Connect with us

Actualitate

Tradițiile românilor: Ziua de Ignat. Obiceiuri străbune legate de 20 decembrie și pregătirea pentru masa de Crăciun

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Ziua de 20 decembrie – Ignatul – este încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Reprezintă, relatează alba24, cu precădere în mediul rural, ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie).

Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii, conform volumului ”Cartea de Crăciun” (Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997).

Ritualul sacrificării porcului – superstiții

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Publicitate

Ritualul sacrificării porcului – origini

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor.

Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii), precizează cartea amintită.

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii.

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

 

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Pregătirea pentru masa de Crăciun

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Ignatul – tradiții și obiceiuri

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Zeci de elevi din Botoșani, duși de polițiști la ore

Publicat

acum o oră

vineri, 10.01.2025

de

Publicitate

Polițiștii Biroului Siguranță Școlară au organizat o acțiune împreună cu cei din cadrul structurilor de ordine publică, investigații criminale, investigarea criminalității economice, rutieră, transporturi precum și cu sprijinul polițiștilor de frontieră și al jandarmilor, scopul fiind creșterea siguranței elevilor și personalului didactic prin sporirea vizibilității elementului polițienesc.

Activitatea s-a desfășurat în municipiul Botoșani, în zonele din apropierea unităților de învățământ, prilej cu care au fost legitimate 138 de persoane, 34 dintre acestea fiind elevi care lipseau de la cursuri.

De asemenea, au fost controlați și instruiți nouă agenti economici și verificate zece autoturisme din zona unităților școlare, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 11 sancțiuni contravenționale în valoare de 3.800 de lei.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Accident la Lebăda! Doi bărbați de 50 și 61 de ani, din aceeași mașină, au ajuns la spital

Publicat

acum 2 ore

vineri, 10.01.2025

de

Publicitate

Două persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unui accident rutier care a avut loc pe E 85, în dreptul pădurii Lebăda, în urmă cu puțin timp. În eveniment au fost implicate două autoturisme.

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere, una de descarcerare, ambulanța de terapie intensivă mobilă SMURD, o ambulanță SAJ și Poliția. Aceștia au constat faptul că una dintre mașini era în șanț și că nu erau persoane persoane încarcerate. Doi bărbați, de 50, respectiv 61 de ani, din același autoturism, au fost răniți, fiind preluați de echipajele medicale și transportați la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, fiind deconectate bornele bateriilor.

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Burse școlare 2025: Cum vor fi calculate bursele și ce sume vor primi elevii în acest an. Cum se aplică modificările din lege

Publicat

acum 2 ore

vineri, 10.01.2025

de

Publicitate

Burse școlare 2025: Bursele de excelență calculate după prevederile din ordonanța” trenuleț” vor fi aplicate abia din anul școlar următor. Cel puțin așa prevede legea învățământului, scrie alba24.ro.

Acestea sunt calculate în funcție de salariul minim. Acesta a fost majorat de la 1 ianuarie 2025 la 4.050 lei (de la 3.700 lei).

Plafonarea acestor burse stabilită prin ordonanța ”trenuleț” ar urma să fie aplicată doar din 1 septembrie, potrivit edupedu.ro.

Legea educației 198/2023, la articolul 10, stabilește că orice modificare sau completare la legea educației se aplică din anul școlar care urmează celui în care sunt făcute schimbările. Este vorba în acest caz de anul școlar 2025-2026, care ar urma să înceapă la 1 septembrie 2025.

Burse școlare 2025: Ce prevede ordonanța ”trenuleț”
Pentru anul școlar 2025 – 2026, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează:

bursă de merit – 450 lei/lună
bursă de reziliență – 300 lei/lună
bursă socială – 300 lei/lună
bursă tehnologică – 300 lei/lună.
Burse școlare 2025. Cuantumul burselor de excelență olimpică pentru anul școlar 2025-2026
Cuantumul lunar al burselor de excelență olimpică I/ internațională și II/națională este diferențiat în funcție de nivelul distincției obținute, după cum urmează:

Publicitate

pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii noiembrie 2024
pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii noiembrie 2024
pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii noiembrie 2024
pentru mențiune, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii noiembrie 2024
bursa de excelență olimpică II/națională este în cuantum de 700 lei/lună.
În 2025, bursele de excelență ar urma să fie calculate în funcție de salariul minim de 4050 lei.

Burse școlare 2025. Cum se acordă bursele de excelență
Bursa de excelență olimpică I se acordă:

elevilor care obțin distincții, respectiv premiile I, II, III sau mențiune ori medalii asimilate acestor distincții, la olimpiadele școlare internaționale
elevilor care obțin locurile I, II și III sau mențiune la campionatele sportive școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației, la Jocurile Olimpice, Jocurile Paralimpice, Jocurile Olimpice de Tineret.
lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției.
Bursa de excelență olimpică II se acordă:

elevilor de gimnaziu și liceu care obțin distincții, respectiv premiile I, II și III la olimpiadele școlare naționale organizate și finanțate de Ministerul Educației.
lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției.
Prin excepție, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an școlar; acest premiu îl primesc inclusiv elevii care beneficiau deja de bursă de excelență olimpică I sau II, de bursă de merit ori de bursă de reziliență, acordată în baza rezultatelor școlare din anul anterior.

Bursele de excelență olimpică se acordă elevilor pe baza unei cereri depuse de părinte/reprezentantul legal/elevul major în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar sau în termen de 15 zile calendaristice de la data obținerii premiului pentru elevii din anii terminali.

Citeste mai mult

Cultura

Expoziția „Anuala artiștilor botoșăneni”, la Galeriile de Artă Botoșani

Publicat

acum 3 ore

vineri, 10.01.2025

de

Publicitate

Muzeul Judeţean Botoșani găzduiește, în perioada 10-20 ianuarie 2025, în spațiul Galeriilor de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani, expoziția ,,Anuala artiștilor botoșăneni”. Evenimentul este organizat de Societatea Culturală „Expo-Art” Botoșani și curatoriat de muzeograful Ana Coșereanu și artistul Liviu Șoptelea.

Expoziția reunește pe simeze peste 60 de lucrări realizate în diverse tehnici – pictură (ulei pe pânză, acrilic pe pânză) și grafică, sculptură, artă decorativă, fotografie – create de artiști botoșăneni, atât dintre cei bine-cunoscuți publicului iubitor de artă, cât și artiști care vin pentru prima dată în calitate de expozanți: Dănuț Aconstantinesei, Anca & Alina Albătoaie, Marcel Alexa, Larisa Apostoliu, Aurel Azamfirei, Claudia-Ionela Babii, Silviu Babii, Cristian Bîrzoieș, George Burlacu, Lush Burlacu, Rodica Cojocariu, Mihaela Croitoru, Florentina Dănilă, Mirela Anca Gavriloaie, Florin Grosu, Lila Lungulescu, Iuliana Mațoschi, Dan Mocrei, Carmen Nicolau, Gianina Iuliana Pralea, Florin Prodan, Anca Sofian, Carmen-Ștefania Suceveanu, Liviu Șoptelea, George Șpaiuc, Mihaela Timofte, Constantin Dorel Ungureanu, Hugo Constantin Ungureanu și Ioan Zobu.

Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 12 ianuarie 2025, ora 11.30. Expoziția poate fi vizitată zilnic, în perioada 10-20 ianuarie 2025, între orele 9.00-16.30. Intrarea este gratuită.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending