Connect with us

Eveniment

Trecem la ora de iarnă 2024 în noaptea de sâmbătă spre duminică. Ceasurile se dau înapoi şi ora 4.00 devine ora 3.00

Publicat

Publicitate

În noaptea de sâmbătă spre duminică, ceasurile se dau înapoi şi ora 4.00 devine ora 3.00.  Se încheie astfel orarul de vară, care a debutat în ultima duminică a lunii martie. Se revine la Timpul Legal Român, ora Europei Orientale, iar diferenţa faţă de Timpul Universal GMT este din nou de 2 ore.

Schimbarea orei se face de două ori pe an şi este reglementată de o Directivă europeană din 2001, care prevede că modificările orei se efectuează în ultima duminică din martie şi în ultima duminică din octombrie. Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult timp din zi de lumina naturală şi să se reducă seara folosirea luminii artificiale. De aceea, primăvara ceasurile se dau înainte cu o oră, iar toamna se dau înapoi, câştigându-se practic o oră.

Regula este simplă: primăvara înainte, toamna înapoi.

În România, începând din 1998, trecerea la ora de vară se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.

Cine schimbă ora şi cine nu

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să decidă ce oră vor păstra, după ce se va renunța la schimbarea bianuală a orei: pe cea de vară sau pe cea de iarnă. Comisia Europeană a anunțat oficial că, până anul viitor, se va renunța la această practică, adoptată în secolul trecut, care acum nu mai are nicio utilitate.

Publicitate

Acum, 70 de ţări din Europa şi Statele Unite ale Americii, în cel puţin o parte a teritoriului lor, vor da ceasurile înapoi cu o oră.

Marea Britanie, Irlanda şi Portugalia vor reveni la ora GMT.

Spania, Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia şi Olanda vor fixa ceasurile la ora GMT+1.

Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia şi Lituania îşi vor potrivi ceasurile la ora GMT+2.

Timpul Universal Coordonat, UTC

Schimbarea orei nu este simultană în toate ţările, datorită diferenţei de fus orar. Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasul arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine, apare o oră în plus. Numerotarea fusururi începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.

Japonia nu a schimbat ora niciodată, China nu mai utilizează ora de vară din anul 1991, mai multe ţări din Asia Centrala au renunţat în anii 2000 la schimbarea orei, iar Rusia a luat aceasta decizie începând din primăvara lui 2011, la fel şi Ucraina.

În apropiere de Ecuator, zilele sunt în general egale cu nopţile, astfel că modificarea orei standard nu ar avea sens, iar ţările ecuatoriale şi tropicale nu recurg, în general, la ora de vară.

Schimbarea orei – un subiect controversat

Susţinătorii ideii spun că măsura duce la economisirea unor cantităţi de energie mici, dar semnificative. În Statele Unite se face o economie de un procent, în special în consumul casnic, la fel şi în Brazilia, în Noua Zeelandă s-a constatat că trecerea la ora de vara aduce o scădere chiar cu 3,5% a consumului energetic. Studii făcute în SUA şi Marea Britanie au relevat şi un alt beneficiu al orei de vara: scăderea numărului de accidente rutiere cu aproximativ un procent.

Mulţi operatori din turism spun că o ora în plus de lumina seară impulsionează turismul, se poate chiar mari sezonul turistic în anume zone şi aduce un plus de venituri şi altor domenii conexe industriei ospitalităţii: în vânzări, transporturi sau în organizarea de festivaluri sau evenimente.

Cei care se opun schimbării orei vorbesc despre inconvenientul potrivirii mai multor ceasuri şi pe cel al adaptării la un alt orar de somn. Cei mai mulţi oameni se obişnuiesc rapid cu noul orar, dar persoanele cu tulburări de somn găsesc că această tranziţie este extrem de dificilă. Se invocă şi numărul mai mare de accidente auto dimineaţă şi productivitatea scăzută la locul de muncă.

Inconveniente sunt şi pentru oamenii care se trezesc în zori sau al căror program depinde de răsăritul soarelui, crescătorii de păsări sau fermierii care se plâng că schimbarea orei le nelinişteşte pe vaci când sunt mulse cu o ora mai devreme.

În Israel, evreii sefarzi, ultraortodocşi au iniţiat chiar o campanie împotriva trecerii la ora de vara, pe motiv că ei trebuie să-şi recite rugăciunile de penitenţă, Slihot – în primele ore ale dimineţii pe perioada lunii evreieşti, Elul.

O ora mai puţin de lumina seară îi incomodează pe cei care au activităţi după amiază în aer liber, constructorii, agricultorii, grădinarii, părinţii care lucrează până după amiază târziu vor avea mai puţin timp de petrecut cu copii, va fi mai puţin timp pentru a socializa sau pentru activităţi sportive în aer liber.

Ora de vară – “Un proiect economic”

Ideea orei de vara a fost lansată pentru prima oară de omul de ştiinţă american Benjamin Franklin în 1784, în eseul său intitulat “Un proiect economic”.

Conceptul sau a fost susţinut şi de constructorul englez William Willet care propunea în 1907 că în fiecare din cele patru duminici ale lunii aprilie să se dea ceasul înainte cu câte 20 de minute, şi apoi cu câte 20 de minute în urmă în cele patru duminici ale lunii septembrie.

După aproximativ un an de campanie proiectul sau a atras atenţia autorităţilor britanice şi în 1909 a fost făcut un proiect de lege care să facă ora de vara obligatorie. Dar ora de vara a fost adoptată de britanici abia în mai 1916, la un an după moartea lui Willet şi la o luna după ce Germania a luat, prima, o hotărâre similară.

Ora de vara a fost aplicată în timpul Primului Război Mondial de câteva ţări din Europa. Au urmat ani în care introducerea orei de vara a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioada mai îndelungată a fost aplicată şi în SUA, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 – 30 septembrie 1945.

În România, orarul de vară a fost introdus pentru prima dată, fără prea mare succes, în 1932, prin Legea pentru stabilirea orei oficiale în România, între 22 mai şi 2 octombrie. Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie, până în prima duminică a lui octombrie.

Începând cu anul 1979, ora de vara a fost instituită permanent în ţară noastră şi, până în anul 1997, trecerea la ora de vara s-a făcut în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii septembrie. Începând din 1998, trecerea la ora de vara se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.

Uniunea Europeană a standardizat în 1996 perioada de vară pentru toate statele membre. Schimbarea orei se face de două ori pe an şi este reglementată de o Directivă europeană din 2001, care prevede că modificările orei se efectuează în ultima duminică din martie şi în ultima duminică din octombrie.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Tehnologie coreană pe drumurile României: CNAIR cumpără parapete care „împing” mașinile înapoi pe carosabil în caz de accident

Publicat

Publicitate

Trei companii românești s-au înscris în cursa pentru un contract uriaș lansat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care vizează montarea pe drumurile naționale și autostrăzile din România a unor parapete inovatoare pe rulouri, concepute să reducă gravitatea accidentelor și să redirecționeze vehiculele înapoi pe carosabil, în cazul unui impact, relatează alba24.ro.

Potrivit portalului Economedia, ofertele au fost depuse de Delta Bloc, MBS Group și Central Board of Smart Consultants. Valoarea totală a contractului se ridică la 350 de milioane de lei, iar acordul-cadru va fi valabil patru ani (48 de luni).

Parapete care absorb șocul și redirecționează vehiculul

Investiția vizează achiziția, transportul și montarea parapetelor pe rulouri pe o distanță de aproximativ 70 de kilometri de drumuri naționale și autostrăzi, inclusiv pe bretelele acestora.

Sistemul, originar din Coreea de Sud, a fost testat în numeroase țări și a obținut rezultate remarcabile la testele de impact, datorită designului său tehnic inovator.
Spre deosebire de parapetele metalice clasice, care doar absorb o parte din șoc, cele pe rulouri dispersează energia de impact și, datorită rolelor, redirecționează vehiculul înapoi pe carosabil, prevenind ieșirea în afara drumului și reducând riscul de accidente fatale.

CNAIR: „Un sistem inovativ care salvează vieți”

„Parapetele pe rulouri este un sistem de protecție inovativ conceput pentru a evita evenimentele rutiere soldate cu leziuni mortale, datorită capacității acestuia de dispersare a energiilor în lungul parapetului, cu ajutorul rolelor. Vehiculele care intră în contact cu acest sistem sunt redirecționate înapoi pe calea de rulare, fiind astfel evitată părăsirea carosabilului”, precizează CNAIR.

Reprezentanții instituției susțin că performanțele superioare ale acestor sisteme se datorează elementelor avansate de design și siguranță, iar implementarea lor la nivel național ar putea duce la scăderea semnificativă a numărului de accidente grave pe drumurile României.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Hram de toamnă la Parohia Manolești Vale, în cinstea Maicii Domnului „Pantanassa” și a Sfântului Evanghelist Luca

Publicat

Publicitate

Credincioșii din Manolești Vale se pregătesc de o sărbătoare cu totul specială. În zilele de 17 și 18 octombrie 2025, Parohia Manolești Vale își va serba hramul de toamnă, închinat Icoanei Maicii Domnului „Pantanassa” – Izbăvitoarea de cancer, precum și Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, primul iconar al lumii creștine, cel care, potrivit tradiției, a zugrăvit prima icoană a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe.

Programul liturgic va începe vineri, 17 octombrie, la ora 17:00, cu Slujba Vecerniei unită cu Litia, oficiată în sobor de preoți și diaconi. Sărbătoarea va continua sâmbătă, 18 octombrie, de la ora 09:00, cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, prilej de rugăciune și binecuvântare pentru toți cei care vor trece pragul bisericii.

În centrul acestei sărbători se află Icoana Maicii Domnului „Pantanassa”, adusă din Sfântul Munte Athos, cunoscută în întreaga lume pentru vindecările minunate și ajutorul oferit celor care suferă de boli grave. Este o icoană cinstită de mii de credincioși, simbol al nădejdii, credinței și iubirii pe care Maica Domnului o revarsă asupra tuturor celor ce o cheamă în rugăciune.

Părintele paroh Ionuț Cașcaval a transmis un mesaj de încurajare pentru întreaga comunitate.

„Maica Domnului este izvor de binecuvântare și nădejde pentru toți cei care o cheamă cu credință. Prin rugăciunea noastră comună, ne unim inimile în iubire și mulțumire, aducând cinstire și Sfântului Evanghelist Luca, cel care, potrivit tradiției, a dăruit lumii chipul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”, a spus Părintele paroh Ionuț Cașcaval

Evenimentul este așteptat cu emoție de credincioșii din Manolești Vale, dar și din împrejurimi, care vor avea prilejul de a se bucura de un moment de har, rugăciune și comuniune în preajma Maicii Domnului „Pantanassa”.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Poveste plină de farmec la Teatrul „Vasilache” din Botoșani: „Elefănțelul curios”, un spectacol pentru cei mici și nu numai

Publicat

Publicitate

Copiii botoșăneni sunt așteptați să se bucure de o nouă aventură pe scena Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”, care va prezenta în această săptămână spectacolul muzical și interactiv „Elefănțelul curios”, de Valentin Dobrescu, inspirat dintr-o idee de Rudyard Kipling.

Reprezentațiile vor avea loc joi, 16 octombrie 2025, de la ora 18:00, și duminică, 19 octombrie 2025, de la orele 11:00 și 12:30.

Regia artistică este semnată de Valentin Dobrescu, muzica aparține compozitorului Constantin Panaite, iar scenografia este realizată de Mihai Pastramagiu. Pe scenă vor urca îndrăgiții actori Anamaria Chelaru, Ioana Buta, Oana Asofiei și Andrei Bordianu, care vor da viață personajelor din această poveste plină de culoare și voie bună.

„Vă invităm să urmăriţi povestea unui pui de elefant, pe nume Dodo, care e foarte curios şi vrea să ştie tot ce se întâmplă în jurul său. O întrebare aparent banală – ce mănâncă crocodilul la cină? – ajunge să îi pună viaţa în pericol. Totuși, concluzia e că e frumos și important să fii curios”, a transmis regizorul artistic Valentin Dobrescu.

Spectacolul promite să aducă zâmbete nu doar celor mici, ci și părinților care îi vor însoți, fiind o producție plină de ritm, culoare și învățăminte simple, dar esențiale despre curaj și descoperire.

Prețul unui bilet este de 20 de lei. Biletele pot fi cumpărate online, de pe www.entertix.ro sau accesând www.teatrulvasilache.ro, secțiunea Cumpără bilet. De asemenea, pot fi achiziționate de la sediul instituției, de marți până vineri, între orele 10:30 și 12:30, dar și înainte de începerea spectacolelor, în limita locurilor disponibile.

Publicitate

Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începere.

Teatrul „Vasilache” îi așteaptă pe toți cei care iubesc poveștile să redescopere bucuria copilăriei, în compania unui elefănțel curios care dovedește că întrebările pot fi începutul celor mai frumoase aventuri.

Citeste mai mult

Economie

Inflația a urcat din nou: 9,88% în septembrie. Deciziile Guvernului Bolojan au aruncat în aer scumpirile la energie și alimente

Publicat

Publicitate

Rata anuală a inflației a urcat în luna septembrie 2025 la 9,88%, de la 9,85% în august, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).

Creșterea vine pe fondul măsurilor economice adoptate de Guvernul Bolojan, între care se numără eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică și majorările fiscale aplicate în vară, care au avut efect direct asupra costurilor de producție și transport.

Efectele se văd acum în toate sectoarele: energia, alimentele și serviciile au devenit mai scumpe, iar presiunea asupra bugetelor populației continuă să crească. Potrivit INS, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,09%, serviciile cu 10,36%, iar alimentele cu 7,86% în ultimul an.

„Indicele prețurilor de consum în luna septembrie 2025 comparativ cu luna august 2025 a fost 100,36%. Rata inflației de la începutul anului (septembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,5%, iar rata medie a modificării prețurilor de consum din ultimele 12 luni a fost de 6,1%”, se arată în comunicatul INS.

Energia electrică, principalul motor al inflației

Cea mai mare creștere de preț s-a înregistrat la energia electrică, care s-a scumpit cu 69,16% în ultimul an, după eliminarea schemei de plafonare prin OUG 6/2025, o măsură controversată luată de Guvernul Bolojan în numele „liberalizării pieței energetice”.

Alte scumpiri importante s-au consemnat la energia termică (+13,63%), detergenți (+8,83%), tricotaje (+8,46%), tutun și țigări (+7,05%) și medicamente (+5,56%).

Publicitate

Alimentele de bază, tot mai greu de suportat

Românii simt creșterea prețurilor la raft, în special la produsele de bază. Fructele proaspete s-au scumpit cu 32,42%, conservele din fructe cu 19,26%, iar cafeaua și cacao cu 19,23%.

Zahărul și produsele zaharoase au crescut cu 12,6%, uleiul comestibil cu 10,63%, margarina cu 10,13%, pâinea cu 9,40%, iar laptele de vacă cu 11,02%. Ouăle sunt mai scumpe cu 9,01%, iar o ceașcă de cafea costă acum cu 17,08% mai mult decât anul trecut.

La băuturi, berea s-a scumpit cu 7,45%, vinul cu 6,63%, iar carnea de vită cu 9,41% față de septembrie 2024. Totuși, unele produse au înregistrat scăderi: cartofii (-10,43%), zahărul (-2,44%) și mălaiul (-0,93%).

Serviciile, o nouă sursă de presiune pe buget

Și sectorul serviciilor resimte efectele deciziilor fiscale recente. Cele mai mari creșteri de tarife s-au înregistrat la serviciile de igienă și cosmetică (+19,52%), călătoriile cu trenul (+18,59%), reparațiile auto (+15,76%), asistența medicală (+13,75%) și transportul urban (+11,74%).

Chiriile au urcat cu 10,11%, în timp ce transportul aerian s-a ieftinit cu 14,91%, iar serviciile telefonice și de telecomunicații au scăzut ușor, cu până la 1,3%.

Inflația rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, iar analiștii economici avertizează că eliminarea subvențiilor și creșterile de taxe ar putea menține prețurile ridicate până la începutul anului viitor. În lipsa unor măsuri de compensare, impactul asupra puterii de cumpărare va fi tot mai dureros.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending