Connect with us

UTILE

Tradiția păstrată de sute de ani: Împodobirea bradului. Istoria primului pom de Crăciun

Publicat

Publicitate

Bradul de Crăciun: Împodobirea bradului și a casei în perioada sărbătorilor de iarnă este unul din cele mai importante obiceiuri păstrate din moși-strămoși.

Puțină lume știe însă că tradiția împodobirii bradului şi a casei cu crenguţe de brad este un obicei preluat pe la jumătatea mileniului trecut, de la triburile germanice.

Bradul simbolizează prin forma sa triunghiulară Sfânta Treime, iar podoabele cu care acesta este acoperit reprezintă cunoaşterea şi bogăţia, asemeni pomului sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele – fructele cunoaşterii.

Se cunoaşte foarte puţin faptul că şi dacii aveau un cult pentru brad, dar cu înţeles total diferit: bradul era un copac ritual tăiat la nunta sau la moartea cuiva. Obiceiul încă se păstrează în regiuni din Oltenia şi sudul Banatului.

Astfel, în cadrul ritualului de înmormântare, bradul reprezenta ’’nunta” mortului cu divinitatea şi natura.

Bradul, împodobit în vechime cu fructe, flori, nuci poleite, lumânărele şi panglici simboliza pomul vieţii, arborele fertilizator, de bun augur. Simbolul bradului se regăseşte în foarte multe piese de artă populară, precum covoarele, ştergarele şi iile.

Publicitate

Împodobirea bradului de Crăciun în zilele noastre

În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite datini atât în mediul rural, cât şi urban, odată cu aşteptarea, în seara de Ajun, a lui Moş Crăciun.

În povestirile părinţilor noştri, de cele mai multe ori bradul era adus de Moş Crăciun, atunci când copiii dormeau. Sau, în locul lui Moş Crăciun, nu apucau să vadă decât bradul trecând pe sub fereastră.

Din plastic sau natural, miniatural sau imens, bradul nu lipseşte din nici o casă (cu copii) în Sfânta seară a Crăciunului şi cu o nerăbdare crescută aşteptăm cu emoţie momentul magic al împodobirii acestuia.

Beteala, globurile colorate ce sclipesc în lumina lumânărilor şi a luminiţelor ce dau parcă viaţă bradului, steaua vestitoare a Naşterii Domnului Iisus urcată în vârful bradului, îngeraşii care ne îndeamnă să trăim emoţiile Naşterii Pruncului Sfânt, toate ne anunţă Seara cea Mare.

După zilele de Crăciun, bradul rămâne decoraţiune de sezon, motiv de mândrie mai ales pentru gospodarii care sunt gazde în această perioadă.

În cele mai multe din casele românilor există obiceiul ca bradul să fie aruncat (ars în foc) înainte de Bobotează, urmând să se primenească locuinţa pentru sărbătoarea Botezului Domnului.

În acel moment, nostalgia pomului de Crăciun este alungată, spre a se face loc Noului An, în deplinul sens al cuvântului.

Primul brad de Crăciun

Bradul de Crăciun, asa cum îl cunoaştem noi astăzi, decorat cu globuri, instalaţie electrică, nu a fost dintotdeauna împodobit astfel.

 

Deşi în Europa originea sa precreştină nu mai este contestată de nimeni, părerile rămân totuşi împărţite: unii văd în el o reprezentare a arborelui lumii, alţii îl consideră o referire directă la arborele Paradisului, împodobit cu mere de un roşu aprins, care amintesc de păcatele comise de primii oameni, înainte de alungarea lor din Rai.

Până în secolul XV, oamenii împodobeau casele cu crenguţe verzi şi tradiţia era considerată păgână, la fel şi cea de a-şi face daruri unii altora.

Dar nu peste multă vreme, în locul crenguţelor va fi folosit un arbore întreg. Conform documentelor, în 1605, la Strasbourg a fost înălţat primul brad de Crăciun, într-o piaţă publică. Nu avea încă lumânări şi era împodobit cu mere roşii.

În 1611, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesien împodobeşte primul brad aşa cum îl cunoaştem noi astăzi. După 1878, decoraţiunile (globurile) de Crăciun din sticlă argintată de Turingia au tot mai mult succes, aşa că această tradiţie pur germană va cuceri întreaga lume, fiind adoptată pretutindeni, fie ca este vorba despre ţări din Asia, Africa, America sau Australia.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, în saloanele germane, sărbătoarea era de neconceput fără bradul de Crăciun, împodobit şi scânteietor.

În 1776, prin intermediul soldaţilor germani care participau alături de englezi la războiul de independenţă, această tradiţie ajunge şi în Statele Unite, iar în 1880 cucereşte şi Casa Albă.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Intervenție spectaculoasă astăzi în cartierul ANL Cișmea: Pompierii au salvat o pisică dispărută de trei zile

Publicat

Publicitate

Trei zile la rând, un bărbat din cartierul ANL Cișmea și-a căutat pisica adoptată, dispărută fără urmă. Îngrijorat că i s-ar fi putut întâmpla ceva rău, acesta nu și-a pierdut speranța și a continuat să o caute prin împrejurimi.

Misterul s-a risipit în această seară, după ce o femeie a observat animalul pe acoperișul unui bloc aflat încă în construcție. Pentru că nu o putea coborî singură, aceasta a cerut sprijinul pompierilor.

Un echipaj al Detașamentului de Pompieri Botoșani a ajuns imediat la fața locului, iar cu ajutorul autospecialei de salvare de la înălțime, pisica a fost readusă la sol în siguranță. Recunoscătoare, s-a refugiat direct în brațele unuia dintre pompieri, ca și cum ar fi știut că este acolo pentru a o salva.

Momentul cel mai emoționant a fost reîntâlnirea cu stăpânul său și cu copiii din cartier, care au privit întreaga intervenție cu sufletul la gură. Bucuria lor a demonstrat încă o dată că fiecare viață contează, indiferent cât de mică ar fi.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Eclipsa totală și Luna Sângerie din 7 septembrie 2025, vizibilă și de la Botoșani. Spectacol ceresc după șase ani

Publicat

Publicitate

Cerul s-a transformat într-un adevărat spectacol duminică seară, 7 septembrie 2025, când botoșănenii au putut admira o eclipsă totală de Lună, cunoscută popular drept „Luna Sângerie”. Este prima eclipsă totală vizibilă din România după o pauză de șase ani, iar evenimentul a atras privirile pasionaților de astronomie și ale curioșilor deopotrivă.

Fenomenul a început chiar la apus, Luna răsărind deja parțial acoperită de umbra Pământului. Spectacolul ceresc a durat în total peste cinci ore, iar faza de totalitate, momentul cel mai așteptat, s-a întins pe 82 de minute – între 20:30 și 21:52. Maximul eclipsei a fost atins la ora 21:11, când satelitul natural al Terrei a căpătat o nuanță roșiatică spectaculoasă.

Această culoare este provocată de razele solare care, trecând prin atmosfera Pământului, reușesc să ajungă până la Lună. Tocmai acest joc de lumini dă naștere „Lunii Sângerii”, un fenomen rar care, potrivit astronomilor, poate fi observat de aproximativ 71% din populația globului.

Eclipsa din 7 septembrie face parte din seria Saros 128, fiind a 41-a dintr-un șir de 71 și a 11-a de tip total. Specialiștii recomandă pentru astfel de evenimente locuri de observație cu orizont estic și sud-estic liber, iar un binoclu sau un telescop cu câmp vizual larg poate transforma experiența într-una memorabilă.

Nu doar România a fost privilegiată de spectacolul astral, ci și mare parte din Europa, Africa, Asia, Australia și chiar Antarctica. Pentru Botoșani, însă, momentul are o încărcătură aparte: orașul a prins în direct o pagină rară din „calendarul cerului”, una care va rămâne în memoria celor care au privit cerul în seara de duminică.

Iată și imagini filmate la Botoșani:

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 7 septembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 7 septembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 7 septembrie 2025:

Loto 6/49: 7, 43, 47, 6, 13, 42

Loto 5/40: 19, 27, 8, 23, 20, 7

Noroc: 2 8 0 1 5 0 1

Noroc Plus: 3 4 3 2 2 2

Publicitate

Super Noroc: 7 5 7 3 7 3

Joker: 12, 6, 41, 43, 4 + 5

Citeste mai mult

Cultura

După 4000 de ani: Ce secrete a dezvăluit Megaconstrucția CUCUTENIANĂ de la Ripiceni-Holm în 2025. Descoperirile de la Botoșani

Publicat

Publicitate

Campania arheologică sistematică desfășurată la Ripiceni-Holm, județul Botoșani, între 30 iunie și 20 iulie 2025, a adus noi informații spectaculoase despre cea mai mare construcție cucuteniană descoperită până acum. Cercetările au fost organizate și finanțate de Muzeul Județean Botoșani și desfășurate în colaborare cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

O construcție de proporții eneolitice

Muzeul Județean de Istorie Botoșani a transmis pe pagina sa de socializare că megastructura investigată se întinde pe o suprafață de peste 1.000 de metri pătrați. Ea aparține fazei A-B a culturii Cucuteni, datată prin analize radiocarbon în intervalul 4100–4000 î.Hr. Rezultatele obținute completează informațiile adunate în campaniile anterioare (2016, 2018–2019, 2021–2024), unde au fost cercetați 655 de metri pătrați din aceeași așezare.

Descoperiri spectaculoase din interior

Noile secțiuni au scos la iveală complexe interioare cu funcții diferite. Arheologii au identificat un podium/banchetă, două vetre cu alveole orientate cardinal, dintre care una foarte bine păstrată, și două cuptoare. Una dintre încăperi are podeaua lutuită și puternic arsă, fapt care sugerează o funcție cultică legată de focul sacru. Au fost descoperite și numeroase vase întregi sau întregibile, multe decorate în stilurile caracteristice etapei cucuteniene.

Arhitectură monumentală și compartimentări diverse

Construcția avea o arhitectură monumentală, cu pereți portanți robuști, edificați pe substrucție lemnoasă masivă și fixați pe stâlpi. În profilele săpăturilor se observă gropile acestora, confirmând soliditatea ansamblului.

Cercetătorii cred că megastructura avea etaj și o compartimentare variată: camere pentru prepararea hranei, încăperi de depozitare și măcinat, spații de locuit și de odihnă, dar și zone ritualice, inclusiv sanctuare micro-comunitare pentru sacralizarea produselor.

Organizare socială complexă

Întreg ansamblul era împrejmuit cu o incintă rectangulară din lemn și lut, distrusă în incendiul care a dus la sfârșitul așezării. Noile descoperiri arată o organizare socială complexă și ierarhizată, unde viața cotidiană era strâns legată de practici ritualice. Arhitectura și instalațiile speciale reflectă o spiritualitate comună și o putere de creație remarcabilă, comparabile cu cele mai dezvoltate civilizații eneolitice din sud-estul și centrul Europei.

Publicitate

Obiecte și instalații prelevate

Instalațiile deosebite, precum vetrele cu alveole și podiumul, au fost extrase cu grijă și transportate la Muzeul Județean Botoșani, alături de întreg inventarul arheologic mobil. Piesele vor fi inventariate, curățate și restaurate, urmând să fie puse în valoare prin expoziții dedicate.

Sprijinul mediului local

Campania nu ar fi fost posibilă fără sprijinul unor firme și instituții din zonă. Organizatorii transmit mulțumiri firmelor Marius Filip din Ripiceni, GEO-EX-CONSTRUCT SRL (manager ing. Sorin Grindei), firmei de cadastru TOPOCOND CADASTRU SRL din Ștefănești, precum și Primăriei Comunei Ripiceni, pentru susținerea oferită pe parcursul cercetărilor.

Echipa de cercetare

Cercetările de la Ripiceni-Holm au fost realizate de o echipă formată din specialiști cu experiență în studiul culturii Cucuteni: dr. Dumitru Boghian (responsabil de proiect), dr. Adela Kovács, dr. Aurel Melniciuc, dr. Sorin Ignătescu, doctoranda Irina Rusu, alături de cercetătorii Alexandru Nechifor și Alexandru Pascariu.

Iată și câteva imagini de la săpăturile arheologice din această vară:

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending