Publicitate

Luna iulie, a șaptea lună din an, este dedicată reformatorului vechiului calendar roman, Iulius Cezar, din al cărui nume derivă şi denumirea sa, scrie alba24.ro.

Iulie (lat. julius) a fost numită iniţial ”quintilis” de la cuvântul ”quintus” (al cincilea), fiind a cincea lună în vechiul calendar roman. Denumirile şi simbolurile lunilor s-au modificat în timp, unele chiar la intervenţia bisericii.

Luna iulie are 31 de zile, ziua având 14 ore, iar noaptea fiind de 10 ore.

Publicitate

Fiecare săptămână din această lună are o semnificație legată de calendarul agrar și tradiții locale.

În 15 iulie se sărbătorește Ciurica, zi în care se spune că este bine ”să-ți bați bărbatul”, ca să-ți meargă bine tot anul. În 20 iulie, este sărbătoarea Sfântului Ilie și se spune că, cu cât va fi mai cald în iulie, cu atât iarna va fi mai friguroasă.

Săptămâna secerișului

Prima săptămână, cea a secerişului, este dedicată muncilor agricole – seceratul grâului – şi este, prin tradiţie, o săptămână în care se munceşte de la răsăritul până la asfinţitul soarelui.

Publicitate

Țăranii merg la câmp de la răsărit până la apus. Trebuie să treiere grânele și să se îngrijească de toate celelalte culturi.

Săptămâna Panteliilor, surorile Sfântului Ilie

Cea de-a doua săptămână este dedicată „Panteliilor”, aprigele surori ale Sfântului Ilie, dar manifestări dedicate acestora au loc până pe 27 iulie.

Se spune că Panteliile sau Pârliile ar fi fost surorile Sfântului Ilie. Şi sunt atât de răutăcioase, că pârjolesc lanurile în urma lor, de ciudă că oamenii nu le acordă respectul cuvenit.

Publicitate

Tradiţia românească străveche spune că această perioadă este pentru odihnă, fără munci la câmp şi fără treburi casnice în exces.

De Pârlii, femeile nu lucrează, pentru a se feri de primejdiile focului, de căldură mare şi de boli febrile.

Este o perioadă în care gătitul la cuptor şi, mai ales, coptul pâinii, e strict interzis.

Totuşi, e voie să se dea hrană vitelor şi animalelor din curte, să se ude grădinile, să se adune seminţele de la legumele coapte, să se aducă grâul de la câmp, cu mare grijă, pentru a nu risipi boabele. E vremea pentru săpatul viei, seceratul grâului, cositul trifoiului, strânsul fânului, aratul miriştei şi semănat.

Pe 15 iulie e o zi a femeilor, cunoscută drept Ciurica. Acum trebuie să-ți bați bărbatul, ca să-ți meargă bine tot anul. Dacă iei bătaie sau dai ceva din casă, îți va merge rău. Gravidele o cinstesc pe Sfânta Marina, pe 17, ca să aibă parte de naştere ușoară.

Săptămâna Sfântului Ilie

Săptămâna a treia îl are în centru pe Sfântul Ilie, zeul focului şi al Soarelui, cel care leagă şi dezleagă ploile, tună, fulgeră şi trăsneşte duhurile rele ascunse pe pământ, plesnindu-le cu biciul lui de foc, oriunde s-ar ascunde – în vârful arborilor, sub streaşina casei sau în turla bisericii.

El este atestat, prin numeroase tradiţii, la românii de pretutindeni, în special în mediile pastorale.

Se spune că în ajunul acestei zile fetele se duceau noaptea pe ogoarele în care era semănată cânepa și se tăvăleau prin acesta, apoi dacă în acea noapte visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu tineri frumoși, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu bărbați bătrâni.

În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac și plantele ce se foloseau pentru vrăji și farmece. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfințit, după care îl puneau pe foc și cenușa rezultată o întrebuințau în scopuri terapeutice.

Consumul merelor era oprit până pe 20 iulie, și, de asemenea, nu era voie ca acestea să se bată cap în cap pentru a nu bate grindina. Femeile duc mere la biserică în această zi pentru a fi sfințite.

Tot de Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților și dau de pomană mere. De asemenea, apicultorii recoltau mierea de albine, această operație se realiza doar de către bărbați, femeile neavând voie să intre în stupină.

Tot acum se marchează miezul verii pastorale, data la care ciobanii coborau în sate.

De această sărbătoare creștină se obișnuia să se organizeze târguri, iarmaroace și bâlciuri, care reprezentau un bun prilej pentru tineri de a se cunoaște și în care atmosfera era însuflețită de muzică.

Sfântul Proroc Ilie a fost ridicat la Cer pe o căruță de foc trasă de cai. Oamenii spun că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice extreme, Ilie traversează cerul cu căruța lui de foc.

În Ziua Sfântului Ilie:

– nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină)
– îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvantare și se împart de pomană
– se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoș tăiat deasupra lor
– se duc berbecii la berbecar
– dacă tună, vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile

Cea din urmă săptămână a lunii iulie îi este dedicată celui mai așteptat anotimp, vara.

Potrivit tradiției, există câteva superstiții pe care trebuie să le respecți dacă vrei să ai noroc și bunăstare. Iată ce se spune:

Cât este de cald în luna lui ”Cuptor”, tot atât de frig va fi și în luna lui „Făurar”.
Cei care se vor căsători în luna lui Cuptor vor avea ca bogăție doar sentimentele frumoase care i-au adus împreună.
Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai vestită sărbătoare tradiţională, care aparţine calendarului agrar, se desfăşoară în acest an la sfârşitul celei de-a treia săptămâni a lunii iulie.

În zilele noastre, sărbătoarea a devenit o manifestare etno-culturală, cu cântece din folclorul românesc interpretate de artişti consacraţi, cu parada portului popular, artificii, foc de tabără şi un târg de obiecte populare tradiţionale, potrivit www.artatraditionala.ro.

Săptămâna verii

Cea de-a patra săptămână este dedicată verii – anotimpul cel mai călduros al anului. Calendarul popular al lunii iulie se încheie cu sărbătoarea Ursul Mare pe 31 iulie, aceasta fiind denumirea populară a constelaţiei Ursa Mare.

Cele patru stele aşezate în trapez alcătuiesc corpul, iar stelele în linie dreaptă formează gâtul şi capul ursului. Pe timp de vară, Ursul Mare indică miezul nopţii.

Luna iulie – fenomene astronomice

Luna iulie prezintă interes din punct de vedere astronomic, deoarece a doua jumătate a lunii este foarte bogată în meteori. Devin activi câţiva curenţi de meteori, care au radianţii apropiaţi pe cer, în constelaţiile Aquarius şi Capricornus.

Curentul de meteori Alpha Capricornide este activ din 7 iulie până în 15 august. Va atinge un nivel maxim în noaptea de 30/31 iulie 2023. Acest maxim va fi cel mai bine observat din fiecare parte a ecuatorului. Nu este foarte puternic şi rareori produce mai mult de cinci meteori pe oră, dar de remarcat este faptul că se produc bile de foc luminoase în perioada de activitate. În această noapte, Luna va fi plină 95%.

Curentul de meteori Delta Aquaridele este activ din 18 iulie până în 21 august 2023, şi poate fi observat cel mai bine din tropicele sudice. Va atinge vârful de manifestare în noaptea de 30/31 iulie 2023. În această noapte, Luna va fi plină 95%, potrivit www.imo.net.

Curentul de meteori Perseide este activ de la 14 iulie până la 1 septembrie 2023, cu faza maximă în noaptea de 12/13 august 2023.

Sursa foto ilustrativ: EdițiadeDimineață.ro