Connect with us

Eveniment

Trecem la ora de iarnă 2024 în noaptea de sâmbătă spre duminică. Ceasurile se dau înapoi şi ora 4.00 devine ora 3.00

Publicat

Publicitate

În noaptea de sâmbătă spre duminică, ceasurile se dau înapoi şi ora 4.00 devine ora 3.00.  Se încheie astfel orarul de vară, care a debutat în ultima duminică a lunii martie. Se revine la Timpul Legal Român, ora Europei Orientale, iar diferenţa faţă de Timpul Universal GMT este din nou de 2 ore.

Schimbarea orei se face de două ori pe an şi este reglementată de o Directivă europeană din 2001, care prevede că modificările orei se efectuează în ultima duminică din martie şi în ultima duminică din octombrie. Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult timp din zi de lumina naturală şi să se reducă seara folosirea luminii artificiale. De aceea, primăvara ceasurile se dau înainte cu o oră, iar toamna se dau înapoi, câştigându-se practic o oră.

Regula este simplă: primăvara înainte, toamna înapoi.

În România, începând din 1998, trecerea la ora de vară se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.

Cine schimbă ora şi cine nu

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să decidă ce oră vor păstra, după ce se va renunța la schimbarea bianuală a orei: pe cea de vară sau pe cea de iarnă. Comisia Europeană a anunțat oficial că, până anul viitor, se va renunța la această practică, adoptată în secolul trecut, care acum nu mai are nicio utilitate.

Publicitate

Acum, 70 de ţări din Europa şi Statele Unite ale Americii, în cel puţin o parte a teritoriului lor, vor da ceasurile înapoi cu o oră.

Marea Britanie, Irlanda şi Portugalia vor reveni la ora GMT.

Spania, Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia şi Olanda vor fixa ceasurile la ora GMT+1.

Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia şi Lituania îşi vor potrivi ceasurile la ora GMT+2.

Timpul Universal Coordonat, UTC

Schimbarea orei nu este simultană în toate ţările, datorită diferenţei de fus orar. Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasul arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine, apare o oră în plus. Numerotarea fusururi începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.

Japonia nu a schimbat ora niciodată, China nu mai utilizează ora de vară din anul 1991, mai multe ţări din Asia Centrala au renunţat în anii 2000 la schimbarea orei, iar Rusia a luat aceasta decizie începând din primăvara lui 2011, la fel şi Ucraina.

În apropiere de Ecuator, zilele sunt în general egale cu nopţile, astfel că modificarea orei standard nu ar avea sens, iar ţările ecuatoriale şi tropicale nu recurg, în general, la ora de vară.

Schimbarea orei – un subiect controversat

Susţinătorii ideii spun că măsura duce la economisirea unor cantităţi de energie mici, dar semnificative. În Statele Unite se face o economie de un procent, în special în consumul casnic, la fel şi în Brazilia, în Noua Zeelandă s-a constatat că trecerea la ora de vara aduce o scădere chiar cu 3,5% a consumului energetic. Studii făcute în SUA şi Marea Britanie au relevat şi un alt beneficiu al orei de vara: scăderea numărului de accidente rutiere cu aproximativ un procent.

Mulţi operatori din turism spun că o ora în plus de lumina seară impulsionează turismul, se poate chiar mari sezonul turistic în anume zone şi aduce un plus de venituri şi altor domenii conexe industriei ospitalităţii: în vânzări, transporturi sau în organizarea de festivaluri sau evenimente.

Cei care se opun schimbării orei vorbesc despre inconvenientul potrivirii mai multor ceasuri şi pe cel al adaptării la un alt orar de somn. Cei mai mulţi oameni se obişnuiesc rapid cu noul orar, dar persoanele cu tulburări de somn găsesc că această tranziţie este extrem de dificilă. Se invocă şi numărul mai mare de accidente auto dimineaţă şi productivitatea scăzută la locul de muncă.

Inconveniente sunt şi pentru oamenii care se trezesc în zori sau al căror program depinde de răsăritul soarelui, crescătorii de păsări sau fermierii care se plâng că schimbarea orei le nelinişteşte pe vaci când sunt mulse cu o ora mai devreme.

În Israel, evreii sefarzi, ultraortodocşi au iniţiat chiar o campanie împotriva trecerii la ora de vara, pe motiv că ei trebuie să-şi recite rugăciunile de penitenţă, Slihot – în primele ore ale dimineţii pe perioada lunii evreieşti, Elul.

O ora mai puţin de lumina seară îi incomodează pe cei care au activităţi după amiază în aer liber, constructorii, agricultorii, grădinarii, părinţii care lucrează până după amiază târziu vor avea mai puţin timp de petrecut cu copii, va fi mai puţin timp pentru a socializa sau pentru activităţi sportive în aer liber.

Ora de vară – “Un proiect economic”

Ideea orei de vara a fost lansată pentru prima oară de omul de ştiinţă american Benjamin Franklin în 1784, în eseul său intitulat “Un proiect economic”.

Conceptul sau a fost susţinut şi de constructorul englez William Willet care propunea în 1907 că în fiecare din cele patru duminici ale lunii aprilie să se dea ceasul înainte cu câte 20 de minute, şi apoi cu câte 20 de minute în urmă în cele patru duminici ale lunii septembrie.

După aproximativ un an de campanie proiectul sau a atras atenţia autorităţilor britanice şi în 1909 a fost făcut un proiect de lege care să facă ora de vara obligatorie. Dar ora de vara a fost adoptată de britanici abia în mai 1916, la un an după moartea lui Willet şi la o luna după ce Germania a luat, prima, o hotărâre similară.

Ora de vara a fost aplicată în timpul Primului Război Mondial de câteva ţări din Europa. Au urmat ani în care introducerea orei de vara a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioada mai îndelungată a fost aplicată şi în SUA, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 – 30 septembrie 1945.

În România, orarul de vară a fost introdus pentru prima dată, fără prea mare succes, în 1932, prin Legea pentru stabilirea orei oficiale în România, între 22 mai şi 2 octombrie. Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie, până în prima duminică a lui octombrie.

Începând cu anul 1979, ora de vara a fost instituită permanent în ţară noastră şi, până în anul 1997, trecerea la ora de vara s-a făcut în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii septembrie. Începând din 1998, trecerea la ora de vara se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.

Uniunea Europeană a standardizat în 1996 perioada de vară pentru toate statele membre. Schimbarea orei se face de două ori pe an şi este reglementată de o Directivă europeană din 2001, care prevede că modificările orei se efectuează în ultima duminică din martie şi în ultima duminică din octombrie.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

FOTO: „Povești la gura sobei” – Magia iernii pentru cei mici, la Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene Botoșani

Publicat

Publicitate

Vineri, 12 decembrie 2025, de la ora 13:00, Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” Botoșani a găzduit activitatea „Povești la gura sobei”, un eveniment dedicat celor mici, menit să îi introducă în atmosfera caldă, liniștită și plină de farmec a poveștilor de iarnă.

Protagoniștii întâlnirii au fost elevii Clasei I B – Step by Step, cunoscuți drept „Veverițele Curioase”, de la Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga”. Copiii au fost însoțiți și coordonați de cadrele didactice Olguța-Cătălina Dughilă și Oana-Olivia Străchinariu, care le-au fost ghizi pe parcursul activităților.

În spațiul primitor al filialei, micii participanți au avut ocazia să descopere magia poveștilor prin lectură, interpretare și jocuri de imaginație. Activitatea a inclus momente de creație literară, în care copiii au compus scurte texte inspirate de frumusețea anotimpului rece, precum și ateliere tematice ce le-au stimulat îndemânarea și creativitatea.

 

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Medic infecționist: Tratamentul leprei se face cu antibiotic și poate dura până la doi ani

Publicat

Publicitate

Managerul Spitalului de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva” Iași, medicul Florin Roșu, afirmă că tratamentul leprei se face printr-o asociere de antibiotice și poate dura până la doi ani, el punctând că, la câteva zile de la începerea administrării medicamentelor, bolnavul nu mai este contagios.

”Tratamentul constă în administrarea unei asocieri de antibiotice pentru o durată mai lungă de timp, de la câteva luni până la 2 ani. După câteva zile de la începerea tratamentului antibiotic, persoana nu mai este contagioasă”, a declarat vineri, pentru AGERPRES, medicul infecționist.

El a afirmat că diagnosticul de lepră confirmat la Cluj nu ridică probleme de sănătate publică întrucât transmiterea bolii este extrem de dificilă.

”Situația actuală nu este una cu risc pentru populație. Această boală infecțioasă, lepra sau boala Hansen, este una foarte rară, iar pentru a fi transmisă este nevoie ca o persoană sănătoasă să fie în contact cu una bolnavă pentru o perioadă de timp foarte mare. Infectarea se produce în momentul în care o persoană sănătoasă intră în contact cu leziunile cutanate sau cu picăturile Flugge eliminate prin tuse sau strănut ale unei persoane infectate”, a mai spus medicul.

Totodată, acesta a punctat că perioada de incubație la această boală este de câțiva ani.

”Manifestarea principală în lepră este reprezentată de apariția unor leziuni sub forma unor placarde sau noduli la nivelul tegumentului, în funcție de forma bolii – lepromatoasă sau tuberculoidă. Placardele sunt inițial reduse în dimensiuni și deschise la culoare, ca apoi ulterior, odată cu progresia bolii, acestea să se extindă progresiv și să producă leziuni mutilante, cu posibilitatea de apariție chiar și a leziunilor ulcerative. Pot apărea, de asemenea, senzații de parestezii la nivelul acestora. Perioada de incubație în această boală este foarte lungă, de câțiva ani”, a explicat dr. Roșu.

Publicitate

Medicul subliniază că, depistată la timp, lepra poate fi tratată încă de la primele simptome. Boala este vindecabilă, mai spune el, și le recomandă celor care prezintă leziuni tegumentare care persistă mai mult de 24 de ore să se prezinte la spital în vederea diagnosticului.

”Trebuie evitat contactul apropiat prelungit cu pacienții infectați care nu se află sub tratament”, a mai spus Florin Roșu. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Cătălin Silegeanu cere explicații privind achiziția microbuzelor școlare la suprapreț și solicită verificări în județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Senatorul Cătălin Silegeanu a adresat o interpelare ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslariu, prin care solicită explicații privind modul în care au fost cheltuite fondurile PNRR pentru achiziția microbuzelor școlare electrice, în contextul scandalului public legat de diferențele majore de preț practicate între județe, cerând verificări și pentru Botoșani.

În documentul transmis oficial, senatorul atrage atenția asupra faptului că, pentru același model de microbuz școlar, unele autorități județene au achitat aproximativ 99.000 de euro, în timp ce în alte județe costurile au depășit 260.000 de euro, discrepanțe deja semnalate în spațiul public.

„Ăștia nu se mai satură! Au furat bani până și de la copiii necăjiți din satele sărace și izolate. Microbuze școlare cumpărate la suprapreț, de parcă banii europeni din PNRR ar fi pușculița baronilor locali”, a declarat senatorul Cătălin Silegeanu, acuzând că fondurile destinate educației par să fi fost deturnate de la scopul lor real.

Parlamentarul arată că, în timp ce copiii din mediul rural sunt nevoiți să parcurgă kilometri întregi pentru a ajunge la școală, resursele financiare nu au fost utilizate eficient pentru achiziția unui număr cât mai mare de microbuze. „În loc ca banii să fie folosiți chibzuit, s-au umflat facturile ca să se îmbogățească unii, iar aceste mânării sunt prezentate cinic drept mari realizări pentru educație”, a mai afirmat senatorul.

Prin interpelarea adresată ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cătălin Silegeanu solicită clarificări privind criteriile de stabilire a prețurilor, firmele care au câștigat contractele, controalele efectuate până în prezent și eventualele măsuri dispuse de minister. De asemenea, acesta cere explicit să se precizeze dacă suspiciunile de fraudă și neregulile semnalate la nivel național vizează și județul Botoșani.

„Am cerut explicații clare, documente și măsuri concrete. Este esențial să știm cine a câștigat contractele, de ce există aceste diferențe revoltătoare de preț și dacă astfel de situații se regăsesc și în județul Botoșani”, a transmis senatorul.

Publicitate

Totodată, parlamentarul a criticat reacția autorităților centrale, apreciind că sesizarea Parchetului European de către minister a venit tardiv. „Faptul că ministrul sesizează Parchetul European abia acum spune multe. Prea puțin și prea târziu”, a încheiat Cătălin Silegeanu.

Scandalul achizițiilor de microbuze școlare electrice finanțate prin PNRR a luat naștere după ce investigații jurnalistice au relevat diferențe de preț de până la trei ori pentru același tip de vehicul, precum și o concentrare a contractelor în câteva județe și la un număr restrâns de furnizori.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Incendiu la Orășeni Deal. O magazie a fost cuprinsă de flăcări. Proprietarul a suferit arsuri

Publicat

Publicitate

Un incendiu s-a produs, în urmă cu puțin timp, într-o gospodărie din localitatea Orășeni Deal. O magazie a fost cuprinsă de flăcări. Proprietarul a încercat să stingă focul și a suferit arsuri la față și mâini. O vecină a sunat la pompieri, îngrijorată că flăcările s-ar putea extinde la casă.

 

La fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere, precum și un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani. Aceștia au constatat că magazia, cu o suprafață de aproximativ 15 metri pătrați, ardea în totalitate. Incendiul a fost stins înainte ca flăcările să ajungă la casă.

 

Proprietarul a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

 

Publicitate

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind foc deschis în spații închise ( mijloc de preparare a hranei în funcțiune, lăsat nesupravegheat).

 

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de lăsarea nesupravegheată a aparatelor de gătit. De aceea, vă recomandăm:

 

✔ să nu lăsaţi mâncarea pe foc, nesupravegheată;

 

✔ după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul, aragazul și butelia;

 

✔ curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturile de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

 

✔ nu lăsaţi copiii singuri în bucătărie. Păstraţi chibriturile şi brichetele acolo unde aceștia nu pot ajunge şi amplasaţi un dispozitiv de siguranţă la uşa de la cuptor.

 

Dacă ia foc uleiul sau conținutul dintr-o tigaie:

 

✔ opriţi alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului/maşinii de gătit pe care este tigaia (dacă puteţi să o faceţi în siguranţă) şi lăsaţi-o să se răcească;

 

✔ nu aruncaţi tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie şi nu turnaţi apă peste aceasta;

 

✔ stingeţi tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea.

 

Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending