Connect with us

Eveniment

Este 21 decembrie – Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România. Oameni care au făcut Revoluția din Decembrie 1989

Publicat

acum o oră

Publicitate

În România este marcată, în fiecare an, la 21 decembrie, Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România, stabilită prin Legea nr. 198/2011, relatează agerpres.ro.

Un proiect de lege privind declararea zilei de 23 august ”Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului” și a zilei de 21 decembrie ”Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România” a fost inițiat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în primăvara anului 2010. ”El asigură coerența unei politici de memorie la nivelul statului român, oferind posibilitatea constituirii unei pedagogii destinate să educe tinerele generații în spiritul respectului profund față de toate victimele regimurilor totalitare”, se menționa într-un comunicat de presă al IICCMER din 21 decembrie 2011.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 12 octombrie 2011 proiectul de lege privind declararea datei de 23 august ”Ziua comemorării victimelor fascismului și comunismului” și a celei de 21 decembrie drept ”Ziua memoriei victimelor comunismului în România”. Decizia a fost luată cu 120 de voturi favorabile, 94 împotrivă și opt abțineri, conform site-ului www.cdep.ro. Proiectul de lege a fost respins la 30 mai 2011 de Senat, însă Camera Deputaților a fost for decizional în acest caz.

La 7 noiembrie 2011, președintele Traian Băsescu a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 23 august ”Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului” și a zilei de 21 decembrie ”Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România”, informa un comunicat de presă al Președinției din 7 noiembrie 2011.

Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011 privind declararea zilei de 23 august ”Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului” și a zilei de 21 decembrie ”Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România” a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 799 din 11 noiembrie 2011, menționa comunicatul de presă al IICCMER din 21 decembrie 2011.

Revoluția din Decembrie 1989

Revoluția din Decembrie 1989 s-a născut ca o explozie de revoltă populară împotriva unei dictaturi totalitare aflate în criză terminală, scrie politologul Vladimir Tismăneanu în cartea sa ”Despre 1989. Naufragiul utopiei” (Editura Humanitas, București, 2009). ”Ceaușescu era izolat pe plan internațional și detestat de o populație disperată. Revolta de la Timișoara din 15 decembrie 1989 a fost momentul inaugural al seriei de acțiuni care aveau să culmineze la București și în alte orașe în zilele de 21 și 22 decembrie și care au constituit efectiv o revoluție ca modalitate de întemeiere a libertății (…) Născut din violență și brutalitate, regimul pierea în chip violent și brutal. Își dovedea, încă o dată, deficitul total de legitimitate și proba natura ilegală, criminală, a existenței sale”, arată Vladimir Tismăneanu în lucrarea sus-menționată.

Publicitate

În ediția sa din 23 decembrie 1989, ziarul ”Scânteia Poporului” avea să scrie: ”Dictatura a luat sfârșit. Vineri, 22 decembrie, în jurul amiezii, trupele armatei române au fraternizat cu demonstranții din Capitală, care aveau în stăpânire, încă din ziua precedentă, principalele artere din centrul Bucureștilor. Desfășurarea memorabilelor evenimente din Capitala României, a căror rapiditate a surprins și uluit și pe cei mai optimiști observatori politici, s-a întins pe mai bine de 24 ore. Începute joi, 21 decembrie 1989, prin ”marea adunare populară” din Piața Palatului Republicii, convocată de Ceaușescu, pentru a arăta lumii întregi cât de mult este iubit și sprijinit de oamenii muncii din Capitală, adunarea s-a transformat într-un miting de protest împotriva represiunilor sângeroase de la Timișoara, împotriva dictaturii și a spolierii, pentru democrație și libertate (…) Peste 20.000 de oameni, având în suflete durerea pentru martirii Timișoarei, ura față de cei 24 de ani de regim totalitar, în care au suferit de foame și de frig, în care au fost spoliați de orice drepturi, au scandat: ”Jos Ceaușescu!”, ”Jos dictatura!”, ”Timișoara plânge”, ”Pedeapsă pentru criminali!” ”

***

În ziua de 21 decembrie 1989, autoritățile se confruntau cu o criză în creștere, pe măsură ce tulburările din Timișoara se extindeau. În această zi, tulburările au izbucnit și în București ”care, din acel moment, a devenit principalul punct al demonstrațiilor”, se arată în volumul ”Revoluția română din decembrie 1989”, de Peter Siani-Davies (apărută în versiunea românească la Editura Humanitas, București, 2006). Tot la 21 decembrie 1989, la Timișoara au avut loc manifestații pentru a șasea zi consecutiv, iar demonstrații au avut loc și în alte orașe mari ale țării.

Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES

În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989, Comitetul Municipal PCR hotărăște organizarea la București, în Piața Republicii (Piața Palatului) din fața sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a unui mare ”miting popular” care să condamne ”acțiunile huliganice” de la Timișoara, se arată în lucrarea ”România. Date și fapte. 1989-2009”, editată de Agenția Națională de Presă AGERPRES (2010).

Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES

Mitingul uriaș din Piața Palatului, care urma să fie transmis în direct la radio și televiziune, trebuia să demonstreze publicului din România sprijinul larg de care continua să se bucure regimul și, în consecință, să legitimeze reprimarea demonstrațiilor de la Timișoara. ”Dată fiind tensiunea în creștere, aceasta era o strategie foarte riscantă (…) Dar Ceaușescu nu a văzut-o astfel deoarece continua să creadă cu tărie că beneficia de sprijinul maselor de muncitori”, arată Peter Siani-Davies, specialist în istorie modernă sud-est europeană, conferențiar la University College din Londra.

La 21 decembrie 1989, la sediul Comitetului Central al PCR din București, s-a desfășurat o ședință a Comitetului Politic Executiv în cadrul căreia s-a discutat situația de la Timișoara. Nicolae Ceaușescu a propus cu acest prilej mărirea unor retribuții și ajutoare sociale. În jurul orei 12.00 a început marele miting din Piața Palatului. Participanților le-au fost distribuite numeroase pancarte prin care erau condamnate manifestațiile de la Timișoara și se exprima solidaritatea cu conducerea de partid și de stat. Desfășurarea mitingului era transmisă în direct de televiziune și radio.

Foto: (c) VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES

La balconul Comitetului Central al PCR se aflau Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, înconjurați de mulți dintre conducătorii de partid. Cuvântarea lui Nicolae Ceaușescu a fost întreruptă de grupuri de protestatari, constituite spontan. S-au auzit huiduieli, s-a creat panică, iar cea mai mare parte a manifestanților s-a dispersat din Piața Palatului. Panica s-a generalizat, iar Nicolae Ceaușescu a părăsit microfonul și a plecat din balconul de la care vorbea. Transmisia mitingului la radio și televiziune a fost întreruptă. (”România. Date și fapte. 1989-2009”, lucrare editată de Agenția Națională de Presă AGERPRES, 2010)

După câteva momente, Nicolae Ceaușescu a reapărut în balconul Comitetului Central și a reînceput cuvântarea, transmisiile de televiziune și radio fiind reluate. Nicolae Ceaușescu a promis luarea unor măsuri de îmbunătățire a nivelului de trai și protecție socială. Spre sfârșitul discursului, a fost din nou întrerupt de scandări neclare, astfel încât mitingul s-a terminat mai devreme decât fusese planificat. Mulțimea s-a grăbit să plece, piața s-a golit, iar pe pavaj au rămas grămezi de pancarte. Totodată au început primele desfășurări de trupe.

Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES

Pentru prima dată în 24 de ani de când se afla la conducere, Ceaușescu fusese huiduit în timpul unui discurs, se menționează în lucrarea ”România. Date și fapte. 1989-2009”. După spargerea mitingului, pe străzile din jur, mii de oameni manifestează pentru democrație și împotriva dictaturii. Grupurile de protestatari se regrupează în zonele centrale ale Bucureștilor, în Piața Romană și la Sala Dalles, scandând ”Democrație!”, ”Libertate!”, ”Jos dictatura”, ”Jos comunismul”, ”Moarte tiranului!”. La ora 14.00 în centrul orașului apar primele blindate și autoamfibii.

După sosirea întăririlor, forțele de ordine au făcut uz de gaze lacrimogene și de bastoane pentru a dispersa manifestanții, care au fugit pe străzile laterale. Acțiunea de dispersare a demonstranților din spațiul strâmt al Căii Victoriei a fost relativ simplă, dar s-a dovedit mult mai dificilă în Piața Universității. ”Piață și, în egală măsură, punct de intersecție a două bulevarde, această zonă se întinde sub geamurile hotelului Intercontinental, clădire turn în care se cazau în mod tradițional mulți dintre vizitatorii străini ai României comuniste. Acesta avea să devină punctul central al revoluției din București” (”Revoluția română din decembrie 1989”, Editura Humanitas, București, 2006). Față în față cu protestatarii din Piața Universității erau scutierii, în spatele cărora erau dispuse mai multe vehicule de pompieri și transportoare blindate cu soldați înarmați. Spre seară, au sosit noi întăriri militare.

Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES

În cursul serii, demonstranții, majoritatea tineri, se concentrează în fața hotelului Intercontinental, unde ridică o baricadă în fața dispozitivului de intervenție. Forțele de ordine primesc ordinul să ”curețe zona”. În cursul nopții se trage asupra demonstranților de la Intercontinental și din Piața Universității, căzând numeroși morți și răniți. Mai mulți tineri au fost uciși în fața Sălii Dalles. Numeroși manifestanți, majoritatea tineri, sunt arestați și încarcerați la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureștilor, unde sunt torturați cu cruzime. După ce manifestanții sunt alungați, unități de salubrizare spală asfaltul de sânge. Bilanțul nopții de 21/22 decembrie 1989 de la București fost de 49 de demonstranți morți, 463 răniți și 698 arestați.

Tot în ziua de 21 decembrie 1989, la Timișoara au avut loc manifestații pentru a șasea zi consecutiv. Muncitorii au părăsit lucrul și s-au îndreptat spre Piața Operei, unde s-au adunat zeci de mii de oameni. S-a constituit Frontul Democratic Român din Timișoara, care a difuzat o ”Declarație-Program”. La Brașov, câteva zeci de mii de oameni s-au adunat în fața Comitetului județean PCR, iar la Sibiu, unde prim-secretar al Comitetului Județean PCR era Nicu Ceaușescu, fiul lui Nicolae Ceaușescu, au ieșit în stradă câteva mii de manifestanți.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES

În data de 22 decembrie 1989, la primele ore ale zilei, marile uzine bucureștene și-au încetat activitatea, iar grupuri masive de muncitori de la ”Grivița Roșie”, ”Vulcan”, ”23 August”, ”Pipera”, ”Republica”, Întreprinderea de Mașini Unelte și Ansamble București au părăsit locul de muncă și s-au îndreptat spre centrul Capitalei. Înaintarea lor a fost oprită de baraje formate din trupe de miliție, securitate și armată la câteva sute de metri de sediul Comitetului Central al PCR. Zecile de mii de manifestanți au produs o enormă presiune asupra dispozitivului militar care a rezistat, fără a riposta. (”România. Date și fapte. 1989-2009”)

În jurul orei 10.00 are loc o ședință la care participă unii membri ai CPEx al PCR. Nicolae Ceaușescu anunță că generalul Milea, pe care-l califică drept trădător, s-a sinucis. La ora 10.59 postul de radio anunță că prin decret prezidențial se instituie ”starea de necesitate” pe întreg teritoriul României. Anunțul a fost urmat de știrea: ”Informăm că ministrul forțelor armate a acționat ca un trădător împotriva independenței și suveranității României și, dându-și seama că este descoperit, s-a sinucis”. Amintind despre ”tensionatul anunț referitor la sinuciderea generalului Milea, în care se vorbea insistent despre comportamentul trădător al acestuia”, Peter Siani-Davies menționează faptul că, ulterior, ”circumstanțele morții lui Milea au fost mult timp subiect de dezbatere”. (”Revoluția română din decembrie 1989”)

Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU/Arhiva istorică AGERPRES

Vestea sinuciderii generalului Vasile Milea s-a răspândit imediat. Mii de cetățeni au pornit spre centrul orașului. După ora 11.00, în condițiile fraternizării armatei cu demonstranții, generalul Victor Atanasie Stănculescu ordonă ca aceasta să se retragă în cazărmi. (”Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, București, 2003). Sutele de mii de manifestanți scandează ”Armata e cu noi!” și invadează Piața Palatului. O parte din manifestanți forțează intrările și pătrund în Comitetul Central.

Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES

La ora 12.06, Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu, însoțiți de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe și două gărzi de corp au părăsit clădirea CC al PCR la bordul unui elicopter. Elicopterul a ajuns mai întâi la reședința prezidențială de la Snagov, de unde, după o scurtă escală, a decolat din nou, de data asta doar cu soții Ceaușescu și cu gărzile lor de corp, apoi a aterizat pe un câmp aproape de Titu. De acolo, soții Ceaușescu au ajuns cu o mașină în apropiere de municipiul Târgoviște, unde, în jurul orei 15.30, au fost arestați. Cei doi au fost ulterior transferați la Unitatea Militară 01417 din Târgoviște.

Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU/Arhiva istorică AGERPRES

După fuga lui Ceaușescu din București, mulțimii care ocupa Piața Palatului i s-au alăturat zeci de mii de cetățeni, care au ieșit din case și au invadat largile bulevarde ale orașului. Mulțimea a năvălit în clădirea Comitetului Central. Protestatarii au urcat în balconul clădirii, de unde au început să se adreseze mulțimii din Piața Palatului, în timp ce manifestanții scandau ”Libertate!”, ”România!”, ”Nu plecăm!”.

În același timp, oamenii au început să se adune în jurul sediului Televiziunii. La radio se transmiteau în direct evenimentele. Postul de televiziune își începe emisiunea având în platou un grup de manifestanți în frunte cu actorul Ion Caramitru și poetul Mircea Dinescu, cunoscut disident. Acesta din urmă anunță în direct populația că ”dictatorul a fugit”, strigând ”Victorie! Frați români, am învins!”. (”România. Date și fapte. 1989-2009”)

Foto: (c) CODRUŢA DRĂGOESCU/Arhiva istorică AGERPRES

Între orele 14.15 și 16.00, unități ale armatei sunt trimise să asigure paza unor obiective importante din Capitală: Televiziunea Română, Casa Scânteii, sediul Comitetului Central, Banca Națională, Radiodifuziunea Română, Palatul Telefoanelor, alte instituții și unități de interes strategic. Blindatele arborează tricolorul, iar militarii poartă brasarde tricolore.

În seara zilei de 22 decembrie 1989 se constituie noul organism al puterii de stat – Frontul Salvării Naționale (FSN), având drept scop ”instaurarea democrației, libertății și demnității poporului român”. La posturile de radio și televiziune a fost transmis ”Comunicatul către țară” al Consiliului FSN, în care se arăta: ”Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceaușescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat și instituțiile sale își încetează activitatea. Întreaga putere în stat este preluată de Consiliul FSN”. (”Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, București, 2003). A fost făcut cunoscut, totodată, un program vizând democratizarea vieții politice și sociale în România. Programul cuprindea deziderate precum abandonarea rolului conducător al unui singur partid politic și statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri libere în luna aprilie; separarea puterilor în stat; elaborarea unei noi Constituții; promovarea liberei inițiative în economie; sprijinirea micii producții țărănești; democratizarea învățământului și culturii; respectarea drepturilor și libertăților minorităților naționale; respectul deplin al drepturilor și libertăților omului; integrarea în procesul de construire a unei Europe unite etc. (”România. Date și fapte. 1989-2009”). În Consiliul FSN au fost desemnați provizoriu ca membri Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Dan Deșliu, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Dan Marțian, Cazimir Ionescu, Domokos Geza, Ion Iliescu și alții.

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES

În după-amiaza zilei de 22 decembrie a apărut ”Libertatea”, primul ziar al Revoluției române, iar seara au apărut primul număr al ziarului ”Tineretul Liber”, precum și, în ediție specială, ziarul ”Scânteia Poporului”.

Televiziunea Română a transmis în direct evenimentele din Piața Palatului din 22 decembrie 1989. Spre seară apar relatări despre focuri izolate de armă, care apoi se înmulțesc, odată cu lăsarea întunericului. Se răspândesc zvonuri alarmiste, unele făcând referire la existența unor teroriști. Cei aflați în balconul Comitetului Central lansează constant apeluri la calm.

După orele 18.00 și în tot cursul nopții de 22 spre 23 decembrie 1989 elemente diversioniste necunoscute deschid focul simultan în mai multe puncte din București. Se înregistrează victime în rândul armatei și populației civile. Sediul Televiziunii este atacat în forță, și pentru puțin timp emisia este întreruptă. Se trage și în Piața Palatului, fiind vizat sediul Comitetului Central. În schimbul de focuri din Piața Palatului, trăgându-se din clădirea fostului Palat Regal (ce adăpostea Muzeul de Artă) spre clădirea CC al PCR și asupra mulțimii din piață, este incendiată clădirea Bibliotecii Centrale Universitare.

Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES

Demonstrații și confruntări armate au avut loc în zilele de 21 și 22 decembrie 1989 și în celelalte orașe mari ale țării – Arad, Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, Iași, Craiova. La Timișoara, în 22 decembrie, populația orașului a fost pentru a șaptea zi în stradă. Spre seară, grupuri de diversioniști au declanșat atacuri asupra locațiilor strategice din oraș și asupra unităților militare. Și la Sibiu obiective strategice din oraș au fost atacate spre seară de grupuri de diversioniști.

Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES

Bilanțul victimelor din timpul evenimentelor din decembrie 1989 a fost de 1.104 morți (dintre care 160 înainte de 22 decembrie) și 3.321 răniți (dintre care 1.107 până la 22 decembrie), potrivit volumului ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, București, 2003).

***
Materialul are la bază lucrările: ”România. Date și fapte. 1989-2009”, editată de Agenția Națională de Presă AGERPRES (2010); ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, București, 2003); ”Revoluția română din decembrie 1989”, de Peter Siani-Davies (Editura Humanitas, București, 2006); ”Despre 1989. Naufragiul utopiei”, de Vladimir Tismăneanu (Editura Humanitas, București, 2009).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Dacă plecați la drum: Ceață densă pe multe șosele din țară. Trafic fluent pe autostrăzi, fără drumuri blocate

Publicat

acum 56 de minute

duminică, 21.12.2025

de

Publicitate

Centrul Infotrafic din cadrul Inspectoratul General al Poliției Române informează că, la această oră, nu sunt semnalate drumuri naționale sau autostrăzi cu traficul oprit ca urmare a unor accidente rutiere.

În schimb, șoferii trebuie să țină cont de condițiile meteo dificile. La nivel național, în special în zonele de câmpie, se circulă preponderent pe un carosabil umed, fără precipitații, însă în condiții de ceață, care reduc semnificativ vizibilitatea. În majoritatea zonelor, vizibilitatea este sub 200 de metri, iar izolat poate coborî chiar sub 50 de metri, situație ce poate favoriza, în funcție de condițiile locale, formarea ghețușului.

Pe arterele rutiere principale, respectiv autostrăzile A1 București – Pitești, A2 București – Constanța și A3 București – Ploiești, traficul rutier se desfășoară fluent, însă tot în condiții de ceață, cu vizibilitate cuprinsă între 100 și 300 de metri.

Polițiștii le recomandă conducătorilor auto să manifeste prudență sporită și să își adapteze conduita la condițiile de drum. Șoferii sunt sfătuiți să curețe geamurile și farurile pentru o bună vizibilitate, să reducă viteza, să păstreze o distanță mai mare între autovehicule și să evite depășirile riscante.

De asemenea, autoritățile atrag atenția că oprirea pe carosabil, pe benzile de rulare sau pe banda de urgență a autostrăzilor este extrem de periculoasă, mai ales în condiții de ceață densă.

Avertismentele vizează și pietonii. Aceștia sunt sfătuiți să evite deplasarea pe partea carosabilă, mai ales pe timpul nopții sau atunci când vizibilitatea este redusă. „Asigurați-vă că intenția de traversare a fost observată de conducătorul auto”, transmit reprezentanții Infotrafic.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Ajutoarele pentru încălzire se distribuie din 22 decembrie. Majoritatea primăriilor din județ au stabilit programul de plată

Publicat

acum o oră

duminică, 21.12.2025

de

Publicitate

Distribuirea ajutoarelor pentru încălzirea locuinței intră, de luni, în linie dreaptă în majoritatea localităților din județul Botoșani. Primăriile au anunțat că, începând cu 22 decembrie 2025, vor începe plata sumelor aferente sezonului rece 2025–2026.

Potrivit informațiilor centralizate la nivel local, programul de distribuire este, în mare parte, similar de la o primărie la alta, fiind stabilit pentru intervalul 22–24 decembrie, cu prelungiri ale programului în zilele lucrătoare, astfel încât toți beneficiarii să poată intra în posesia banilor înainte de sărbători.

În cele mai multe localități, ajutoarele se acordă:

  • luni, în a doua parte a zilei,

  • marți, pe parcursul întregii zile de lucru,

  • miercuri, până la prânz.

    Publicitate

Autoritățile locale precizează că prezentarea personală este obligatorie, iar beneficiarii trebuie să aibă asupra lor actul de identitate (CI/BI) în original, condiție impusă pentru eliberarea sumelor. În lipsa documentelor, plata nu poate fi efectuată.

Ajutorul pentru încălzire reprezintă un sprijin financiar important pentru persoanele și familiile cu venituri reduse, mai ales în contextul temperaturilor scăzute din această perioadă. Reprezentanții primăriilor le recomandă cetățenilor să respecte programul afișat la fiecare unitate administrativ-teritorială, pentru a evita aglomerația și timpii mari de așteptare.

Administrațiile locale dau asigurări că procedura se desfășoară în condiții normale și că vor fi făcute anunțuri suplimentare acolo unde situația o va impune.

Citeste mai mult

Eveniment

Fără locuințe de serviciu după pensionare: Magistrații, militarii și polițiștii ar putea fi obligați să elibereze imobilele statului

Publicat

acum 2 ore

duminică, 21.12.2025

de

Publicitate

Magistrații, militarii, polițiștii și angajații din serviciile secrete nu vor mai putea locui în locuințe de serviciu după pensionare sau eliberarea din funcție. Un proiect de lege inițiat de Ministerul Justiției și pus recent în dezbatere publică prevede încetarea dreptului de folosință asupra acestor imobile imediat după încheierea activității, măsura urmând să se aplice judecătorilor, procurorilor, personalului din armată, poliție, penitenciare și structurile de informații, relatrează alba24.ro.

Proiectul de lege urmează să fie adoptat de Guvern și apoi supus votului în Parlament pentru a intra în vigoare. Documentul poate fi citit AICI

Potrivit noii propuneri legislative, contractele de închiriere pentru locuințele de serviciu vor înceta automat la data eliberării din funcție sau a pensionării titularului.

Aceeași regulă va fi extinsă inclusiv asupra soțului/soției și urmașilor, chiar dacă ei se aflau în locuință în momentul intrării în vigoare a legii. În astfel de cazuri, titularii și beneficiarii trebuie să elibereze imobilele în termen de trei luni de la data aplicării noii legi.

Ce prevede proiectul și cum se schimbă legislația actuală

Documentul oficial pus în dezbatere prevede modificări la mai multe acte normative din domeniul:

  • sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională,
  • statutului personalului auxiliar din instanțe și parchete,
  • statutului polițiștilor de penitenciare,
  • statutului judecătorilor și procurorilor.

În prezent, legislația permite în anumite situații ca pensionarii sau urmașii să își păstreze dreptul de folosință asupra locuințelor de serviciu dacă veniturile nu le permit achiziționarea imobilului sau dacă contractul a fost încheiat înainte de o anumită dată. Proiectul elimină această prevedere, stabilind clar încetarea dreptului de folosință la ieșirea din funcție sau la pensionare, indiferent de data încheierii contractului.

Publicitate

Câte locuințe de serviciu sunt ocupate acum și cine sunt chiriașii

Datele centralizate în expunerea de motive arată situația actuală a fondului de locuințe de serviciu în instituțiile publice:

  • Ministerul Justiției și instanțe: 211 locuințe, dintre care 53 ocupate de pensionari;
  • Ministerul Public: 23 locuințe, cu 7 ocupate de procurori pensionari;
  • Administrația Națională a Penitenciarelor: 178 locuințe, 88 ocupate de pensionari/urmași;
  • Ministerul Apărării Naționale: 662 locuințe, 45 ocupate de pensionari/urmași;
  • Ministerul Afacerilor Interne: 380 locuințe, 6 ocupate de pensionari;
  • Serviciul Român de Informații (SRI): 33 locuințe (nu se precizează situația exactă a ocupării);
  • Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS): 8 locuințe, dintre care 3 ocupate de cadre în rezervă.

În total, aproape 200 de locuințe de serviciu sunt ocupate în acest moment de persoane care nu mai sunt active în instituțiile respective, iar chiria percepută de stat este moderată și în multe cazuri foarte mică comparativ cu piața liberă.

De ce se propune această schimbare

Potrivit notei de fundamentare a proiectului:

  • locuințele de serviciu au fost create ca un instrument temporar de sprijin pentru angajații activi care nu dețin locuințe proprii în zonele de lucru;
  • legislația actuală este considerată neclară și inegală, permițând păstrarea locuințelor de persoanele care nu mai activează în instituție;
  • măsura vizează redistribuirea fondului locativ către personalul activ care are nevoie de sprijin locativ și eliminarea utilizării privilegiate după încetarea raportului de serviciu.

Proiectul trebuie întâi să fie avizat la nivel guvernamental și apoi votat în Parlament pentru a deveni lege. Adoptarea poate veni în următoarele săptămâni, odată cu discuțiile despre alte pachete legislative privind pensiile speciale și reforma în justiție aflate în centrul dezbaterilor publice și politice.

Citeste mai mult

Educație

Un strop de lumină și speranță de Crăciun: Elevii Școlii Gimnaziale Nr. 2 „Tudor Vladimirescu” Albești, alături de vârstnicii din Trușești

Publicat

acum 2 ore

duminică, 21.12.2025

de

Publicitate

Spiritul Crăciunului a fost simțit din plin în aceste zile, grație unui gest de solidaritate venit din partea comunității educaționale a Școlii Gimnaziale Nr. 2 „Tudor Vladimirescu” din Albești.

Din fondurile strânse în cadrul Târgului de Crăciun organizat de unitatea de învățământ, elevii și cadrele didactice au reușit să achiziționeze produse necesare pentru Centrul de vârstnici din Trușești.

Inițiativa a fost coordonată de conducerea școlii, prin directorul unității, prof. Chitic Mihaela, și a avut ca scop sprijinirea persoanelor vârstnice aflate în nevoie, mai ales în apropierea sărbătorilor de iarnă.

„Din fondurile strânse la Târgul de Crăciun, am reușit să achiziționăm produse necesare pentru Centrul de vârstnici din Trușești. Acest demers a însemnat mai mult decât un sprijin material – a fost o dovadă sinceră de grijă, respect și solidaritate față de cei care au nevoie de atenție și sprijin. Momentul a fost completat de colindele elevilor, care au adus emoție și lumină în sufletele vârstnicilor. Astfel, în apropierea sărbătorilor, gestul nostru a oferit nu doar ajutor concret, ci și bucurie, speranță și căldură sufletească celor care le-au primit”, a transmis directorul unității de învățământ, prof. Chitic Mihaela.

Gestul a depășit însă latura materială, transformându-se într-o adevărată lecție de empatie, respect și solidaritate pentru elevi.

Vizita la centrul de vârstnici a fost completată de multă bucurie adusă de colindele interpretate de copii, care au adus emoție și lumină în sufletele beneficiarilor.

Publicitate

Pentru vârstnicii din Trușești, momentul a însemnat nu doar ajutor concret, ci și o dovadă că nu sunt uitați, că cineva se gândește la ei și le oferă atenție și căldură sufletească.

Astfel de acțiuni demonstrează rolul important pe care școala îl are în formarea caracterului elevilor, nu doar din punct de vedere academic, ci și uman, iar în prag de sărbători, inițiativa Școlii Gimnaziale Nr. 2 „Tudor Vladimirescu” Albești rămâne un exemplu de implicare civică și educație prin fapte.

Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending