Connect with us

Actualitate

Tradițiile românilor: Ziua de Ignat. Obiceiuri străbune legate de 20 decembrie și pregătirea pentru masa de Crăciun

Publicat

Publicitate

Ziua de 20 decembrie – Ignatul – este încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Reprezintă, relatează alba24, cu precădere în mediul rural, ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie).

Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii, conform volumului ”Cartea de Crăciun” (Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997).

Ritualul sacrificării porcului – superstiții

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Publicitate

Ritualul sacrificării porcului – origini

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor.

Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii), precizează cartea amintită.

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii.

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

 

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Pregătirea pentru masa de Crăciun

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Ignatul – tradiții și obiceiuri

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Sfânta Cuvioasă Teodora va avea casă la Botoșani. PS Nichifor Botoșăneanul a pus piatra de temelie a noii biserici. Pr. Cătălin Ailenei a fost hirotesit iconom stavrofor

Publicat

Publicitate

De Ziua Națională a României, credincioșii din Botoșani au avut parte de un eveniment rar, cu mare încărcătură duhovnicească, slujba de sfințire a locului pe care se va construi biserica închinată Sfintei Teodora de la Sihla, împreună cu punerea pietrei de temelie și frumoasei sfințirea troițe amplasate în interior, închinată Sfinților Cuvioși Cleopa și Paisie de la Sihăstria. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor în fruntea unui sobor de preoți, din care a făcut parte și protopopul Petru Fercal. Sute de credincioși au luat parte la acest moment în care s-a scris o filă sfântă în istoria acestei comunități.

Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor, care a condus un sobor de preoți din care a făcut parte și protopopul Petru Fercal. Credincioșii au asistat cu emoție la acest moment considerat o filă importantă în istoria spirituală a comunității, începutul unui proiect de anvergură ce va marca zona pentru generațiile următoare.

Pentru organizarea acestui eveniment s-a muncit intens în ultimele săptămâni. Terenul a fost din nou curățat, au fost trasate contururile viitoarei biserici și ale paraclisului, iar în paralel s-a trecut la achiziționarea materialelor necesare: placa de marmură pentru piatra de temelie, crucea, balastru, ciment și alte elemente liturgice și tehnice rânduite pentru ceremonia de sfințire. Totodată, zona a fost branșată la rețeaua electrică, iar la troiță a fost montat un proiector care o luminează noaptea, subliniind frumusețea și importanța lucrării abia începute.

Părintele Cătălin Ailenei, un temerar în adevăratul sens al cuvântului, a pornit pe un drum dificil, asumându-și lucrări grele, dar necesare, cu dorința curajoasă de a ridica o biserică în vremuri pline de provocări. Noua biserică dedicată Sfintei Teodora de la Sihla se dorește a fi nu doar un loc de rugăciune, ci și un reper al credinței și unității pentru credincioșii botoșăneni, un proiect care, odată finalizat, va îmbogăți viața spirituală a întregii comunități.

Pentru râvna sa, părintele Cătălin Ailenei a fost hirotesit iconom stavrofor.

La final, PS Nichifor a rostit un frumos cuvânt de învățătură.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Grenadă de mână defensivă, descoperită într-o pădure din Drislea

Publicat

Publicitate

Un element de muniție rămas neexplodat din timpul conflictelor armate, a fost descoperit, astăzi, într-o pădure din localitatea Drislea, de un bărbat pasionat de detecția metalelor. Realizând pericolul, acesta a chemat în sprijin echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoșani.

 

Pirotehnicienii au constatat faptul că este vorba de o grenadă de mână ofensivă model RG -42, în perfectă stare de funcționare și care putea exploda la orice atingere mecanică. În urma asanării terenului, echipa pirotehnică a ISU Botoșani au descoperit și un cartuș calibru 7,65 mm. Elementele de muniție au fost ridicate și transportate în poligonul militar de la Copălău, în vederea distrugerii la o dată ulterioară.

 

Informare preventivă

 

Publicitate

Dacă se întâmplă să găsiți obiecte metalice cilindrice sau de altă formă ce seamănă cu elemente de muniţie neexplodată trebuie să respectați următoarele reguli:

 

✅ să nu le mișcați de pe locurile pe care se află;

 

✅ să nu le desfaceți şi să nu le predați operatorilor economici;

 

✅ să nu le introduceți în clădiri, încăperi sau locuinţe;

 

✅ să nu le folosiți pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente;

 

✅ să nu le loviți, să nu le tăiați şi să nu le demontați;

 

✅ să nu folosiți focul deschis în apropierea acestora.

Citeste mai mult

Educație

Defilare cu tricolorul și emoție la Știubieni: Elevii din ansamblul „Valea Bașeului” au sărbătorit Ziua Națională a României

Publicat

Publicitate

Ziua Națională a României a fost sărbătorită astăzi cu emoție și mândrie de elevii Școlii Gimnaziale Nr.1 Știubieni și ai Școlii Gimnaziale Nr.2 Negreni, reuniți în Ansamblul folcloric „Valea Bașeului”. Copiii au ales să marcheze 1 Decembrie alături de comunitatea locală, transformând satul într-o adevărată scenă de tradiții și patriotism.

Evenimentul a început în fața Primăriei Comunei Știubieni, unde elevii, îmbrăcați în costume populare, au cântat primele cântece dedicate României. Însoțiți de dascăli și părinți, au pornit apoi într-o defilare pe străzile localității, purtând drapele tricolore și aducând, prin fiecare pas, un omagiu identității naționale.

Localnicii au ieșit la porți, i-au aplaudat și i-au încurajat, bucuroși să vadă cum tradițiile sunt duse mai departe de cei mici. Momentul central al manifestării a avut loc la Monumentul Eroilor, acolo unde a fost depusă o coroană de flori în memoria celor care au luptat pentru libertatea și unitatea României.

La ceremonie au participat primarul comunei, Ștefanache Pavel, viceprimarul Boghițoi Petrișor, reprezentanți ai Consiliului Local, precum și conducerea Școlii Gimnaziale Nr.1 Știubieni, prin directorul Rusu Petronela Laura. Alături le-au fost profesorul Nechita Costel, cadre didactice, părinți și numeroși membri ai comunității.

Atmosfera a fost una caldă, sinceră, cu emoții împărtășite deopotrivă de copii și adulți. Organizatorii transmit că vor continua să promoveze tradițiile și cultura locală în rândul elevilor, considerând aceste momente esențiale pentru formarea identității copiilor.

La finalul manifestării, întregul ansamblu a intonat „La mulți ani, România!”, un mesaj simplu, dar puternic, care a răsunat în inimile tuturor participanților.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Elevii Liceului ,,Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Națională

Publicat

Publicitate

Sub culorile tricolorului, elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au adus la viață spiritul Zilei Naționale, în cadrul activității „Orice ar fi, Românie te iubim!” realizată în armonie cu Primăria Trușești, Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Ionășeni, Școala Gimnazială Nr. 1 Stăuceni și Școala Gimnazială Nr. 1 Durnești. Într-o atmosferă caldă, încărcată de respect și recunoștință față de istoria și valorile poporului român, elevii liceului au oferit comunității un moment artistic de excepție. Cu tricolorul în suflet și lumină în priviri, aceștia au interpretat cântece patriotice care au răsunat în inimile celor prezenți, readucând în prim-plan spiritul unității naționale. Recitările de poezii dedicate Zilei Naționale au completat armonios programul, fiecare vers fiind rostit cu emoție și mândrie. Elevii au demonstrat nu doar talent, ci și o profundă înțelegere a semnificației acestei zile, arătând că generațiile tinere duc mai departe flacăra identității și culturii românești. Un element aparte al evenimentului l-a constituit împodobirea bradului în biserică, gest simbolic ce a unit tradiția sărbătorilor de iarnă cu spiritul de recunoștință față de eroii și valorile neamului românesc. Participarea elevilor și colaborarea dintre instituții arată că, atunci când ne unim forțele, putem crea momente de neuitat pentru comunitate. A fost o sărbătoare plină de lumină și speranță, care a reafirmat importanța cultivării respectului pentru istorie, pentru simbolurile naționale și pentru valorile care ne aduc împreună, indiferent de vârstă sau rol în comunitate. Emoţia bucuriei sărbătoririi sufletului românesc, trebuie să ne adune pe toţi, oriunde ne-am afla pe acest pământ, pentru că suntem ROMÂNI. Ziua Națională a României este un moment de readucere în memoria colectivă a luptei de veacuri a românilor pentru unitatea și integritatea națională. În Unire există o forță spirituală care străbate peste veacuri, mărturisind ceea ce are mai de preț neamul românesc: credința, tradiția și verticalitatea înaintașilor noștri.Sub culorile tricolorului, elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au adus la viață spiritul Zilei Naționale, în cadrul activității „Orice ar fi, Românie te iubim!” realizată în armonie cu Primăria Trușești, Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Ionășeni, Școala Gimnazială Nr. 1 Stăuceni și Școala Gimnazială Nr. 1 Durnești. Într-o atmosferă caldă, încărcată de respect și recunoștință față de istoria și valorile poporului român, elevii liceului au oferit comunității un moment artistic de excepție. Cu tricolorul în suflet și lumină în priviri, aceștia au interpretat cântece patriotice care au răsunat în inimile celor prezenți, readucând în prim-plan spiritul unității naționale. Recitările de poezii dedicate Zilei Naționale au completat armonios programul, fiecare vers fiind rostit cu emoție și mândrie. Elevii au demonstrat nu doar talent, ci și o profundă înțelegere a semnificației acestei zile, arătând că generațiile tinere duc mai departe flacăra identității și culturii românești. Un element aparte al evenimentului l-a constituit împodobirea bradului în biserică, gest simbolic ce a unit tradiția sărbătorilor de iarnă cu spiritul de recunoștință față de eroii și valorile neamului românesc. Participarea elevilor și colaborarea dintre instituții arată că, atunci când ne unim forțele, putem crea momente de neuitat pentru comunitate. A fost o sărbătoare plină de lumină și speranță, care a reafirmat importanța cultivării respectului pentru istorie, pentru simbolurile naționale și pentru valorile care ne aduc împreună, indiferent de vârstă sau rol în comunitate. Emoţia bucuriei sărbătoririi sufletului românesc, trebuie să ne adune pe toţi, oriunde ne-am afla pe acest pământ, pentru că suntem ROMÂNI. Ziua Națională a României este un moment de readucere în memoria colectivă a luptei de veacuri a românilor pentru unitatea și integritatea națională. În Unire există o forță spirituală care străbate peste veacuri, mărturisind ceea ce are mai de preț neamul românesc: credința, tradiția și verticalitatea înaintașilor noștri.

Profesor Cătălina Gania

 

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending