Connect with us

Eveniment

Trei ierarhi vin la sărbătoarea municipiului. Moaștele Sfântului Gheorghe nu mai ajung la Botoșani, dar credincioșii vor avea parte de altă bucurie duhovnicească

Publicat

Publicitate

Sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe, ocrotitorul municipiului Botoșani, aduce anul acesta bucurii duhovnicești deosebite credincioșilor din oraș. Cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, vor fi aduse spre închinare la Biserica Sfântul Gheorghe din municipiu moaștele Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei.

Inițial s-a dorit aducerea spre închinare a moaștelor Sfântului Gheorghe, dar nu s-a concretizat. La slujbele rânduite unei astfel de sărbători vor fi prezenți alături de ÎPS Teofan și PS Nichifor Botoșăneanul și PS Gherontie Hunedoreanul.

Primirea moaștele Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv este rânduită pentru ziua de 22 aprilie, la ora 15.45. Înalt Preasfințitul Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va săvârși începând cu ora 16.15 slujba Vecerniei cu Litie, împreună cu alți ierarhii și un numeros sobor de preoți și diaconi.

Pelerinaj pe străzile municipiului Botoșani

După slujbă, în jurul orei 18.00, va avea loc o procesiune cu moaștele Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei pe următorul traseu: Biserica Sf. Gheorghe – Str. Ion Pillat – Calea Naţională – Str. 1 Decembrie Biserica Uspenia- Str. Poştei- Biserica Sf. Gheorghe.

A doua zi, pe 23 aprilie, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe, lăcașul de cult va îmbrăca haină de sărbătoare, pregătit pentru o slujbă arhierească cu un sobor de ierarhi. Programul menționează că la ora 9.00 va avea loc primirea ÎPS Teofan și a celorlalți ierarhi invitați, după care va fi săvârșită  Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a darurilor mai înainte sfinţite, la care se va alătura ierarhilor pentru slujire un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi.

Publicitate

La sfârşitul slujbei, fiecare credincios participant va primi sărmăluţe, cozonac de post şi un pahar de vin oferit de Primăria Botoşani.

Cu binecuvântarea IPS Teofan, Moaștele Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei vor rămâne spre venerare la biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani  până  miercuri seară, 24 aprilie 2024.

 

„Cu deosebită Bucurie duhovnicească, vă invităm să ne rugăm împreună la slujbele oficiate cu ocazia hramului Bisericii noastre, după următorul program:- Luni, 22 aprilie 2024

– ora 15:45 primirea raclei cu Sf. Moaşte ale Sf. Ierarh Iosif cel Milostiv;

– ora 16:00 – primirea Î. P. S. Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei şi a ierarhilor invitaţi

– ora 16:15 – Slujba Vecerniei şi a Litiei

– ora 18:00 – Procesiune cu Sf. Moaşte ale Sf. Ierarh Iosif cel Milostiv pe următorul traseu: Biserica Sf. Gheorghe – Str. Ion Pillat – Calea Naţionala – Str. 1  Decembrie – Biserica Uspenia – Str. Poştei – Biserica Sf. Gheorghe

– marţi, 23 Aprilie 2024

– ora 09:00 – primirea Î. P. S. Teofan şi a ierarhilor invitaţi

– ora 09:30 – Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite oficiată de Î. P. S. Teofan şi un sobor de arhierei, ieromonahi, preoţi şi diaconi.

La sfârşitul slujbei fiecare credincios participant va primi sărmăluţe, cozonac de post şi un pahar de vin oferit de Primăria Botoşani.

Cu Binecuvântarea Î. P. S. Teofan, Sfintele Moaşte vor rămâne spre venerare la Biserica noastră până miercuri seara, 24 aprilie 2024„ se arată în afișul dedicat sărbătorii.

 

Despre Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei

Acest mare mitropolit al Moldovei – Iosif al II-lea Naniescu – numit „cel milostiv”, a fost cel mai strălucit ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate a secolului XIX după Sfântul Calinic de la Cernica. Era fiul preotului Anania (Nane) Mihalache și al presviterei Teodosia, din satul Răzălăi, raionul Bălți, născut la 15 iulie 1818. Tatăl său a murit după doi ani, iar mama rămâne văduvă cu doi copii, Ioan și Ieremia. În anul 1831, ierodiaconul Teofilact, unchiul său, aduce la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iași pe copilul Ioan, pentru a învăța carte. Aici deprinde scrisul, cititul, tipicul și muzica psaltică. În anul 1834 ierodiaconul Teofilact este numit egumen la Mănăstirea Sfântul Prooroc Samuil din Focșani, unde aduce și pe nepotul său. În anul 1835, ierodiaconul Teofilact ajunge ecleziarh la episcopia Buzăului, sub vestitul episcop Chesarie, împreună cu tânărul Ioan.

La 23 ianuarie 1835 rasoforul Ioan este călugărit sub numele de Iosif, în catedrala episcopală, iar a doua zi este hirotonit diacon. Ca ucenic al episcopului Chesarie, în anul 1836, ierodiaconul Iosif Naniescu intră la seminarul din Buzău, atunci înființat, pe care îl termină în anul 1840. Apoi, între anii 1840-1847 urmează Colegiul Sfântul Sava din București. În anul 1849 este numit egumen la Mănăstirea Șerbănești din Râmnicu-Vâlcea, iar la 29 august 1850 este hirotonit preot în București. În noiembrie 1852 este făcut protosinghel de Sfântul Calinic, episcopul Râmnicului. În 1857 este numit egumen la Mănăstirea Găiseni, județul Dâmbovița, iar după 4 ani este făcut arhimandrit de mitropolitul primat Nifon și numit în 1863 egumen la Mănăstirea Sărindar din București. Între anii 1864-1870 arhimandritul Iosif Naniescu a activat ca profesor de religie la Gimnaziul Gheorghe Lazar și la Liceul Matei Basarab din București, iar ultimii doi ani (1870-1871) a fost director la Seminarul Central. La 23 aprilie 1872 arhimandritul Iosif Naniescu este hirotonit arhiereu, iar în ianuarie 1873 este numit episcop de Argeș. La 10 iunie 1875 este ales mitropolit al Moldovei, iar la 6 iulie același an este instalat la Iași. Timp de 27 de ani venerabilul mitropolit Iosif Naniescu păstorește cu o rară blândețe și înțelepciune Mitropolia Moldovei. Aici a depus cea mai bogată activitate duhovnicească, teologică, pastorală și socială din toată viața sa, rămânând pentru urmași un exemplu viu și greu de imitat. În data de 26 ianuarie 1902 mitropolitul Iosif Naniescu „cel sfânt si milostiv” părăsește pe fiii săi duhovnicești și se strămută la cereștile lăcașuri, pentru a sta în fața marelui Arhiereu Iisus Hristos.

Canonizarea oficială a Mitropolitului Iosif Naniescu a avut loc în  data  de 25 martie 2018, la Catedrala Mitropolitană din Iași, de Patriarhul României împreună cu paisprezece ierarhi români, cu data de prăznuire 26 ianuarie

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Căruță spulberată de un microbuz, la Flămânzi. Două persoane au ajuns la spital

Publicat

Publicitate

Două persoane au fost rănite în urma unui accident rutier produs pe DJ 282 B, între localitățile Flămânzi și Prăjeni. În eveniment au fost implicate un microbuz și o căruță. În microbuz, în momentul producerii evenimentului erau șapte persoane.

La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi și Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de descarcerare, una de stingere, o autospecială de transport personal și victime multiple, ambulanța de terapie intensivă mobilă SMURD, două ambulanțe SAJ și Poliție.

Aceștia au constatat faptul că nu erau persoane încarcerate. Un bărbat, în vârstă de 32 de ani, și o femeie, de 55 de ani, care erau în atelajul hipo au fost răniți, fiind conștienți și cooperanți. Aceștia au fost preluați de echipajele medicale și transportate la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Persoanele din microbuz au fost evaluate la fața locului de echipajele medicale. Acestea nu au nevoie de ajutor medical.

Pompierii au intervenit și pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bateriei.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Transfăgărășanul se deschide vineri

Publicat

Publicitate

Transfăgărășanul (DN7C) se deschide vineri, la ora 7:00, și se va putea circula inclusiv între Bâlea Cascadă (județul Sibiu) și Piscul Negru (județul Argeș), a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol.

‘Mâine, 6 iunie 2025, ora 7:00, deschidem Tranfăgărășanul (DN7C)! Cei care doresc, vor putea circula pe acest frumos drum turistic inclusiv între Bâlea Cascadă (județul Sibiu) și Piscul Negru (județul Argeș). Reamintesc însă că specificul acestui drum montan aflat la mare altitudine permite circulația doar între orele 07:00 – 21:00. Este posibil inclusiv ca drumul să fie închis temporar, în cazul unor fenomene meteorologice nefavorabile’, a scris Pistol, joi, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a lansat și un apel către cei care vor circula pe Transfăgărășan să nu încerce să interacționeze cu urșii pe care îi vor întâlni pe traseu.

‘Urșii sunt animale sălbatice care pot reacționa imprevizibil și care vă pot pune în pericol integritatea corporală sau chiar viața’, a transmis directorul CNAIR. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Contribuții la sănătate pentru pensiile mai mari de 3000-4000 de lei. Propuneri CNAS pentru eficientizarea cheltuielilor

Publicat

Publicitate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va propune Guvernului, până în 30 iunie, un memorandum pentru eficientizarea cheltuielilor instituției. Președintele CNAS, Horațiu Moldovan spune că lărgirea bazei de contribuție la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) reprezintă o temă analizată, scrie alba24.ro.

”Ne gândim la lărgirea bazei de contribuție la FNUASS. Sunt anumite categorii care ar merita să fie incluse nu pentru că se constituie în venituri suplimentare la FNUASS, ci pur și simplu pentru că este corect din punct de vedere social, e corect față de noi înșine, unii față de alții.

De exemplu, anumite categorii de co-asigurați. Anumite pensii peste o anumită valoare, (…) la cele mari și foarte mari, peste 3.000-4.000 lei”, a afirmat, joi, Moldovan, citat de Agerpres.

CNAS: noi mecanisme de finanțare

Potrivit lui Moldovan, prin extinderea bazei de contribuție la FNUASS doar la aceste categorii, s-ar putea face ”minuni cu medicamentele”.

”Am putea să creștem limita bugetară care este alocată pentru contractele cost-volum, cost-volum-rezultat, care este în momentul de față la 6 miliarde și avem nevoie pe real de 8 miliarde. Am putea să ne gândim la noi mecanisme, pentru că acum avem o anumită finanțare în pachetul de bază.

Am putea să ne gândim la noi mecanisme în ceea ce privește decontarea în pachetul de bază, la nivel de medic de familie, la nivel de ambulator de specialitate, la nivel de spital. Am putea să ne gândim la o plată corectă și la o sustenabilitate reală a cheltuielilor spitalelor. (…)

Publicitate

Noi plătim mai multe influențe salariale în momentul de față pentru spitale decât plătim pentru serviciile pe care le prestează spitalele, pe spitalizare continuă și spitalizare de zi. În felul acesta, fără nicio rezervă spun, că nu se încurajează munca. Adică, unele spitale care nu sunt performante stau liniștite pentru că le este asigurată cheltuiala de personal, fără ca managerii să fie preocupați de performanță, de a atrage pacienții”, a adăugat Moldovan.

Tariful pe caz ponderat, regândit

Președintele CNAS susține că trebuie regândit ”tariful pe caz ponderat”, iar influențele salariale trebuie incluse în acest tarif.

”În ceea ce privește mecanismele de price sharing, clawback, cost-volume și cost-volume-rezultat, este un loc în care putem să eficientizăm. (…) Discutăm despre posibile mecanisme prin care să încercăm să cuantificăm în aceste plăți pe care le facem pe cost-volume și anumite elemente de eficacitate clinică. (…)

Să regândim mecanismul de pricing a medicamentelor, să regândim mecanismul de rambursare, inclusiv din această perspectivă a mecanismului cost-volume și cost-volume-rezultat, pentru a include anumite elemente de rezultat clinic”, a mai spus șeful CNAS.

Horațiu Moldovan a menționat că în viitor va fi analizată și varianta unor asigurări complementare de sănătate pentru cei ce duc o viață nesănătoasă.

Citeste mai mult

Eveniment

Moșii de vară 2025: Semnificații, tradiții și obiceiuri din sâmbăta înainte de Rusalii. Ce se dă de pomană

Publicat

Publicitate

Moșii de vară 2025: sâmbătă, 7 iunie, cu o zi înaintea sărbătorii de Rusalii, sunt pomeniți cei trecuți în neființă. În toate bisericile ortodoxe se vor oficia Sfinte Liturghii, urmate de slujbe de pomenire. Credincioșii dau de pomană și aprind lumânări în cimitire, scrie alba24.ro.

Două sâmbete din an sunt rezervate special de Biserica Ortodoxă pentru pompenirea general a morților: Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne (a Înfricoșatei Judecăți/ Postul Paștelui) și Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbăta Rusaliilor).

Tradițional, acestea poartă denumirea de ”moși” (Moșii de iarnă/Moșii de vară). În aceste zile se face pomenirea părinților, moșilor și strămoșilor cei adormiți, potrivit crestinortodox.ro

În sâmbata dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbata Rusaliilor sau „Moșii de vară”), se face pomenirea morților, prin rugăciuni, pentru ca și ei să se bucure de darurile Sfântului Duh.

Moșii de vară 2025: semnificații religioase

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtășească fie de fericire, fie de suferință. Aceste stări dureaza până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc.

Ortodocșii se roagă pentru a ajunge la Judecata universală într-o stare mai bună decât aceea cu care cel adormit s-a despărțit de trup, mai scrie crestinortodox.ro.

Publicitate

Sunt și alte zile pentru pomenirea morților: 6 august – sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului (Biserica se roagă ca și cei morți să se împărtășească de lumina dumnezeiască a Taborului), de „Paștile Blajinilor”, după Duminica Tomii, Joia Înălțării Domnului.

Slujbele de pomenire a celor care nu mai sunt în viață se numesc „parastase“. Prin pomenirea morților se înțelege grija pentru sufletul celor dragi, trecuți la cele veșnice.

Moșii de vară 2025: tradiții și obiceiuri

Potrivit tradiției, se credea că sufletele morților, dupa ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au ”zburat” timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană, în sâmbăta Rusaliilor.

Oamenii făceau ritualuri de ”îmbunare” a spiritelor morților: împodobeau gospodăriile și mormintele cu ramuri de tei și dădeau de pomană. Sărbătoarea mai este denumită și Moșii cireșelor, fiind în luna iunie.

De obicei, în această perioadă se organizează târguri mari, tradiţionale, iar credincioşii se pot aproviziona cu vase de lut, cu alimente şi cu obiecte necesare pentru pregătirea parastaselor. Se spune că, dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi bogată.

La sărbătoarea moşilor, se crede că răposaţii aşteaptă să primească ofrande. Dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposaţii rămân supăraţi. În sate, ofrandele se împart mai ales săracilor şi străinilor. Nu este încurajat schimbul de pomeni între rude.

Se spune că este bine ca mâncarea dată de pomană să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică.

Moșii de vară 2025: ce se dă de pomană

La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare anumite ofrande: colivă, colaci, vin şi cireşe. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfât sau a Cincizecimii.

De Moşi se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei. După ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală.

În sâmbăta dinaintea Rusaliilor, în gospodării se prepară mâncăruri calde. Astfel de preparate se dau și de pomană, mai ales dacă erau preferate de către cei trecuți la cele veșnice.

În cimitire, credincioşii aprind lumânări, care vor arde pe parcursul ritualului de pomenire. Aceștia dau de pomană și vase de lut, de porţelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei şi umplute cu lapte.

În general, se pregătesc între 3 și 7 farfurii sau pachete pentru fiecare suflet pomenit. Numărul 3 simbolizează Sfânta Treime, în timp ce 7 reprezintă zilele creației sau numărul complet al virtuților. În unele zone, se pregătesc pachete suplimentare pentru a fi oferite săracilor sau pentru a fi puse pe morminte.

Fiecare pachet conține, pe lângă alimente, și obiecte precum lumânări, prosoape, căni sau farfurii, care sunt considerate daruri pe daruri pentru cei adormiți. Lumânările aprinse simbolizează lumina credinței, iar obiectele sunt oferite pentru a „folosi” sufletelor în lumea de dincolo, potrivit antena3.ro.

Moșii de vară 2025: superstiții

Se crede că începând cu Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele morţilor au călătorit libere prin locurile unde au trăit, iar acum acestea sunt triste, pentru că trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi.

La Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor. Acolo ei vor să vadă ce bucate au primit de pomană, până la Rusalii, atâta vreme cât au lipsit. Răposații care nu găsesc pomană pe Valea cu Dor se retag triști în mormânte lor și țin în braţe doar multe crengi cu flori de tei.

Se spune că în această zi nu se mătură, întrucât morţii vor primi praf în loc de mâncare şi nici nu se spală. Chiar dacă stai la casă, este interzis să dormi în afara casei, pentru că te poţi întâlni cu spiritele morţilor care cutreieră pe pământ.

De asemenea, nu este bine să treci pe lângă fântâni sau printr-o răscruce de drumuri, pentru că pe acolo trec duhurile rele.

Pentru ca în grădina casei să rodească tot ce au semănat, gospodarii trebuie să dea de pomană ceapă verde şi usturoi.

În sâmbăta dinainte de Rusalii, nu se lucrează în gospodărie și la câmp, pentru că aduce ghinion. Nu este bine să te cerți în această zi, ci să cauți împăcare și liniște.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending