Scoaterea Sfintei Cruci – 1 august

Sărbătoarea Scoaterii Sfintei Cruci a apărut la dorința grecilor si a rușilor de origine ortodoxă. Semnificația acestei sărbători este prăznuirea biruinței pe care rușii au înregistrat-o asupra bulgarilor, dar și grecii asupra sarazinilor (musulmanilor). Pe data de 1 august, la Constantinopol se scotea în procesiune lemnul Sfintei Cruci din Palatul Imperial. Procesiunea pornea din Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol, zidită de împăratul bizantin Iustinian cel Mare. Atunci, din paraclisul palatului împărătesc, Sfânta Cruce, care avea în ea părticică din Lemnul Crucii lui Iisus Hristos, era scoasă cu slujbă şi sobor. Era aşezată în Sfântul altar în raclă de argint şi ţinută după procesiune pentru închinare, până la 14 august, când se săvârșeau o serie de slujbe, menite să-i ferească pe credincioși de boli și suferințe. Iar din Miercurea Patimilor până în Vinerea Mare stătea pe un altar mic din aur în mijlocul Bisericii, fiind cinstită de împărat şi cei din suita împărătească, Patriarh, cler şi poporul binecredincios. Acest moment liturgic mai amintește și de arătarea pe cer a Sfintei Cruci Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Eliberarea grecilor de sub sarazini a avut loc în timpul împăratului Manuel Comnenul (1143-1180), iar acest lucru a putut fi realizat doar cu ajutorul Sfintei Cruci. În unele biserici rusești se obișnuiește ca în această zi să se săvârșească sfințirea mică a apei (aghiazma). Ortodoxia înalţă Sfânta Cruce în văzul credincioşilor în Duminica a treia din Postul Mare, precum odinioară se petrecea la Biserica Maicii Domnului de lângă Fanar şi la 14 septembrie în amintirea istorică din anii 335 şi 630. Arheologia şi istoria creştină ne arată că lângă Golgota, împărăteasa Elena a descoperit la anul 326 sub templul lui Venus, ridicat de împăratul Adrian în anul 111, Lemnul Crucii Sfinte (care a înviat un mort). Scriitorul bisericesc Eusebiu de Cezarea (260-341) scria în cartea sa „Vita Constantini” că în anul 327 i-a scris Sfântului Macarie, patriarhul Ierusalimului, să construiască acolo o Biserică, pe cheltuiala lui. Sfânta Cruce a fost pusă la loc de cinste in Biserica Sfânta Cruce, ridicată de împărăteasa Elena. Tot Sfânta Elena a trimis la Roma, Lemn din Sf. Cruce, pe care o aşează in Capela din Palatul ei, azi numită Bazilica „Sfânta Cruce din Ierusalim” şi 2 piroane, unul fiind încastrat în coroana împărătească. După perioada iconoclastă şi cucerirea locurilor Sfinte de către păgâni, bucăţi din Sfânta Cruce au fost împărţite Patriarhiilor existente. Crucea Domnului este cinstită şi venerată aşa cum a statornicit Sinodul ecumenic de la Niceea (787). Lumea Crucii lui Hristos este creştinătatea: O taină a Crucii care pecetluieşte pe cel botezat. Crucea făcută în numele Sfintei Treimii confirmă unirea cu Dumnezeu pe orizontal şi vertical în cele 4 puncte cardinale. Crucea este deasupra simbolurilor geometrice, este „Axis mundi”: uneşte cerul cu pământul şi se amestecă timpul cu spaţiul. Crucea sfinţeşte totul şi explică taina Hristocentrismului, adică Hristos în mijlocul nostru, „Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 1, 18).

+) Părticele din lemnul Sântei Cruci se afla la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, la Roma, Constantinopol, Veria (Grecia), Veneția, Franţa (Saint Sernin din Toulouse; Capela ,La Vraie-Croix” din Anjou), Germania (Limburg an der Lahn), Belgia (Colegiul „Sfânta Cruce” din Liege), Spania (Santo Toribio de Liebana) la Mănăstirea Xiropotamou, din Munte Athos, la mănăstirile Soumela și Ikosifinissa din Grecia. În România, părticele din Sfânta Cruce se află la mănăstirile Căldăruşani şi Ţigăneşti din judeţul Alba şi la Biserica Sfântul Vasile din București.

+) „Biserica îşi are rădăcina în lemnul Crucii, creştinii devenind ramurile ei. Hristos a fost răstignit pentru noi, cu trupul, sub Ponţiu Pilat şi Irod Tetrarhul, şi datorită ro Crucii şi Patimii Sale noi existăm” (Sfântul Ignatie Teoforul).

O femeie, în vârstă de 57 de ani, a ajuns la spital în urma unui accident rutier produs, în urmă cu puțin timp, pe Bulevardul Mihai Eminescu, din municipiul Botoșani. În eveniment au fost implicate două autoturisme.

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și o ambulanță SMURD.

Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. O femeie a avut nevoie de ajutor medical, fiind transportată la spital.

Pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bateriilor.

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

Comunitatea din Vorona, județul Botoșani, și-a luat rămas-bun, joi, de la cel care a fost Ioan Moroșanu, cunoscut de toți drept „Moș Jenică”, ultimul veteran de război al comunei. Într-o atmosferă încărcată de lacrimi, rugăciune și respect, bătrânul a fost înmormântat cu onoruri militare, plecând spre veșnicie în sunetul salvelor de armă, al rugăciunilor și al cântecelor ostășești, atât de dragi sufletului său.

Moș Jenică nu a fost doar un ostaș al țării, ci și un ostaș al credinței și al tradiției românești. O viață întreagă a străjuit valorile străbune, cu aceeași rigoare cu care își păzea gospodăria de fiecare fir de praf. Curtea sa, deși modestă, era o pildă de curățenie și rânduială, o icoană a ordinii sufletești ce-l caracteriza.

Pe lângă evlavia sa pilduitoare, Moș Jenică a fost un om al culturii și al colindelor, dăruind mereu celor din jur dragostea sa pentru neam și țară. Îi plăcea să le povestească celor tineri despre vremurile grele, cu speranța că vor învăța să prețuiască libertatea și pacea, daruri scumpe pe care le-a trăit ca pe o binecuvântare de după război.

Slujba de înmormântare a fost impresionantă. Sute de oameni au venit să-l petreacă pe ultimul drum: vecini, cunoscuți, preoți și militari, toți adunați cu sufletul strâns în jurul unei povești de viață ce nu trebuie uitată. Ostașii Armatei Române, în ținută de gală, au prezentat onorul acasă, la biserică și la cimitir. Într-un gest de suprem respect, au tras trei salve de armă, pentru ca sufletul Moșului să pornească spre ceruri în sunetul demnității militare.

Moș Jenică a fost un om simplu, dar demn, un fiu al Bisericii și al patriei, care a știut să-și trăiască bătrânețile cu aceeași dârzenie cu care și-a purtat tinerii ani de război. A lăsat în urmă o lecție vie de credință, de iubire față de țară și de rânduială sufletească, o moștenire pe care cei din Vorona o vor duce mai departe.

Astăzi, Vorona a fost mai tăcută, dar parcă mai unită. Oamenii au plecat de la înmormântare nu doar cu lacrimi în ochi, ci și cu inimile pline de gândul că au fost martorii unui sfârșit de epocă, dar și ai unei datorii: aceea de a nu lăsa uitarea să-l cuprindă pe Moș Jenică, omul care a știut să transforme fiecare clipă a vieții în pildă.

Scumpiri de la 1 august pentru șoferi: prețurile carburanților vor fi influențate de majorarea accizelor cu 10%. Românii vor plăti mai mult pentru un plin de benzină sau motorină pentru mașini, informează alba24.ro.

Majorarea prețurilor la carburanți va genera scumpiri și pentru alimente, alte produse și servicii. Acestea vor fi resimțite din toamnă.

Scumpiri de la 1 august pentru șoferi: prețuri mai mari pentru carburanți

Prețurile la carburanți ar urma să fie actualizate de la miezul nopții. Creșterea va fi cu 40 de bani. La un plin de 50 de litri, de benzină sau motorină, scumpirea ar fi cu 20 de lei, potrivit antena3.ro.

Acum, prețul la motorină este de 7,3-7,4 lei/litru și pentru benzină de 6,8-7 lei/litru. De vineri, 1 august, vor ajunge la 7,8 lei/litru, respectiv 7,4 lei/litru.

De la 1 august, un plin de 50 de litri ar costa în jur de 400 lei (motorină), respectiv 360 lei (benzină), potrivit sursei citate.

Rovinieta se scumpește de la 1 septembrie

Guvernul a aprobat și scumpirea rovinietei. Noile tarife sunt valabile pentru toate categoriile de vehicule. Cele mai afectate vor fi autoturismele, unde tariful anual aproape se dublează, de la 28 de euro la 50 de euro (TVA inclus). AICI, mai multe detalii.

• Rovinietă 1 zi: 2,5 euro

• 10 zile: 6 euro

• 30 zile: 9,5 euro

• 12 luni: 50 euro (anterior 28 euro)

În plus, șoferii vor avea costuri mai mari la asigurarea pentru mașină. Tarifele RCA cresc cu 5%, în medie, după expirarea plafonării.