Primăria Municipiului Botoșani anunță un nou pas important pentru sistemul sanitar local: Spitalul de Recuperare „Sfântul Gheorghe” va fi reabilitat și modernizat complet, printr-un proiect cu finanțare externă în valoare totală de 15,6 milioane de lei, accesat prin Programul Operațional Sănătate (POS).

Proiectul intitulat „Reabilitare, modernizare și dotare a Spitalului de Recuperare Sfântul Gheorghe și reamenajarea spațiilor verzi” vizează transformarea radicală a infrastructurii spitalicești și aducerea unității la un nivel compatibil cu cerințele moderne în materie de îngrijire medicală.

Printre intervențiile prevăzute se numără:

• Eficientizarea energetică a clădirii, pentru reducerea consumului și creșterea sustenabilității;

• Înlocuirea totală a tâmplăriei, precum și a învelitorii acoperișului și izolației podului;

• Modernizarea și dotarea cu mobilier a parterului și subsolului, inclusiv a spațiilor destinate ambulatoriului, laboratoarelor de analize și radiologie, spălătoriei, bucătăriei, magaziei și atelierelor tehnice;

• Refacerea spațiilor verzi, pentru un cadru prietenos și curat, atât pentru pacienți cât și pentru personal.

„Aprobarea finanțării proiectului de modernizare a spitalului reprezintă, în primul rând, o îmbunătățire a calității serviciilor medicale oferite comunității”, a transmis managerul spitalului, Cătălin Dăscălescu. Acesta a subliniat că beneficiarii direcți vor fi atât pacienții, prin condiții mai bune de tratament și internare, cât și personalul medical, care va lucra într-un mediu mult mai bine adaptat nevoilor profesionale.

În prezent, proiectul se află în faza de eliberare a Autorizației de Construcție și organizare a licitației pentru execuție, iar termenul estimat pentru implementare este de 30 de luni.

Și primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, a transmis că angajamentul administrației locale pentru modernizarea sistemului public de sănătate rămâne o prioritate:

„Sănătatea la stat, la fel ca la privat! Aceasta este una dintre prioritățile noastre. Vom depune toate eforturile ca botoșănenii care se adresează unităților spitalicești din subordinea municipalității să beneficieze de cele mai bune condiții și servicii medicale de calitate.”

Spitalul de Recuperare „Sfântul Gheorghe” funcționează din 1980 într-o clădire adaptată dintr-o fostă unitate de învățământ. A fost conceput pentru a răspunde nevoilor pacienților cu afecțiuni ale aparatului locomotor și a fost parțial reabilitat în perioada 2010–2011. Acum, la mai bine de un deceniu distanță, unitatea se pregătește să intre într-o nouă etapă de dezvoltare, axată pe eficiență, confort și performanță medicală.

În timp ce alte regiuni ale țării înregistrează progrese semnificative în conectarea prin infrastructură modernă, Moldova continuă să fie tratată ca o periferie, avertizează Asociația #HaiCăSePoate într-un comunicat de presă transmis la redacție.

Organizația – formată din antreprenori, cadre didactice, medici și cetățeni activi din județele Moldovei, Harghita și Mureș – denunță întârzările cronice, lipsa de asumare politică și sabotajul administrativ în ceea ce privește Autostrăzile A7 și A8, două proiecte esențiale pentru dezvoltarea economică, siguranța rutieră și coeziunea națională.

Autostrada A8 – „Unirea pe hârtie”, stagnarea pe teren

Autostrada Unirii (A8), prevăzută de Legea 291/2018, ar trebui să lege Târgu Mureș de Iași și Ungheni, asigurând o conexiune directă între Transilvania și Moldova, respectiv granița de est a Uniunii Europene. Cu toate acestea, loturile-cheie Târgu Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Moțca înregistrează întârzieri grave, generate de combinația toxică dintre Ministerul Transporturilor, CNAIR și antreprenorii Nurol (Turcia) și UMB (România).

Conform observațiilor directe din teren, finalizarea acestor tronsoane până la termenul anunțat – 31 august 2026 – este imposibilă. Lipsa de transparență și decizii ferme a transformat A8 într-un șantier al promisiunilor neonorate, în ciuda faptului că ar putea deveni artera vitală pentru conectarea Estului României la rețeaua europeană de transport.

Autostrada A7 – Autostrada Moldovei, doar pe hârtie între Pașcani și Siret

La fel de problematică este situația pe Autostrada A7, cunoscută drept Autostrada Moldovei, proiect cuprins în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dacă tronsoanele de la Buzău la Pașcani sunt în curs de execuție, secțiunea Pașcani – Suceava – Siret rămâne într-o zonă gri a birocrației și pasivității instituționale. Acolo, lucrurile „se mișcă doar când câte un funcționar mai schimbă un dosar dintr-un sertar în altul”, se arată ironic în comunicatul Asociației.

Această secțiune este esențială nu doar pentru transportul intern, ci și pentru relațiile comerciale și strategice cu Ucraina și Republica Moldova, în contextul geopolitic actual.

Consecințe dramatice: Drumuri care ucid, investiții care ocolesc, tineri care pleacă

Asociația #HaiCăSePoate atrage atenția că amânările nu sunt doar un eșec tehnic sau politic, ci o dramă socială. Moldova este regiunea cu cele mai multe accidente rutiere grave, cu infrastructură subdezvoltată și cu cea mai mare rată de emigrare a tinerilor. Fără autostrăzi, investitorii evită zona, iar economia locală este condamnată la stagnare.

„Pe drumurile din Moldova mor oameni în fiecare zi. Nu sunt statistici, sunt copii rămași orfani, părinți rămași fără fiice, antreprenori blocați, spitale fără acces rapid. Moldova nu mai poate respira fără aceste două autostrăzi”, avertizează comunicatul.

Cinci solicitări clare către statul român

Asociația cere Guvernului și Parlamentului să trateze infrastructura Moldovei ca pe un obiectiv strategic de interes național, cu următoarele cerințe:

• Includerea A7 și A8 în agenda CSAT, alături de autostrăzile A1, A3 și A0;

• Monitorizare externă, apolitică și interinstituțională a fiecărei etape – de la licitație la execuție;

• Asumare politică clară din partea premierului Ilie Bolojan și a coaliției guvernamentale privind bugetarea proiectelor în perioada 2025–2032;

• Respectarea efectivă a Legii 291/2018, nu doar invocarea ei în campanii;

• Un calendar public asumat pentru finalizarea integrală până în 2032.

„Moldova nu cere milă. Cere respect”

„Ne-am săturat de campanii electorale cu hărți colorate, promisiuni goale și tăceri instituționale. Cerem responsabilitate, nu explicații. Viitorul Moldovei nu mai poate fi tratat ca o marjă de eroare”, spune Irinel Bucur, președintele organizației.

România nu se poate construi pe două viteze

În concluzie, mesajul este unul dur, dar profund justificat: România nu poate merge mai departe cu regiuni privilegiate și regiuni abandonate. Autostrăzile A7 și A8 nu sunt doar despre asfalt – ci despre unitate națională, echitate, siguranță și șanse egale.

Asociația #HaiCăSePoate cere fapte, termene concrete și recunoașterea unui adevăr simplu: fără infrastructură, Moldova rămâne prizonieră în trecut. România are nevoie de Moldova, așa cum Moldova are nevoie de România. Dar legătura trebuie să fie reală – construită, nu doar declarată.

Într-un weekend în care majoritatea adolescenților se pregătesc de vacanță, 117 elevi din Botoșani au ales să investească în viitorul lor academic și profesional, susținând examenele Cambridge English la centrul Cambridge Star, centru autorizat și recunoscut pentru calitatea pregătirii oferite.

Pentru unii dintre ei, certificatul Cambridge înseamnă echivalarea probei de limba engleză la Bacalaureat, pentru alții – un pas decisiv în procesul de admitere la universități de top, din România sau din străinătate. Indiferent de motivație, fiecare candidat a făcut un pas semnificativ spre recunoaștere internațională și deschidere profesională.

Dintre participanți, 84 de cursanți Cambridge Star au susținut examenul B2 First, care atestă un nivel intermediar superior de competență lingvistică, în timp ce 12 tineri au abordat cu încredere examenul C1 Advanced, un nivel avansat recunoscut de instituții academice și angajatori de pe tot globul. Alături de aceștia, 21 de candidați externi au ales să își certifice cunoștințele în cadrul aceleiași sesiuni.

„Nu e ușor să te pregătești pentru un examen de C1, dar am avut parte de îndrumare constantă. Fără sprijinul profesorilor, n-aș fi reușit să ajung până aici”, a mărturisit Anamaria B., cursant Cambridge Star, aflată la a doua experiență de testare în acest centru.

De la înființare și până astăzi, Cambridge Star a organizat peste 3.050 de examene, devenind un reper al excelenței educaționale în Botoșani. Mai mult decât un centru de pregătire, Cambridge Star este o comunitate în care fiecare tânăr este încurajat să își atingă potențialul și să privească dincolo de granițe.

„Credem cu tărie în forța și valoarea fiecărui copil. Drumul spre performanță e presărat cu provocări, dar și cu reușite. Misiunea noastră este să fim alături de elevi în fiecare etapă – cu răbdare, încredere și motivație autentică”, a declarat Elisabeta Maxim, director general Cambridge Star.

Sesiunea recent încheiată confirmă încă o dată că tinerii botoșăneni nu așteaptă viitorul – îl construiesc, pas cu pas, prin muncă, determinare și alegeri curajoase. Examenele Cambridge nu înseamnă doar un certificat – ci o poartă deschisă către lume.