Connect with us
Publicitate

Eveniment

Trecem la ora de iarnă 2024 în noaptea de sâmbătă spre duminică. Ceasurile se dau înapoi şi ora 4.00 devine ora 3.00

Publicat

Publicitate

În noaptea de sâmbătă spre duminică, ceasurile se dau înapoi şi ora 4.00 devine ora 3.00.  Se încheie astfel orarul de vară, care a debutat în ultima duminică a lunii martie. Se revine la Timpul Legal Român, ora Europei Orientale, iar diferenţa faţă de Timpul Universal GMT este din nou de 2 ore.

Schimbarea orei se face de două ori pe an şi este reglementată de o Directivă europeană din 2001, care prevede că modificările orei se efectuează în ultima duminică din martie şi în ultima duminică din octombrie. Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult timp din zi de lumina naturală şi să se reducă seara folosirea luminii artificiale. De aceea, primăvara ceasurile se dau înainte cu o oră, iar toamna se dau înapoi, câştigându-se practic o oră.

Regula este simplă: primăvara înainte, toamna înapoi.

Publicitate

În România, începând din 1998, trecerea la ora de vară se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.

Cine schimbă ora şi cine nu

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să decidă ce oră vor păstra, după ce se va renunța la schimbarea bianuală a orei: pe cea de vară sau pe cea de iarnă. Comisia Europeană a anunțat oficial că, până anul viitor, se va renunța la această practică, adoptată în secolul trecut, care acum nu mai are nicio utilitate.

Publicitate

Acum, 70 de ţări din Europa şi Statele Unite ale Americii, în cel puţin o parte a teritoriului lor, vor da ceasurile înapoi cu o oră.

Marea Britanie, Irlanda şi Portugalia vor reveni la ora GMT.

Spania, Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia şi Olanda vor fixa ceasurile la ora GMT+1.

Publicitate

Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia şi Lituania îşi vor potrivi ceasurile la ora GMT+2.

Timpul Universal Coordonat, UTC

Schimbarea orei nu este simultană în toate ţările, datorită diferenţei de fus orar. Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasul arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine, apare o oră în plus. Numerotarea fusururi începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.

Japonia nu a schimbat ora niciodată, China nu mai utilizează ora de vară din anul 1991, mai multe ţări din Asia Centrala au renunţat în anii 2000 la schimbarea orei, iar Rusia a luat aceasta decizie începând din primăvara lui 2011, la fel şi Ucraina.

În apropiere de Ecuator, zilele sunt în general egale cu nopţile, astfel că modificarea orei standard nu ar avea sens, iar ţările ecuatoriale şi tropicale nu recurg, în general, la ora de vară.

Schimbarea orei – un subiect controversat

Susţinătorii ideii spun că măsura duce la economisirea unor cantităţi de energie mici, dar semnificative. În Statele Unite se face o economie de un procent, în special în consumul casnic, la fel şi în Brazilia, în Noua Zeelandă s-a constatat că trecerea la ora de vara aduce o scădere chiar cu 3,5% a consumului energetic. Studii făcute în SUA şi Marea Britanie au relevat şi un alt beneficiu al orei de vara: scăderea numărului de accidente rutiere cu aproximativ un procent.

Mulţi operatori din turism spun că o ora în plus de lumina seară impulsionează turismul, se poate chiar mari sezonul turistic în anume zone şi aduce un plus de venituri şi altor domenii conexe industriei ospitalităţii: în vânzări, transporturi sau în organizarea de festivaluri sau evenimente.

Cei care se opun schimbării orei vorbesc despre inconvenientul potrivirii mai multor ceasuri şi pe cel al adaptării la un alt orar de somn. Cei mai mulţi oameni se obişnuiesc rapid cu noul orar, dar persoanele cu tulburări de somn găsesc că această tranziţie este extrem de dificilă. Se invocă şi numărul mai mare de accidente auto dimineaţă şi productivitatea scăzută la locul de muncă.

Inconveniente sunt şi pentru oamenii care se trezesc în zori sau al căror program depinde de răsăritul soarelui, crescătorii de păsări sau fermierii care se plâng că schimbarea orei le nelinişteşte pe vaci când sunt mulse cu o ora mai devreme.

În Israel, evreii sefarzi, ultraortodocşi au iniţiat chiar o campanie împotriva trecerii la ora de vara, pe motiv că ei trebuie să-şi recite rugăciunile de penitenţă, Slihot – în primele ore ale dimineţii pe perioada lunii evreieşti, Elul.

O ora mai puţin de lumina seară îi incomodează pe cei care au activităţi după amiază în aer liber, constructorii, agricultorii, grădinarii, părinţii care lucrează până după amiază târziu vor avea mai puţin timp de petrecut cu copii, va fi mai puţin timp pentru a socializa sau pentru activităţi sportive în aer liber.

Ora de vară – “Un proiect economic”

Ideea orei de vara a fost lansată pentru prima oară de omul de ştiinţă american Benjamin Franklin în 1784, în eseul său intitulat “Un proiect economic”.

Conceptul sau a fost susţinut şi de constructorul englez William Willet care propunea în 1907 că în fiecare din cele patru duminici ale lunii aprilie să se dea ceasul înainte cu câte 20 de minute, şi apoi cu câte 20 de minute în urmă în cele patru duminici ale lunii septembrie.

După aproximativ un an de campanie proiectul sau a atras atenţia autorităţilor britanice şi în 1909 a fost făcut un proiect de lege care să facă ora de vara obligatorie. Dar ora de vara a fost adoptată de britanici abia în mai 1916, la un an după moartea lui Willet şi la o luna după ce Germania a luat, prima, o hotărâre similară.

Ora de vara a fost aplicată în timpul Primului Război Mondial de câteva ţări din Europa. Au urmat ani în care introducerea orei de vara a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioada mai îndelungată a fost aplicată şi în SUA, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 – 30 septembrie 1945.

În România, orarul de vară a fost introdus pentru prima dată, fără prea mare succes, în 1932, prin Legea pentru stabilirea orei oficiale în România, între 22 mai şi 2 octombrie. Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie, până în prima duminică a lui octombrie.

Începând cu anul 1979, ora de vara a fost instituită permanent în ţară noastră şi, până în anul 1997, trecerea la ora de vara s-a făcut în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii septembrie. Începând din 1998, trecerea la ora de vara se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.

Uniunea Europeană a standardizat în 1996 perioada de vară pentru toate statele membre. Schimbarea orei se face de două ori pe an şi este reglementată de o Directivă europeană din 2001, care prevede că modificările orei se efectuează în ultima duminică din martie şi în ultima duminică din octombrie.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cu ce gând a plecat Nicolae Ciucă de la Botoșani: Un rezultat bun la alegerile din 24 noiembrie este o certitudine având în vedere forţa PNL

Publicat

Publicitate

Preşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, şi-a manifestat, duminică, încrederea că va accede în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, relatează agerpres.ro.

El a declarat, la finalul unei vizite pe care a făcut-o la Mănăstirea Vorona din judeţul Botoşani, că un rezultat bun la alegerile din 24 noiembrie este o certitudine având în vedere forţa PNL, care este cea mai mare formaţiune politică de centru-dreapta din România.

“Nu mă îngrijorează absolut nimic, pentru că există o certitudine. Ea este dată de forţa PNL, în sensul în care avem peste 1.100 de primari, mai precis 1.146 de primari, avem 12 preşedinţi de consilii judeţene, avem peste 12.000 de consilieri locali şi peste 400 de consilieri judeţeni. Ca atare, aici este vorba de organizarea şi mobilizarea PNL, cea mai puternică formaţiune politică din centru-dreapta şi mai mult decât atât ceea ce resimt din întâlnirile pe care le am cu oamenii peste tot în ţară. Oamenii sunt cei care ne dau încrederea că au în faţă un candidat şi un proiect cât se poate de onest, cât se poate de aliniat pe cerinţele şi aşteptările cetăţenilor”, a afirmat Ciucă.

Publicitate

Totodată, candidatul PNL a fost întrebat dacă în rugăciunile sale de la Mănăstirea Vorona s-a gândit la un rezultat bun la alegerile prezidenţiale.

“Aici nu este vorba de divinitate. Aici este vorba despre mesajele pe care reuşim să le transmitem către oameni, programele şi proiectele pe care le asumăm şi odată ce reuşim să îi convingem că merităm încrederea lor, atunci avem nevoie de a lucra împreună cu oamenii ca să împlinim ce ne asumăm în campanie. Asta cred că ne lipseşte în momentul de faţă: încrederea oamenilor şi unitatea. Nu mai au încredere pentru că ne angajăm cu foarte multe promisiuni. Sunt o serie întreagă de declaraţii că vom face, că vom drege, iar în final oamenii nu resimt nimic. Angajamentul nostru este să facem ceea ce trebuie pentru oameni, astfel încât să vadă că există şi responsabilitate, există şi asumare şi că, într-adevăr, clasa politică trebuie să se pună în slujba oamenilor”, a răspuns liderul liberal.

Nicolae Ciucă a mai vizitat, duminică, Staţiunea de cercetare dezvoltare pentru creşterea ovinelor şi caprinelor de la Popăuţi, unde a avut o întâlnire electorală cu fermierii din judeţul Botoşani.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

(P) George Simion, astăzi, la Flămânzi: Am revenit alături de botoșăneni, așa cum am promis!

Publicat

Publicitate

Astăzi, George Simion a fost prezent în orașul Flămânzi împreună cu candidații AUR la alegerile parlamentare unde și-a reafirmat angajamentul față de toți românii, oriunde s-ar afla aceștia. Dacă ceilalți lideri politici găsesc drumul spre Botoșani doar în campania electorală, George Simion nu este străin de județul Botoșani, prezența sa devenind o obișnuință aici, în locul unde se agață harta în cui.

Liderul AUR a scris pe pagina de facebook că ziua sa a început în Flămânzi acolo “unde în 1907 moldovenii s-au revoltat împotriva asupritorilor. În 2024 voința oamenilor trebuie să fie implementată pașnic, nu înăbușită.”

Ariadna Cîrligeanu, președinte interimar AUR Botoșani și candidat la Camera Deputaților, a declarat după vizita în orașul Flămânzi, că AUR poate schimba România în bine.

Publicitate

“În acest moment suntem singurul partid care prezintă un proiect de țară în fața românilor. George Simion este singurul candidat la prezidențiale care merge printre români. Toți ceilalți, Ciucă, Ciolacu, și-au adus aminte de botoșăneni în perioada campaniei electorale. Să  nu uităm că și în perioada guvernării lor am fost un județ izolat și condamnat la sărăcie. Au plecat așa cum au și venit: după întâlnirea cu proprii membri de partid s-au urcat în mașini și au plecat, pentru că nu au curajul să privească în ochi botoșănenii. Nu au cum să vină în fața celor care vând produsele pe marginea drumului pentru că această realitate este efectul politicii partidelor pe care le conduc. Botoșănenii nu mai au încredere în vechea clasă politică. Aceasta este lupta generației noastre împotriva mafiei lor. Prin Planul Simion ne-am luat angajamentul atât în fața locuitorilor din orașul Flămânzi, cât și a tuturor românilor, că vom reconstrui România alături de singurul lider politic care poate să refacă ceea ce ei au distrus”, a spus Ariadna Cîrligeanu.

La rândul său, Cătălin Silegeanu, candidat la Senat, a declarat că promisiunea pe care George Simion o face românilor este una clară: peste tot unde vor fi români, vom fi și noi.

“AUR îi ascultă pe români și vine cu soluții pentru problemele lor reale. Avem pregătite 200 de măsuri pe care vi le prezentăm în Planul Simion și prin care vom reuși să reconstruim România. Suntem aici pentru voi, pentru fiecare botoșănean care își dorește o schimbare reală. George Simion este președintele pe care, de prea multă vreme, românii îl așteaptă”, a afirmat Cătălin Silegeanu.

Publicitate

CMF 1240014

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 10 noiembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 10 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 10 noiembrie 2024:

Loto 6/49: 6, 4, 17, 39, 26, 7

Publicitate

Loto 5/40: 6, 37, 36, 11, 21, 20

Noroc: 0 5 4 1 2 6 8

Noroc Plus: 2 1 8 6 9 3

Publicitate

Super Noroc: 4 2 5 1 5 0

Joker: 31, 40, 18, 11, 8 + 19

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

O botoșăneancă plecată în ITALIA a dispărut. Familia și polițiștii o caută cu disperare

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei femei, de 54 de ani, care în luna august, a.c. a plecat la muncă în Italia, păstrând legătura cu familia în mod constant.

Acest lucru după ce polițiștii au fost informați că din data de 1 noiembrie a.c. aceasta nu a mai putut fi contactată.

NICOARĂ DOINA CARMEN are următoarele semnalmente: 1,62 de m înălțime, 56 de kg, păr blond, ochi căprui, poartă ochelari.

Publicitate

“Cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană sunt rugați să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending