Connect with us

Actualitate

Tradițiile românilor: Ziua de Ignat. Obiceiuri străbune legate de 20 decembrie și pregătirea pentru masa de Crăciun

Publicat

Publicitate

Ziua de 20 decembrie – Ignatul – este încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Reprezintă, relatează alba24, cu precădere în mediul rural, ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie).

Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii, conform volumului ”Cartea de Crăciun” (Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997).

Ritualul sacrificării porcului – superstiții

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Publicitate

Ritualul sacrificării porcului – origini

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor.

Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii), precizează cartea amintită.

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii.

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

 

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Pregătirea pentru masa de Crăciun

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Ignatul – tradiții și obiceiuri

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rata şomajului înregistrat în evidenţele AJOFM Botoșani în luna ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

La sfârșitul lunii ianuarie 2025, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 4.971 șomeri (din care 2.091 femei), rata șomajului fiind de 4,52%.

Din totalul de 4.971 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 1.066 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 3.905 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 3.672 șomeri provin din mediul rural și 1.299 sunt din mediul urban.

 

Grupa de vârstă Stoc la finele lunii
Total 4.971
< 25 ani    306
între 25-29    201
între 30-39    762
între 40-49       1.294
între 50-55 1.138
peste 55 ani       1.270

 

Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 44,82%. Șomerii cu studii primare si fara studii cu reprezintă 21,52% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 13,22%,  cei cu învățământ profesional 16,68%,cei cu studii superioare sunt 2,72% iar cei cu învățământ postliceal  1,05% .

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 306 persoane foarte greu ocupabile, 3.377 greu ocupabile,1.264 mediu ocupabile, iar 24 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea  într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Publicitate

Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina agenției la adresa : https://www.anofm.ro/botosani/programe-statistici/.

Citeste mai mult

Eveniment

Dosar penal pentru tânăr un tânăr de 27 de ani, din Coțușca, care a fost prins beat la volan. Cum s-a dat de gol în fața polițiștilor

Publicat

Publicitate

Joi, polițiștii din Săveni au identificat, pe strada Gheorghe Asachi, din orașul Săveni, un autoturism, de la volanul căruia a coborât un tânăr, de 27 de ani, din comuna Coțușca. La vederea forțelor de ordine, conducătorul auto a avut un comportament suspect, ceea ce i-a determinat pe polițiști să-l intercepteze.

 

Întrucât emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 0,68 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

 

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: A condus beat și și-a băgat iubita în spital. Isprava unui tânăr de 24 de ani

Publicat

Publicitate

Polițiștii din Botoșani – Biroul Rutier au fost sesizați, marți, cu privire la faptul că pe drumul comunal din localitatea Tudora s-a produs un accident rutier, iar conducătorul auto este posbil să se afla sub influența băuturilor alcoolice.

 

Polițiștii care s-au deplasat la fața locului au stabilit următoarea situație de fapt:

Un tânăr de 24 de ani, în timp ce se deplasa cu autoturismul pe DC 55, în localitatea Tudora,

Ar fi pierdut controlul asupra direcției de mers, împrejurare în care s-a răsturnat în afara părții carosabile. În urma evenimentului a rezultat vătămarea corporală a unei tinere, pasageră în auto, care a fost transportată la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

 

Publicitate

În urma testării cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 0,44 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, tânărul a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

 

Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infrcațiunilor de conducere sub influența alcoolului și vătămare corporală din culpă.

Citeste mai mult

Eveniment

Acțiune a polițișilor din două județe pentru prevenirea delictelor silvice. Peste o sută de amenzi aplicate de oamenii legii

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciului de Ordine Publică, împreună cu polițiști de investigare a criminalității economice, polițiști rutieri și jandarmi au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea delictelor silvice.

 

Astfel, activitățile au fost desfășurate pe raza întregului județ, în intervalele orare 06:00-09:00 și 15:00-18:00, fiind  legitimate aproximativ 400 de persoane, controlate peste 300 de autovehicule și o societate comercială de profil.

 

În urma neregulilor constatate au fost aplicate 115 sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 43.000 de lei, trei dintre acestea fiind aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale privind regimul silvic.

 

Publicitate

Totodată, au fost confiscați 7 metri cubi de material lemnos și au fost reținute 8 permise de conducere.

În desfășțurarea activităților s-a beneficiat de sprijinul lucrătorilor din cadrul Gărzii Forestiere Suceava.

 

Exemplu

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Flămânzi a au identificat, pe drumul european DE 58, în comuna Copălău, două autoutilitare conduse de către persoane din județul Suceava, care transportau material lemnos.

 

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acestea transportau 2,20 metri cubi de material lemnos, respectiv 1,8 metri cubi, fără a deține documente de proveniență sau transport.

 

Față de cei doi conducători auto a fost dispusă măsura sancționării contravenționale, iar cantitatea de material lemnos a fost supusă conficării.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending