Connect with us

Actualitate

Tradițiile românilor: Ziua de Ignat. Obiceiuri străbune legate de 20 decembrie și pregătirea pentru masa de Crăciun

Publicat

Publicitate

Ziua de 20 decembrie – Ignatul – este încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Reprezintă, relatează alba24, cu precădere în mediul rural, ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie).

Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii, conform volumului ”Cartea de Crăciun” (Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997).

Ritualul sacrificării porcului – superstiții

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Publicitate

Ritualul sacrificării porcului – origini

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor.

Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii), precizează cartea amintită.

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii.

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

 

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Pregătirea pentru masa de Crăciun

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Ignatul – tradiții și obiceiuri

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Muncă nedeclarată, angajați fără contracte și riscuri grave de accidentare: Amenzi de 275.000 lei după controale la hoteluri și restaurante din Botoșani

Publicat

Publicitate

O campanie de verificare a respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă în sectorul hotelier și al alimentației publice, desfășurată între 21-26 iulie 2025, a scos la iveală numeroase nereguli la agenții economici din județul Botoșani. 

Inspectorii de muncă au aplicat sancțiuni în valoare totală de 275.000 lei, după ce au descoperit muncă nedeclarată, angajați fără contracte înregistrate legal și condiții periculoase de lucru.

12 persoane depistate muncind „la negru”

În cadrul campaniei, inspectorii ITM Botoșani au efectuat 18 controale în domeniul relațiilor de muncă. Rezultatul: 12 persoane munceau fără forme legale de angajare. S-au aplicat 12 sancțiuni contravenționale, din care:

  • 5 pentru muncă nedeclarată,

  • 3 pentru netransmiterea contractelor în REVISAL înainte de începerea activității,

    Publicitate
  • 3 pentru nerespectarea duratei timpului de muncă,

  • 1 sancțiune pentru nereguli privind zilierii.

Amenzile aplicate pentru aceste abateri se ridică la 255.000 lei.

Printre cele mai frecvente deficiențe depistate s-au numărat:

  • Angajarea fără contracte scrise,

  • Nerespectarea evidenței orelor de muncă,

  • Neacordarea sporurilor pentru muncă în zilele de repaus săptămânal,

  • Angajatori care ignoră obligația de a transmite contractele în registrul salariaților.

Riscuri grave de accidentare: 15 agenți economici sancționați

Pe partea de securitate și sănătate în muncă, inspectorii au verificat 15 agenți economici, iar neregulile au fost prezente la toți. S-au constatat 24 de deficiențe pentru care s-au aplicat:

  • 3 amenzi în valoare totală de 20.000 lei,

  • 20 de avertismente.

Printre abaterile descoperite se numără:

  • Lipsa lucrătorilor desemnați pentru prim ajutor și stingerea incendiilor,

  • Neinstruirea angajaților privind riscurile de accidentare,

  • Nepăstrarea fișelor de instruire la locul de muncă,

  • Nerealizarea evaluărilor de risc pentru toți lucrătorii,

  • Utilizarea neconformă a echipamentelor de muncă.

În domeniul HORECA, unde activitățile sezoniere sunt frecvente, mulți angajatori tind să minimalizeze importanța măsurilor de siguranță și respectarea drepturilor lucrătorilor, ceea ce duce la expunerea angajaților la riscuri precum arsuri, tăieturi, alunecări, electrocutări, expuneri la substanțe chimice și muncă excesivă.

Inspectorii trag un semnal de alarmă

Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani reamintește angajatorilor că respectarea legislației muncii nu este opțională, iar neregulile vor fi sancționate ferm. Campania a avut ca obiectiv nu doar sancționarea abaterilor, ci și conștientizarea riscurilor și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește protecția angajaților.

Citeste mai mult

Administratie

Pachetul 2 cu măsurile de austeritate, care cuprindea și tăierea pensiilor speciale, a fost amânat. Când ar urma să fie adoptat

Publicat

Publicitate

Liderii coaliției de guvernare au decis miercuri să amâne pachetul 2 de măsuri fiscale privind reforma administrației, care prevedea printre altele și tăierea pensiilor speciale. Au fost nemulțumiri din partea PSD legate de înghețarea fondurilor pentru investiții din programul Anghel Saligny, potrivit surselor Antena 3 CNN

Liderii coaliției de guvernare au decis, după ore întregi de negocieri, să amâne pachetul doi de măsuri, anunțat de Ilie Bolojan. Acesta ar urma să fie adoptat odată cu rectificarea bugetară, când guvernanții vor avea o imagine mai clară asupra banilor pe care îi iau la dispoziție. 

Principalele măsuri din al doilea pachet de reforme vizează administrația locală, companiile de stat, sistemul de pensii și sectorul sanitar. Printre direcțiile anunțate de premierul Bolojan se numără reducerea personalului din primării, limitarea sporurilor din spitale, impozit nou pentru vehicule poluante și reguli mai stricte pentru pensiile speciale.

Reamintim faptul că premierul Bolojan a anunțat marți, 29 iulie, măsurile propuse pentru reforma pensiilor speciale. Acesta a propus ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent. De asemenea, a fost propusă creșterea vârstei de pensionare și intrarea în pensie a magistraților la vârsta standard de pensionare de 65 de ani.

În ceea ce privește programul Anghel Saligny, investițiile cerute de primari, pe care premierul a anunțat că le va opri aici, potrivit unor surse, PSD a cerut să fie continuate aceste investiții și se vor căuta bani în perioada următoare.

Ministrul Dezvoltării este responsabil de regândirea programului Anghel Saligny și de finanțarea acestuia. Cseke Attila va prezenta ulterior în coaliție care sunt posibilele soluții găsite pentru ca primarii să aibă în continuare bani să finalizeze investițiile pe care le-au început.

Publicitate

Au fost nemulțumiri legate de modul în care colaborează Ilie Borojan cu liderii partidelor și s-a stabilit un nou mod de lucru. Fiecare proiect va fi discutat cu liderii coaliției și ei vor avea la dispoziție o săptămână să facă observații, iar abia mai apoi Ilie Bolojan va ieși public și va anunța aceste măsuri.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Prins cu 57 km/h peste limită, a încercat să mituiască un polițist cu 200 de lei. Trimitere în judecată pentru dare de mită

Publicat

Publicitate

Ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Botoșani au finalizat cercetările, iar procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, prin rechizitoriul emis la data de 15.07.2025  a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Dosarul a fost constituit ca urmare a unui denunț formulat la data de 14.05.2025 de către un agent de poliție din cadrul IPJ Botoșani – Poliția orașului Darabani, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe raza localității Smârdan, comuna Suharău, județul Botoșani.

Din probele administrate în cauză s-a reținut faptul că la data sus-menționată, deoarece fusese înregistrat cu aparatul radar circulând cu o viteză cu 57 km/h peste limita admisă pe sectorul de drum respectiv, inculpatul i-a oferit polițistului, cu titlu de mită, suma de 200 de lei, pentru ca acesta să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu, respectiv pentru a nu i se suspenda exercitarea dreptului de conducere pe drumurile publice.

Facem precizarea că trimiterea în judecată este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de Procedură Penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 

BIROUL INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Deșeuri periculoase descoperite și indisponibilizate de polițiștii din Botoșani

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciului Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase au desfășurat, marți,  o acțiune pentru verificarea respectării legislației privind gestionarea deșeurilor și substanțelor periculoase, urmărind prevenirea riscurilor pentru sănătatea publică și mediu, pe raza județului Botoșani.

În cadrul controalelor, la punctul de lucru al unei societăți comerciale din orașul Bucecea, au fost descoperite 50 de litri și 5 kilograme deșeuri periculoase, deținute fără respectarea normelor legale.

Deșeurile au fost indisponibilizate și lăsate în custodia societății, fiind dispuse măsuri pentru predarea lor către o firmă autorizată, în vederea eliminării în condiții de siguranță.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de neluare a măsurilor de eliminare totală a substanțelor și preparatelor periculoase care au devenit deșeuri.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending