Connect with us

UTILE

Tradiția păstrată de sute de ani: Împodobirea bradului. Istoria primului pom de Crăciun

Publicat

Publicitate

Bradul de Crăciun: Împodobirea bradului și a casei în perioada sărbătorilor de iarnă este unul din cele mai importante obiceiuri păstrate din moși-strămoși.

Puțină lume știe însă că tradiția împodobirii bradului şi a casei cu crenguţe de brad este un obicei preluat pe la jumătatea mileniului trecut, de la triburile germanice.

Bradul simbolizează prin forma sa triunghiulară Sfânta Treime, iar podoabele cu care acesta este acoperit reprezintă cunoaşterea şi bogăţia, asemeni pomului sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele – fructele cunoaşterii.

Se cunoaşte foarte puţin faptul că şi dacii aveau un cult pentru brad, dar cu înţeles total diferit: bradul era un copac ritual tăiat la nunta sau la moartea cuiva. Obiceiul încă se păstrează în regiuni din Oltenia şi sudul Banatului.

Astfel, în cadrul ritualului de înmormântare, bradul reprezenta ’’nunta” mortului cu divinitatea şi natura.

Bradul, împodobit în vechime cu fructe, flori, nuci poleite, lumânărele şi panglici simboliza pomul vieţii, arborele fertilizator, de bun augur. Simbolul bradului se regăseşte în foarte multe piese de artă populară, precum covoarele, ştergarele şi iile.

Publicitate

Împodobirea bradului de Crăciun în zilele noastre

În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite datini atât în mediul rural, cât şi urban, odată cu aşteptarea, în seara de Ajun, a lui Moş Crăciun.

În povestirile părinţilor noştri, de cele mai multe ori bradul era adus de Moş Crăciun, atunci când copiii dormeau. Sau, în locul lui Moş Crăciun, nu apucau să vadă decât bradul trecând pe sub fereastră.

Din plastic sau natural, miniatural sau imens, bradul nu lipseşte din nici o casă (cu copii) în Sfânta seară a Crăciunului şi cu o nerăbdare crescută aşteptăm cu emoţie momentul magic al împodobirii acestuia.

Beteala, globurile colorate ce sclipesc în lumina lumânărilor şi a luminiţelor ce dau parcă viaţă bradului, steaua vestitoare a Naşterii Domnului Iisus urcată în vârful bradului, îngeraşii care ne îndeamnă să trăim emoţiile Naşterii Pruncului Sfânt, toate ne anunţă Seara cea Mare.

După zilele de Crăciun, bradul rămâne decoraţiune de sezon, motiv de mândrie mai ales pentru gospodarii care sunt gazde în această perioadă.

În cele mai multe din casele românilor există obiceiul ca bradul să fie aruncat (ars în foc) înainte de Bobotează, urmând să se primenească locuinţa pentru sărbătoarea Botezului Domnului.

În acel moment, nostalgia pomului de Crăciun este alungată, spre a se face loc Noului An, în deplinul sens al cuvântului.

Primul brad de Crăciun

Bradul de Crăciun, asa cum îl cunoaştem noi astăzi, decorat cu globuri, instalaţie electrică, nu a fost dintotdeauna împodobit astfel.

 

Deşi în Europa originea sa precreştină nu mai este contestată de nimeni, părerile rămân totuşi împărţite: unii văd în el o reprezentare a arborelui lumii, alţii îl consideră o referire directă la arborele Paradisului, împodobit cu mere de un roşu aprins, care amintesc de păcatele comise de primii oameni, înainte de alungarea lor din Rai.

Până în secolul XV, oamenii împodobeau casele cu crenguţe verzi şi tradiţia era considerată păgână, la fel şi cea de a-şi face daruri unii altora.

Dar nu peste multă vreme, în locul crenguţelor va fi folosit un arbore întreg. Conform documentelor, în 1605, la Strasbourg a fost înălţat primul brad de Crăciun, într-o piaţă publică. Nu avea încă lumânări şi era împodobit cu mere roşii.

În 1611, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesien împodobeşte primul brad aşa cum îl cunoaştem noi astăzi. După 1878, decoraţiunile (globurile) de Crăciun din sticlă argintată de Turingia au tot mai mult succes, aşa că această tradiţie pur germană va cuceri întreaga lume, fiind adoptată pretutindeni, fie ca este vorba despre ţări din Asia, Africa, America sau Australia.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, în saloanele germane, sărbătoarea era de neconceput fără bradul de Crăciun, împodobit şi scânteietor.

În 1776, prin intermediul soldaţilor germani care participau alături de englezi la războiul de independenţă, această tradiţie ajunge şi în Statele Unite, iar în 1880 cucereşte şi Casa Albă.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Acțiune pentru combaterea faptelor antisociale la Dorohoi

Publicat

Publicitate

Luni, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 4 Dorohoi împreună cei din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi au organizat o acțiune pentru menținerea ordinii publice, prevenirea și combaterea faptelor antisociale, realizarea unui climat de ordine și liniște publică, depistarea în trafic a conducătorilor auto care au consumat băuturi alcoolice precum și a celor care nu poartă în timpul deplasării, pe drumurile publice, centura de siguranță, în localitatea Dorohoi.

 

În urma activităților desfășurate, au fost legitimate aproximativ 30 de persoane și oprite pentru control, 20 de autoturisme, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 15 sancțiuni contravenționale în valoare de peste 8.000 de lei.

 

Totodată, a fost reținut un certificat de înmatriculare.

 

Publicitate

Dintre sancțiuni, 12 au fost aplicate pentru nerespectarea prevederilor OUG195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Citeste mai mult

Eveniment

Un nou concediu pentru salariați: Zile libere plătite pentru refacere profesională, în caz de burnout. Obligații pentru angajatori

Publicat

Publicitate

Un nou tip de concediu ar putea fi introdus în legislația românească. Ministrul Economiei, Irineu Darău, a propus un proiect de lege pentru recunoașterea și prevenirea epuizării profesionale, așa-numitul burnout, informează alba24.ro.

Inițiativa urmărește, în mod expres, ⁠prevenirea epuizării profesionale în rândul salariaților,⁠ ⁠promovarea unor condiții de muncă echilibrate între obligații profesionale și viață privată, ⁠reducerea riscurilor psihosociale asociate activității profesionale și ⁠asigurarea protecției salariaților împotriva suprasolicitării profesionale.

Aceasta poate crea cadrul legal pentru acordarea de zile libere pentru angajați, plătite, pentru ”refacere profesională”, fără să fie necesare justificări medicale.

„Singurul obiectiv al legii, și așa se și numește, este prevenirea epuizării profesionale. Este despre identificarea riscurilor și reducerea riscurilor la bună înțelegere între angajatori și angajați, fiindcă suntem convinși că angajatorii, astăzi, sunt conștienți de acest risc și nu-și doresc angajați în burnout.

Peste 10.000 de oameni au susținut inițiativa, căci un angajat care ajunge în epuizare profesională se recuperează greu, are risc de repetiție, și e posibil ca întreaga lui carieră profesională și întreaga lui productivitate să fie afectate iremediabil Dacă această inițiativă va deveni lege, vor avea și dispozitivele legale pentru a o preveni”, declară ministrul Irineu Darău, citat într-un comunicat publicat pe senat.ro.

Obligații pentru angajatori

Inițiativa introduce obligații clare pentru angajatori, printre care:

Publicitate
  • informarea anuală a salariaților cu privire la riscurile de epuizare profesională și metodele de prevenire
  • ⁠includerea riscurilor psihosociale în evaluarea internă a riscurilor la nivel de unitate, utilizând instrumente recomandate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

Pentru firmele cu peste 50 de salariați, proiectul prevede obligația de a:

  • ⁠elabora anual un plan de prevenire a epuizării profesionale, adaptat specificului activității
  • ⁠institui un mecanism intern, confidențial și accesibil, pentru sesizarea riscurilor și situațiilor de epuizare profesională, fără consecințe negative pentru salariații care îl utilizează
  • ⁠să suporte, parțial sau integral, costurile unor pachete de sprijin psiho-emoțional profesional

Drepturi pentru salariați

Salariații beneficiază de:

  • ⁠dreptul de a sesiza riscuri și situații de epuizare profesională fără a suporta consecințe negative sau represalii
  • ⁠dreptul la o discuție formală cu angajatorul privind reorganizarea sarcinilor sau a volumului de muncă, fără consecințe disciplinare sau alte efecte negative asupra raportului de muncă.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va avea la dispoziție un termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a elabora și publica:

  • ⁠un ghid național privind prevenirea epuizării profesionale
  • ⁠instrumente recomandate de auto-evaluare a riscurilor psihosociale destinate angajatorilor
  • ⁠orientări metodologice minimale pentru implementarea mecanismelor de sesizare și a activităților de sprijin psiho-emoțional profesional
  • ⁠standarde recomandate pentru activitățile de consiliere profesională non-clinică, în conformitate cu legislația aplicabilă profesiei de psiholog.

Ce este burnoutul

Inițiativa legislativă definește epuizarea profesională (burnout) ca o stare asociată activității profesionale, care apare ca rezultat al unor factori de stres persistenți în organizarea și desfășurarea muncii.

Se propune îmbunătățirea sănătății și bunăstării salariaților, prin prevenirea epuizării profesionale și promovarea unor condiții de muncă echilibrate și sustenabile.

Senatoarea USR Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă și solidaritate socială din Senat, susține că epuizarea profesională nu reprezintă o lipsă de ambiție sau o lipsă de chef de muncă, ci vine din expunerea prelungită la stres ocupațional.

„La nivelul Uniunii Europene, factorii psihosocial și stresul la locul de muncă sunt recunoscuți ca factori determinanți care duc la epuizarea profesională. Statele membre, printre care și România, sunt încurajate să includă factorii psihosociali în elaborarea politicilor lor de muncă. Este momentul ca acest echilibru între viața privată și viața profesională să nu mai fie, nici în România, un privilegiu negociat la locul de muncă, ci să fie un drept recunoscut prin lege”, declară Cynthia Păun.

Simptome de burnout

Pe lângă oboseala cronică sau insomnii, cele mai comune simptome fizice întâlnite la persoanele care experimentează episoade de burnout sunt durerile de cap, durerile musculare, probleme digestive, precum şi un sistem imunitar scăzut, predispus îmbolnăvirilor, potrivit Mediafax.

O persoană care trece printr-un episod de epuizare are motivaţia scăzută, este uşor iritabil şi nu mai simte bucurie nici măcar pentru lucrurile care înainte aduceau o stare de bine.

Sentimentele negative privind responsabilităţile la locul de muncă, precum şi frustrarea crescută sunt alte două semnale emoţionale care trimit la un posibil episod de epuizare.

Simptome comportamentale

În cazul unui episod de burnout, persoanele tind să mănânce mai mult decât o făceau până atunci, iar consumul de substanţe interzise şi cel de alcool poate creşte în această situaţie.

Alte simptome experimentate în cazul unui episod de epuizare sunt procrastinarea, izolarea socială şi chiar retragerea de la responsabilităţile sociale.

Totodată, nivelul de lucru la locul de muncă este şi el scăzut într-o astfel de situaţie.

„Dacă observaţi că aveţi simptome comportamentale, simptome emoţionale şi simptome de sănătate fizică, acesta este un semnal de alarmă”, spune Burrets pentru CNBC.

Citeste mai mult

Eveniment

Femeie de 47 de ani, din Botoșani, dată dispărută după externarea din spital

Publicat

Publicitate

Autoritățile din județul Botoșani sunt în alertă după dispariția unei femei în vârstă de 47 de ani, care nu a mai revenit la domiciliu după externarea din spital.

Este vorba despre MITOSERU ELENA LĂCRĂMIOARA, născută la data de 28 mai 1978, în municipiul Botoșani, județul Botoșani, cetățean român, cu domiciliul în aceeași localitate. Dispariția a fost semnalată după ce, la data de 21 decembrie 2025, femeia a fost externată din cadrul Spitalului Județean Botoșani, însă nu a mai ajuns acasă.

Conform informațiilor furnizate de autorități, locul dispariției este municipiul Botoșani, județul Botoșani, iar cazul este încadrat la categoria „persoană dispărută”.

Semnalmentele persoanei dispărute sunt următoarele:

înălțime: aproximativ 178 cm
greutate: aproximativ 85 kg
constituție: atletică
păr: culoare șaten, drept, lungime medie
ochi: culoare căprui

Poliția face apel către cetățenii care pot oferi informații ce ar putea ajuta la identificarea sau localizarea acesteia să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112.

Publicitate

Cercetările sunt în desfășurare.

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani se va pregăti la Mogoșoaia

Publicat

Publicitate

Echipa de fotbal FC Botoșani se va pregăti la Centrul Național de Fotbal de la Mogoșoaia, a anunțat clubul, luni, pe pagina sa de Facebook.

Reunirea ‘roș-alb-albaștrilor’ va avea loc pe 5 ianuarie, chiar la Mogoșoaia, unde elevii lui Leo Grozavu se vor antrena până pe 16 ianuarie.

În cadrul stagiului de pregătire centralizat, botoşănenii vor susţine un test în compania formaţiei Farul Constanţa, pe 12 ianuarie.

”Este posibil ca pe lângă acest joc amical, ‘roş-alb-albaştrii’ să mai susţină un test, fiind discuţii avansate în acest sens”, a precizat sursa amintită.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending