Connect with us
Publicitate

Actualitate

Tradițiile românilor: Ziua de Ignat. Obiceiuri străbune legate de 20 decembrie și pregătirea pentru masa de Crăciun

Publicat

Publicitate

Ziua de 20 decembrie – Ignatul – este încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Reprezintă, relatează alba24, cu precădere în mediul rural, ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie).

Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii, conform volumului ”Cartea de Crăciun” (Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997).

Publicitate

Ritualul sacrificării porcului – superstiții

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Publicitate

Ritualul sacrificării porcului – origini

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor.

Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii), precizează cartea amintită.

Publicitate

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii.

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

Publicitate

 

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Pregătirea pentru masa de Crăciun

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Ignatul – tradiții și obiceiuri

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

FOTO: Provocarea Pedagogic & ISJ BT: „Lasă Pământul să respire! Lasă-ți mașina acasă de Ziua Pământului!”  

Publicat

Publicitate

Astăzi, 22 aprilie 2024, provocarea lansată de Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” Botoșani și Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a fost primită cu entuziasm de elevii și profesorii din Municipiul Botoșani.

La primele ore ale dimineții elevii, părinții, profesorii și inspectorii școlari s-au îndreptat spre unitățile de învățământ pe jos sau cu mijloace de transport nepoluante, demonstrând că, prin implicarea tuturor, o problemă globală poate fi soluționată, oferind o lume locuibilă generațiilor viitoare.

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

FOTO: Peste 500 de elevi din Vorona au învățat cum să se protejeze în caz de cutremur

Publicat

Publicitate

Peste 500 de elevi, cadre didactice și personal auxiliar s-au evacuat, astăzi, pe timpul unor exerciții organizate la Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona și Școala Gimnazială „Raluca Iurașcu” din Joldești.

Conform scenariului, în timpul orelor de curs s-a produs un cutremur. Cu acest prilej, cadrele didactice și elevii au simulat toți pașii ce trebuie urmați în cazul producerii unor astfel de evenimente, pentru a fi în siguranță. Însoțiți de învățători sau profesori, elevii au ieșit din sălile de clasă în momentul în care au auzit alarma și au mers la locurile de adunare. Acolo, îi așteptau pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani cu o autospecială de stingere. Elevii au avut ocazia să vadă mijloacele tehnice și echipamentele folosite de salvatori în misiuni.

Pe timpul activității, pompierii le-au transmis următoarele sfaturi:

Publicitate

În caz de cutremur:

– adăpostiți-vă sub pupitre și stați departe de ferestre, de pereții exteriori sau de obiectele care v-ar putea răni;

– protejaţi-vă capul şi faţa;

Publicitate

– nu ieșiți din clasă în timpul cutremurului;

– cadrul didactic va deschide ușa clasei și se va proteja lângă un perete de rezistență;

– veți putea ieși după terminarea seismului și verificarea căilor de evacuare.

Publicitate

Persoanele responsabile la nivelul unităților de învățământ au fost instruite cu privire la măsurile ce trebuie adoptate în cazul unei situații de urgență reale, astfel încât elevii și cadrele didactice să fie în siguranță.

Activitățile s-au desfășurat în baza protocoalelor de colaborare încheiate între ISU Botoșani și unițățile de învățământ, în cadrul „Săptămânii Verde” și ”Școlii Altfel”.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Amendă de 3000 de lei pentru proprietarul unui câine dintr-o rasă periculoasă. L-a lăsat liber și fără botniță la Coțușca

Publicat

Publicitate

În misiunile desfășurate de către echipajele Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani în acest weekend, cu scopul de a preveni faptele antisociale, atât independent, cât și în colaborare cu polițiștii botoșăneni, au fost impuse sancțiuni contravenționale în sumă totală de peste 12.000 de lei, cu precădere pentru încălcări ale ordinii și liniștii publice.

Cea mai mare amendă, în sumă de 3000 de lei, a fost aplicată unui bărbat aflat sub influența băuturilor alcoolice, care sâmbătă seară a lăsat liber și fără botniță un câine din rasa Cane Corso în incinta spațiului de joacă pentru copii de lângă Primăria comunei Coțușca, fără să îi pese de posibilele consecințele ale atacului canin asupra unei persoane.

Rasa de câini Cane Corso face parte din categoria a II-a de câini periculoși, așa cum este definită de Ordonanța de Urgență nr.55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi.

Publicitate

“Proprietarii sau deținătorii temporari ai câinilor din rasele periculoase trebuie să aibă vârsta minimă de 18 ani, capacitate deplină de exercițiu și să nu fi fost condamnați pentru săvârșirea unei infracțiuni contra persoanei.

De asemenea, accesul câinilor periculoși din categoria a II-a (American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso și metișii lor) în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, în locurile publice, precum și în părțile comune ale imobilelor este permis numai dacă aceștia poartă botniță și sunt ținuți în lesă de o persoană care îndeplinește condițiile legale, iar nerespectarea acestei prevederi constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1500 de lei la 3000 de lei”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani, plutonier adjutant șef Dan Izotov.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

BLOCADA scoate ce este mai rău din trafic. Peste 300 de amenzi aplicate de polițiștii din Botoșani în ultimele 24 de ore

Publicat

Publicitate

În ultimele 24 de ore, polițiștii botoșăneni au organizat 7 acțiuni punctuale în județ, în cadrul planului BLOCADA, acționând în sistem integrat, împreună cu jandarmii și au intervenit la 41 de evenimente, majoritatea sesizate prin apel la 112.

 Activitățile desfășurate au avut drept scop asigurarea climatului de ordine și siguranță publică, creșterea gradului de disciplină rutieră și prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri sau alte substanțe interzise, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 313 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 200.000 de lei.

De asemenea, au fost reținute în vederea suspendării dreptului de a conduce 23 de permise de conducere și 17 certificate de înmatriculare.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending