Connect with us

Actualitate

Tradițiile românilor: Ziua de Ignat. Obiceiuri străbune legate de 20 decembrie și pregătirea pentru masa de Crăciun

Publicat

Publicitate

Ziua de 20 decembrie – Ignatul – este încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Reprezintă, relatează alba24, cu precădere în mediul rural, ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie).

Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii, conform volumului ”Cartea de Crăciun” (Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997).

Ritualul sacrificării porcului – superstiții

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Publicitate

Ritualul sacrificării porcului – origini

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor.

Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii), precizează cartea amintită.

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii.

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

 

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Pregătirea pentru masa de Crăciun

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Ignatul – tradiții și obiceiuri

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

STIREA TA: „A apărut mesajul RO ALERT după ce ploaia a înecat puisorii! De ce te anunță după ce trece potopul?”

Publicat

Publicitate

Un botoșănean din comuna Suharău își exprimă indignarea după ce, în urma unei furtuni violente, a primit mesajul de alertă RO-ALERT după ce fenomenul meteo extrem se încheiase. Potrivit relatării acestuia, vijelia a făcut ravagii în localitate, iar sistemul de avertizare nu ar fi funcționat la timp.

„De ce RO ALERT , te anunță după ce trece potopul ??? Asa am pățit astăzi după ce a trecut vijelia peste Suharău,a apărut mesajul RO ALERT după ce ploaia a înecat puisori ??? Pentru ce luați bani,desființați acest sistem???? Când ANM spune pe posturile de televiziune cum va fi vremea în orele următoare,unde stau adormiții care trebuie să anunțe populația ??”, a scris localnicul, vizibil afectat.

Mesajul său, postat pe rețelele sociale, a stârnit reacții din partea altor cetățeni care susțin că au experimentat situații similare în trecut.

Bărbatul face apel la responsabilitate din partea autorităților și pune sub semnul întrebării eficiența sistemului RO-ALERT, în condițiile în care, spune el, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) oferă informații în timp real la televizor, în timp ce „cei care trebuie să ne anunțe oficial par adormiți”.

Cum funcționează sistemul RO-ALERT

Sistemul RO-ALERT este gestionat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și are scopul de a avertiza populația în legătură cu situații de urgență iminente, cum ar fi fenomene meteorologice periculoase, incendii majore, inundații sau alte dezastre.

Publicitate

Alerta este emisă la solicitarea autorităților competente, cum ar fi ANM sau ISU, însă există cazuri în care între momentul înregistrării fenomenului și transmiterea mesajului pot apărea timpi de întârziere, fie din cauza procesului decizional, fie din lipsa confirmărilor oficiale.

Totodată, RO-ALERT nu este un sistem de prognoză, ci unul de avertizare rapidă, care se activează atunci când pericolul este confirmat ca fiind iminent sau deja în desfășurare. În unele cazuri, acest lucru poate însemna că mesajul ajunge la cetățeni în timpul sau chiar imediat după producerea fenomenului.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Gospodării și grădini inundate, copaci căzuți pe carosabil: Bilanțul unei furtuni care a măturat o parte din județul Botoșani

Publicat

Publicitate

În ultimele ore, pompierii botoșăneni au acționat pentru înlăturarea efectelor fenomenelor meteo periculoase, astfel:

– în localitatea Roma, unde un copac a căzut pe partea carosabilă. Până la sosirea forțelor de intervenție, un localnic a taiat o bucată din copac. Pericolul a fost înlăturat, în totalitate, de pompierii Detașamentului Botoşani;

– în localitatea Chișcăreni, unde șase gospodării și grădini au fost inundate. Pompierii din cadrul Stației Săveni intervin cu două motopompe pentru evacuarea apei. Acționează și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Săveni, cu un utilaj.

Reamintim faptul că până mâine dimineață, la ora 06:00, județul Botoșani se află sub incidența unui cod galben de averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vâtului, vijelii și grindină. În intervale scurte de timp și prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 30 – 35 l/mp. Vântul va avea la rafală 50 …70 km/h.

Tot până mâine, la ora 12:00, hidrologii anunță că există risc de inundații pe râul Jijia și afluenții acestuia.
De asemenea, mai bine de o oră, municipiul Dorohoi, orașul Darabani și 23 de comune au fost sub incidența unui Cod portocaliu de averse torențiale, vijelii, frecvente descărcări electrice și grindină de medii dimensiuni.

Evoluţia fenomenelor hidro-meteorologice este permanent monitorizată, atât prin Centrul Operaţional al ISU Botoșani, cât și în teren de către Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență. Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite pentru a interveni în cel mai scurt timp în sprijinul cetățenilor.

Publicitate

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Respect pentru o viață în doi: 32 de cupluri longevive din municipiul Botoșani au fost premiate

Publicat

Publicitate

Într-o lume în care valorile se schimbă rapid, 32 de cupluri botoșănene rămân repere vii ale afecțiunii, respectului, sprijinului și loialității. Pentru o viață trăită împreună, cu demnitate și iubire, aceștia au fost astăzi celebrați de primarul Cosmin Andrei, în cadrul unei ceremonii încărcate de emoție.

Opt cupluri au fost omagiate pentru 60 de ani de căsnicie, aniversând Nunta de Diamant, un simbol rar și prețios al longevității în doi. Alte 24 de cupluri au sărbătorit Nunta de Aur, marcând o jumătate de secol de viață comună, cu bune și cu grele, dar mereu alături.

Este o onoare să fim astăzi martori ai acestor povești adevărate de viață. Într-o lume în continuă schimbare, dumneavoastră sunteți dovada vie că iubirea, respectul și încrederea pot trece testul timpului. Vă mulțumim că ne arătați, prin exemplul dumneavoastră, ce înseamnă cu adevărat cuvântul ‘împreună’”, a declarat primarul Cosmin Andrei în cadrul festivității.

Evenimentul a fost încărcat de emoție. Priviri care încă se caută după decenii, mâini care încă se țin strâns, zâmbete care spun mai mult decât cuvintele. Fiecare cuplu a primit o diplomă de recunoștință și un mic simbol al admirației comunității, dar, mai presus de toate, au primit aplauzele și respectul celor prezenți.

Într-o societate în care timpul pare să se scurgă tot mai repede, aceste cupluri ne amintesc că iubirea adevărată este construită cu răbdare, iertare și alegerea de a rămâne aproape, zi după zi. Ele devin astfel repere morale și sufletești pentru generațiile care vin.

În spatele fiecărui „la mulți ani împreună” rostit azi, se află o poveste. Și, poate, chiar rețeta unei fericiri simple, dar trainice.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Jandarmii botoșăneni au participat la exercițiul interinstituțional Zimbru 2025 N-E

Publicat

Publicitate

În perioada 20–23 mai 2025, jandarmii botoșăneni au participat la ample activități de pregătire în cadrul exercițiului interinstitutional Zimbrul 2025 Nord-Est.

Scopul principal al exercițiului a fost antrenarea structurilor cu atribuții în domeniul ordinii publice și al situațiilor speciale, în vederea consolidării capacității de reacție și a colaborării operative.

Timp de două zile, jandarmii botoșăneni, împreună cu celelalte forțe implicate, au gestionat scenarii tactice complexe, care au presupus intervenții coordonate, comunicare în timp real și aplicarea procedurilor standard într-un cadru integrat. Evaluările au arătat o bună coeziune între structurile participante, un nivel ridicat de pregătire și o reacție eficientă la provocări simulate.
Unul dintre obiectivele cheie a fost, de asemenea, îmbunătățirea continuă a modurilor de acțiune, astfel încât intervențiile în situații reale să fie cât mai rapide, eficiente și bine coordonate. În acest sens, au fost identificate și aspecte care necesită ajustări și perfecționare, acestea urmând a fi analizate și integrate în procesul de instruire viitor.

La Exercițiul interinstituțional Zimbru 2025 N-E, organizat și coordonat de Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău in județul Suceava, au participat și jandarmi din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție, Inspectoratelor de Jandarmi din Botoșani, Suceava, Iași, Neamț, Vaslui, Bacău, Vrancea și Galați, precum și parteneri instituționali – Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Suceava, Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, Biroul pentru Imigrări Suceava și reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale.

Profesionalismul, efortul și angajamentul de care au dat dovadă toți cei implicați au contribuit la succesul acestui exercițiu complex, cu relevanță directă pentru misiunile reale, iar jandarmii botoșăneni au căpătat experiență în vederea gestionării unor posibile situații reale de genul celor exersate.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending