Connect with us

Eveniment

Trecem la ora de iarnă 2024 în noaptea de sâmbătă spre duminică. Ceasurile se dau înapoi şi ora 4.00 devine ora 3.00

Publicat

Publicitate

În noaptea de sâmbătă spre duminică, ceasurile se dau înapoi şi ora 4.00 devine ora 3.00.  Se încheie astfel orarul de vară, care a debutat în ultima duminică a lunii martie. Se revine la Timpul Legal Român, ora Europei Orientale, iar diferenţa faţă de Timpul Universal GMT este din nou de 2 ore.

Schimbarea orei se face de două ori pe an şi este reglementată de o Directivă europeană din 2001, care prevede că modificările orei se efectuează în ultima duminică din martie şi în ultima duminică din octombrie. Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult timp din zi de lumina naturală şi să se reducă seara folosirea luminii artificiale. De aceea, primăvara ceasurile se dau înainte cu o oră, iar toamna se dau înapoi, câştigându-se practic o oră.

Regula este simplă: primăvara înainte, toamna înapoi.

În România, începând din 1998, trecerea la ora de vară se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.

Cine schimbă ora şi cine nu

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să decidă ce oră vor păstra, după ce se va renunța la schimbarea bianuală a orei: pe cea de vară sau pe cea de iarnă. Comisia Europeană a anunțat oficial că, până anul viitor, se va renunța la această practică, adoptată în secolul trecut, care acum nu mai are nicio utilitate.

Publicitate

Acum, 70 de ţări din Europa şi Statele Unite ale Americii, în cel puţin o parte a teritoriului lor, vor da ceasurile înapoi cu o oră.

Marea Britanie, Irlanda şi Portugalia vor reveni la ora GMT.

Spania, Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia şi Olanda vor fixa ceasurile la ora GMT+1.

Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia şi Lituania îşi vor potrivi ceasurile la ora GMT+2.

Timpul Universal Coordonat, UTC

Schimbarea orei nu este simultană în toate ţările, datorită diferenţei de fus orar. Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasul arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine, apare o oră în plus. Numerotarea fusururi începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.

Japonia nu a schimbat ora niciodată, China nu mai utilizează ora de vară din anul 1991, mai multe ţări din Asia Centrala au renunţat în anii 2000 la schimbarea orei, iar Rusia a luat aceasta decizie începând din primăvara lui 2011, la fel şi Ucraina.

În apropiere de Ecuator, zilele sunt în general egale cu nopţile, astfel că modificarea orei standard nu ar avea sens, iar ţările ecuatoriale şi tropicale nu recurg, în general, la ora de vară.

Schimbarea orei – un subiect controversat

Susţinătorii ideii spun că măsura duce la economisirea unor cantităţi de energie mici, dar semnificative. În Statele Unite se face o economie de un procent, în special în consumul casnic, la fel şi în Brazilia, în Noua Zeelandă s-a constatat că trecerea la ora de vara aduce o scădere chiar cu 3,5% a consumului energetic. Studii făcute în SUA şi Marea Britanie au relevat şi un alt beneficiu al orei de vara: scăderea numărului de accidente rutiere cu aproximativ un procent.

Mulţi operatori din turism spun că o ora în plus de lumina seară impulsionează turismul, se poate chiar mari sezonul turistic în anume zone şi aduce un plus de venituri şi altor domenii conexe industriei ospitalităţii: în vânzări, transporturi sau în organizarea de festivaluri sau evenimente.

Cei care se opun schimbării orei vorbesc despre inconvenientul potrivirii mai multor ceasuri şi pe cel al adaptării la un alt orar de somn. Cei mai mulţi oameni se obişnuiesc rapid cu noul orar, dar persoanele cu tulburări de somn găsesc că această tranziţie este extrem de dificilă. Se invocă şi numărul mai mare de accidente auto dimineaţă şi productivitatea scăzută la locul de muncă.

Inconveniente sunt şi pentru oamenii care se trezesc în zori sau al căror program depinde de răsăritul soarelui, crescătorii de păsări sau fermierii care se plâng că schimbarea orei le nelinişteşte pe vaci când sunt mulse cu o ora mai devreme.

În Israel, evreii sefarzi, ultraortodocşi au iniţiat chiar o campanie împotriva trecerii la ora de vara, pe motiv că ei trebuie să-şi recite rugăciunile de penitenţă, Slihot – în primele ore ale dimineţii pe perioada lunii evreieşti, Elul.

O ora mai puţin de lumina seară îi incomodează pe cei care au activităţi după amiază în aer liber, constructorii, agricultorii, grădinarii, părinţii care lucrează până după amiază târziu vor avea mai puţin timp de petrecut cu copii, va fi mai puţin timp pentru a socializa sau pentru activităţi sportive în aer liber.

Ora de vară – “Un proiect economic”

Ideea orei de vara a fost lansată pentru prima oară de omul de ştiinţă american Benjamin Franklin în 1784, în eseul său intitulat “Un proiect economic”.

Conceptul sau a fost susţinut şi de constructorul englez William Willet care propunea în 1907 că în fiecare din cele patru duminici ale lunii aprilie să se dea ceasul înainte cu câte 20 de minute, şi apoi cu câte 20 de minute în urmă în cele patru duminici ale lunii septembrie.

După aproximativ un an de campanie proiectul sau a atras atenţia autorităţilor britanice şi în 1909 a fost făcut un proiect de lege care să facă ora de vara obligatorie. Dar ora de vara a fost adoptată de britanici abia în mai 1916, la un an după moartea lui Willet şi la o luna după ce Germania a luat, prima, o hotărâre similară.

Ora de vara a fost aplicată în timpul Primului Război Mondial de câteva ţări din Europa. Au urmat ani în care introducerea orei de vara a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioada mai îndelungată a fost aplicată şi în SUA, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 – 30 septembrie 1945.

În România, orarul de vară a fost introdus pentru prima dată, fără prea mare succes, în 1932, prin Legea pentru stabilirea orei oficiale în România, între 22 mai şi 2 octombrie. Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie, până în prima duminică a lui octombrie.

Începând cu anul 1979, ora de vara a fost instituită permanent în ţară noastră şi, până în anul 1997, trecerea la ora de vara s-a făcut în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii septembrie. Începând din 1998, trecerea la ora de vara se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.

Uniunea Europeană a standardizat în 1996 perioada de vară pentru toate statele membre. Schimbarea orei se face de două ori pe an şi este reglementată de o Directivă europeană din 2001, care prevede că modificările orei se efectuează în ultima duminică din martie şi în ultima duminică din octombrie.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Amenzi uriașe pentru românii care nu sunt politicoși la ghișeu și nu respectă angajații instituțiilor. Legea a trecut de Senat

Publicat

Publicitate

Amenzi uriașe pentru românii care nu sunt politicoși la ghișeu și nu respectă angajații instituțiilor public: Senatorii au aprobat tacit, recent, modificarea Legii nr. 61/1991, potrivit cărora sunt introduse noi sancțiuni contravenționale, care îi vizează pe cetățenii care interacționează cu angajații din instituțiile publice.

Astfel, dacă românii au un comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, pot fi amendați cu sume între 5.000 de lei și 20.000 de lei.

Poți fi sancționat și doar pentru refuzul de a respecta indicatiile personalului din instituţii publice, atitudine ce poate fi considerată a fi contrară obligaţiei cetăţenilor de a adopta o conduită civilizată şi respectuoasă, în scopul menţinerii unui climat de ordine şi linişte publică, transmite Mediafax.

  • ”13′) Manifestarea, în relaţiile cu instituţiile publice şi angajaţii acestora, a unui comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, inclusiv prin refuzul de a respecta indicatiile personalului din instituţii publice, contrar obligaţiei cetăţenilor de a adopta o conduită civilizată şi respectuoasă, în scopul menţinerii unui climat de ordine şi linişte publică”.

Această lege a fost analizată favorabil de Consiliul Legislativ, cu observații și propuneri însă, care a menționat următoarele: ,,termenii şi expresiile prin care este descrisă atitudinea sancţionabilă contravenţional, respectiv comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, … contrar obligației cetățenilor de a adopta o conduită civilizată și respectuoasă…. nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate întrucât cuprind o tentă puternică de subiectivitate.

Citeste mai mult

Eveniment

Rareș Prisacariu va fi invitatul special la un concert de colinde organizat de Arhiepiscopia Iașilor

Publicat

Publicitate

Arhiepiscopia Iașilor organizează în data de 14 decembrie concertul de colinde „Colindul care ne unește”, iar invitatul special al evenimentului va fi Rareș Prisacariu, câștigător al concursului „Românii au talent” în 2023.

Concertul va avea loc de la ora 18:00, la Centrul de evenimente AGORA din Iași, și va reuni coruri de copii și tineri din comunitățile bisericești ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
Printre corurile invitate se numără: „Mini Byzantion”, Corul „Învierea” al Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români – filiala Iași, Corul „Arhanghelii” al Asociației Tineretul Ortodox Român din Iași și Corul Asociației „Studenți pentru Viață” din Iași.
Evenimentul este organizat de Departamentul Misiune pentru Tineret din cadrul Sectorului Misiune al Arhiepiscopiei Iașilor, iar intrarea este liberă.

Citeste mai mult

Economie

Ce ornamente de Crăciun sunt interzise pe mașini. Amenzi usturătoare pe care le riscă șoferii care nu respectă Codul Rutier

Publicat

Publicitate

Ce ornamente de Crăciun sunt interzise pe mașini. Șoferii care aleg să își împodobească mașinile de sărbători trebuie să știe ce decorațiuni sunt permise și care sunt ornamentele care le pot aduce amenzi usturătoare sau îi pot lăsa fără certificatul de înmatriculare, scrie alba24.ro.

În preajma sărbătorilor, unii conducători auto aleg să-și împodobească mașinile. Printre cele mai des întâlnite decorațiuni festive se numără nasul roșu, coarnele de ren, panglicile sau luminițele de Crăciun.

Dacă unele ornamente sunt permise, altele ar putea să le aducă șoferilor amenzi usturătoare și reținerea certificatului de înmatriculare.

Polițiștii spun că ornamentele sunt permise dacă nu obstrucționează vizibilitatea sau nu afectează funcționarea autovehiculului. Potrivit reprezentanților MAI, utilizarea unui sistem de iluminare auto neomologat este interzisă, ceea ce înseamnă că montarea unor decorațiuni iluminate este considerată ilegală.

Astfel, sunt permise decorațiunile care nu luminează, cum ar fi coarnele de ren, nasul roșu, stickerele tematice, jucăriile de pluș sau panglicile, cu condiția ca acestea să nu modifice structura mașinii, să nu interfereze cu sistemele tehnice (de exemplu farurile sau frânele) și să nu obstrucționeze câmpul vizual al șoferului.

Ce ornamente de Crăciun sunt interzise pe mașini. Ce prevede Codul rutier

Potrivit polițiștilor, majoritatea decorațiunilor sunt complet legale, însă există și câteva excepții. De exemplu, în cazul în care sunt depistați cu luminițe pe mașini, aceștia riscă amenzi usturătoare și pot rămâne fără talon.

Publicitate

Potrivit art. 102, alin (1) lit. 36 din OUG 195/2002 – Codul rutier, constituie contravenții și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a: aplicarea de afișe, reclame publicitare, înscrisuri sau accesorii pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale care restrâng sau estompează vizibilitatea sub limita legal admisă ori împiedică sau diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare și semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare.

Contravențiile încadrate în clasa a IV-a de sancțiuni prevăd între 9 și 20 puncte-amendă. Astfel, având în vedere că punctul amendă are o valoare de 202,5 lei, cei care încalcă regulile riscă amenzi cuprinse între 1.822,5 și 4.050 lei.

De asemenea, potrivit Codului Rutier, constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni – montarea la autovehicul a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini ori dispozitive de avertizare sonoră sau accesorii ori modificări neomologate.

Contravențiile încadrate în clasa a III-a de sancțiuni prevăd între 6-8 puncte de amendă, respectiv amenzi cuprinse între 1.215 și 1.620 lei.

Potrivit art. 112, alin (1) din Codul Rutier, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori dovada înlocuitoare a acestuia se reține de către poliția rutieră în cazul în care autovehiculul are aplicate pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale afișe sau reclame publicitare, folii neomologate și/sau nemarcate corespunzător ori accesorii care restrâng sau estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât și din exterior.

Totodată, certificatul de înmatriculare se reține și dacă autovehiculul are aplicat pe partea frontală și/sau posterioară a acestuia afișe, înscrisuri sau reclame care diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare și semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare.

În aceste cazuri, poliţistul rutier eliberează conducătorului de vehicul o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru 15 zile.

foto: Imagine generată cu ajutorul AI Sora

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani, învinsă surprinzător de FC Hermannstadt în Cupa României

Publicat

Publicitate

FC Hermannstadt, fără antrenorul Marius Măldărășanu, a învins-o neașteptat pe FC Botoșani, cu scorul de 3-1 (1-1), miercuri seara, în deplasare, într-un meci din Grupa D a Cupei României la fotbal.

Gazdele au deschis scorul prin atacantul argentinian Enzo Lopez (10), dar apoi sibienii au punctat de trei ori.

Alexandru Oroian l-a surprins pe portarul Luka Kukic (24) cu un șut de la distanță, apoi Marko Gjorgijevski (53) a profitat de o respingere greșită a fundașului spaniol Miguelito, iar Sergiu Buș (77) a închis tabela cu o lovitură de cap din plonjon la centrarea lui Ciprian Biceanu.

FC Botoșani nu a pierdut niciun meci acasă în acest sezon în campionat.

FC Hermannstadt, condusă la Botoșani de Valentin Negru de pe bancă, a obținut doar două puncte în ultimele opt etape din Superligă.

Pentru sibieni acesta este a doua victorie în grupă, în timp ce FC Botoșani este practic eliminată, având un singur punct.

Publicitate

În primul meci al etapei, Concordia Chiajna a învins-o pe CS Dinamo București cu 3-0, la Buftea. Ultimul meci din grupă se joacă, miercuri seara, între Farul Constanța și FC Dinamo București.

AFC Botoșani – AFC Hermannstadt 1-3 (1-1), Stadion Municipal – Botoșani
Au marcat: Enzo Lopez (10), respectiv Alexandru Oroian (24), Marko Gjorgijevski (53), Sergiu Buș (77).
Arbitru: Andrei Moroiță (Ploiești); arbitri asistenți: Mircea Orbuleț (București), Alexandru Vodă (Alba Iulia); al patrulea oficial: Lucian Rusandu (Sfântu Gheorghe)
Observatori: Ioan Onicaș (Zalău) – CCA, Dragoș Ionescu (București) – FRF
AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending