrastructuri energetice în Africa de Sud.

Fenomenele cu o astfel de intensitate sunt rare şi sunt legate de activitatea solară.

Actuala furtună solară a fost provocată de „o puternică erupţie solară care s-a produs ieri”, a precizat Shawn Dahl.

Particulele solare ejectate în spaţiu perturbă câmpul magnetic al Terrei, având uneori drept consecinţă apariţia aurorelor boreale, dar şi o degradare a comunicaţiilor de înaltă frecvenţă, perturbaţii pentru sateliţi şi supraîncărcări ale reţelelor electrice.

Furtuna solară în curs de desfăşurare ar putea provoca „baletul” unor aurore boreale, inclusiv în regiuni unde acestea nu reprezintă un fenomen obişnuit.

Aurora boreală, în culori deosebite de roșu, violet, roz, a fost vizibilă în noaptea de luni spre marți în județul Bihor și va putea fi observată și în noaptea următoare, a declarat, pentru AGERPRES, meteorologul amator Roberto Popa.

O furtună solară este un fenomen produs de Soare care constă în eliberarea bruscă a unei cantități foarte mari de energie și particule încărcate electric, ce pot ajunge în spațiul din jurul Pământului și pot afecta tehnologia modernă.

Foto: Meteo Tulca – Bihor

Consiliul de Coordonare al Federației ‘Solidaritatea Sanitară’ din România (FSSR) a decis luni declanșarea unui program de acțiuni sindicale împotriva intenției Guvernului de includere a angajaților din unitățile sanitare publice în categoria celor cărora le este aplicabilă reducerea cu 10% a cheltuielilor salariale.

‘În ultimele zile, în spațiul public au fost prezentate soluții de ‘reducere a anvelopei salariale’ cu 10% la nivelul instituțiilor publice, inclusiv prin diminuarea unor sporuri și/sau prin reduceri de posturi, chiar dacă discursul oficial susține că nu vor fi afectate salariile de bază. În sănătate, o astfel de abordare înseamnă, inevitabil, fie diminuarea veniturilor reale (prin afectarea drepturilor salariale care compensează condițiile de muncă și continuitatea activității), fie reducerea personalului – cu efect direct asupra capacității de asigurare a continuității asistenței medicale și a siguranței pacienților’, a transmis marți federația, într-un comunicat remis AGERPRES.

Potrivit comunicatului, programul de acțiuni începe în această săptămână cu întâlniri pe care toate sindicatele afiliate la FSSR le vor avea cu parlamentarii din teritoriu.

‘Aceste întâlniri au rolul de preambul al protestelor și urmăresc: să prezinte parlamentarilor consecințele dramatice pe care le-ar avea includerea sănătății în măsura reducerii cu 10% a cheltuielilor salariale, să solicite intervenții legislative și politice urgente pentru exceptarea explicită a unităților sanitare publice de la această măsură, să obțină angajamente publice ferme pentru protejarea veniturilor angajaților din sănătate’, se arată în comunicat.

Consiliul de Coordonare al FSSR solicită:

* exceptarea explicită a tuturor unităților sanitare publice (și a instituțiilor care asigură serviciile medicale publice) de la orice măsură de reducere cu 10% a cheltuielilor de personal/salariale, indiferent de formula tehnică utilizată;

* asumarea publică, clară și constantă, de către Guvern și Ministerul Sănătății, a protejării veniturilor angajaților din sănătate, inclusiv printr-o garanție cu valoare juridică (nu doar declarații), care să excludă orice diminuare a drepturilor salariale sub pretextul ‘reducerii anvelopei’;

* orice program de eficientizare în sănătate trebuie să vizeze sursele reale de pierderi: risipa, managementul defectuos, contractele ineficiente și lipsa reformelor structurale, nu transferul costurilor asupra salariaților;

* respectarea dialogului social real prin consultarea efectivă a organizațiilor sindicale reprezentative înainte de orice decizie care afectează veniturile, personalul și funcționarea unităților sanitare publice;

* identificarea resurselor financiare și a soluțiilor care să asigure cel puțin menținerea veniturilor salariale reale, de dorit fiind chiar creșterea acestora. AGERPRES