Connect with us

UTILE

Tradiția păstrată de sute de ani: Împodobirea bradului. Istoria primului pom de Crăciun

Publicat

Publicitate

Bradul de Crăciun: Împodobirea bradului și a casei în perioada sărbătorilor de iarnă este unul din cele mai importante obiceiuri păstrate din moși-strămoși.

Puțină lume știe însă că tradiția împodobirii bradului şi a casei cu crenguţe de brad este un obicei preluat pe la jumătatea mileniului trecut, de la triburile germanice.

Bradul simbolizează prin forma sa triunghiulară Sfânta Treime, iar podoabele cu care acesta este acoperit reprezintă cunoaşterea şi bogăţia, asemeni pomului sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele – fructele cunoaşterii.

Se cunoaşte foarte puţin faptul că şi dacii aveau un cult pentru brad, dar cu înţeles total diferit: bradul era un copac ritual tăiat la nunta sau la moartea cuiva. Obiceiul încă se păstrează în regiuni din Oltenia şi sudul Banatului.

Astfel, în cadrul ritualului de înmormântare, bradul reprezenta ’’nunta” mortului cu divinitatea şi natura.

Bradul, împodobit în vechime cu fructe, flori, nuci poleite, lumânărele şi panglici simboliza pomul vieţii, arborele fertilizator, de bun augur. Simbolul bradului se regăseşte în foarte multe piese de artă populară, precum covoarele, ştergarele şi iile.

Publicitate

Împodobirea bradului de Crăciun în zilele noastre

În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite datini atât în mediul rural, cât şi urban, odată cu aşteptarea, în seara de Ajun, a lui Moş Crăciun.

În povestirile părinţilor noştri, de cele mai multe ori bradul era adus de Moş Crăciun, atunci când copiii dormeau. Sau, în locul lui Moş Crăciun, nu apucau să vadă decât bradul trecând pe sub fereastră.

Din plastic sau natural, miniatural sau imens, bradul nu lipseşte din nici o casă (cu copii) în Sfânta seară a Crăciunului şi cu o nerăbdare crescută aşteptăm cu emoţie momentul magic al împodobirii acestuia.

Beteala, globurile colorate ce sclipesc în lumina lumânărilor şi a luminiţelor ce dau parcă viaţă bradului, steaua vestitoare a Naşterii Domnului Iisus urcată în vârful bradului, îngeraşii care ne îndeamnă să trăim emoţiile Naşterii Pruncului Sfânt, toate ne anunţă Seara cea Mare.

După zilele de Crăciun, bradul rămâne decoraţiune de sezon, motiv de mândrie mai ales pentru gospodarii care sunt gazde în această perioadă.

În cele mai multe din casele românilor există obiceiul ca bradul să fie aruncat (ars în foc) înainte de Bobotează, urmând să se primenească locuinţa pentru sărbătoarea Botezului Domnului.

În acel moment, nostalgia pomului de Crăciun este alungată, spre a se face loc Noului An, în deplinul sens al cuvântului.

Primul brad de Crăciun

Bradul de Crăciun, asa cum îl cunoaştem noi astăzi, decorat cu globuri, instalaţie electrică, nu a fost dintotdeauna împodobit astfel.

 

Deşi în Europa originea sa precreştină nu mai este contestată de nimeni, părerile rămân totuşi împărţite: unii văd în el o reprezentare a arborelui lumii, alţii îl consideră o referire directă la arborele Paradisului, împodobit cu mere de un roşu aprins, care amintesc de păcatele comise de primii oameni, înainte de alungarea lor din Rai.

Până în secolul XV, oamenii împodobeau casele cu crenguţe verzi şi tradiţia era considerată păgână, la fel şi cea de a-şi face daruri unii altora.

Dar nu peste multă vreme, în locul crenguţelor va fi folosit un arbore întreg. Conform documentelor, în 1605, la Strasbourg a fost înălţat primul brad de Crăciun, într-o piaţă publică. Nu avea încă lumânări şi era împodobit cu mere roşii.

În 1611, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesien împodobeşte primul brad aşa cum îl cunoaştem noi astăzi. După 1878, decoraţiunile (globurile) de Crăciun din sticlă argintată de Turingia au tot mai mult succes, aşa că această tradiţie pur germană va cuceri întreaga lume, fiind adoptată pretutindeni, fie ca este vorba despre ţări din Asia, Africa, America sau Australia.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, în saloanele germane, sărbătoarea era de neconceput fără bradul de Crăciun, împodobit şi scânteietor.

În 1776, prin intermediul soldaţilor germani care participau alături de englezi la războiul de independenţă, această tradiţie ajunge şi în Statele Unite, iar în 1880 cucereşte şi Casa Albă.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Antifrauda rămâne organizată pe structuri regionale. OUG aprobat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.

Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.

Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.

Citeste mai mult

Eveniment

Scădere de 22% a înmatriculărilor de autoturisme noi în România, în primele șase luni

Publicat

Publicitate

Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 22% în primele șase luni ale acestui an, până la un volum de 64.339 de unități, față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele preliminare publicate, marți, de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Conform statisticii provenite de la Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), în luna iunie înmatriculările de autoturisme noi sunt în scădere cu 50,1% față de iunie 2024, ajungând la un volum de 10.522 unități.

Totodată, autoturismele pur electrice înregistrează o scădere de 54,3% față de iunie 2024, realizând o cotă de piață de 4,1%.

În iunie, în topul mărcilor auto, pe primele trei poziții se clasează Dacia – cu 2.744 de unități înmatriculate, Toyota (969) și Skoda (938). Pe locurile următoare se află: Volkswagen (721 de unități), Renault (580), Hyundai (544), Ford (472), Mercedes-Benz (467), BMW (368) și Peugeot (309).

APIA este o organizație non-profit, o entitate reprezentativă în industria auto din România, înființată în anul 1994, membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile – OICA, din 1996.

Asociația profesională a dezvoltat CarS, unica platformă online de analiză dinamică a pieței auto din România.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Noul sistem AI de diagnosticare medicală este de 4 ori mai eficient decât medicii în cazul afecțiunilor complexe

Publicat

Publicitate

Microsoft susține că noul său sistem AI pentru diagnosticare medicală este de patru ori mai eficient decât medicii în identificarea afecțiunilor complexe.

Instrumentul de inteligență artificială a fost denumit “Orchestratorul de diagnostic Microsoft AI” (MAI-DxO).

A fost creat de o echipă coordonată de Mustafa

Suleyman, unul din fondatorii DeepMind, acum deținută de Google.

Sistemul se bazează pe un “orchestrator” – care creează și coordonează grupuri virtuale cu cinci agenți AI, fiecare cu rol distinct, care emit ipoteze și aleg teste de diagnostic.

Cei cinci interacționează și “dezbat” astfel încât să ajungă la cel mai probabil diagnostic. Ulterior, explică pas cu pas raționamentul din spatele deciziei, pentru ca medicii umani să poată valida diagnosticul.

Publicitate

Pentru a-i fi testată performanța, sistemul a fost pus să rezolve 304 cazuri clinice publicate în revista New England Journal of Medicine, cu unele dintre cele mai complexe scenarii din practica medicală.

În acest fel, cercetătorii au reușit să determine dacă sistemul este capabil să stabilească diagnostice chiar și pentru cazurile severe și să transmită pas cu pas modul în care a ajuns la o concluzie.

Citeste mai mult

Cultura

Expoziția de tapiserie, pictură și grafică „Univers interior”, la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 2-30 iulie 2025, la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ, expoziția de tapiserie, pictură și grafică „Univers interior”, cu lucrări semnate de Lucia Pușcașu.

Lucia Pușcașu reprezintă un nume în tapiseria românească contemporană, putând sta cu mândrie alături de artiste-tapiser precum Gabriela Moga Lazăr, Ileana Balotă, Geta Brătescu, Ana Lupaș, Mimi Podeanu, Simona Vasiliu Chintilă, Gabriela Moisescu Stendl, Maria Mihalache Blendea, Cela Neamțu etc., care au îmbogățit prin munca lor patrimoniul național cu lucrări textile semnificative, cu sensibilitatea și poezia specifică.

Artista s-a născut pe 31 august, 1954, în Horlăceni, comuna Şendriceni, judeţul Botoşani. În 1983 a absolvit Institutul de Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescuˮ din București, secția Tapiserie, iar în 2008 a obținut titlul de Master în ,,Desen și Arte Vizuale Asistate de Calculatorˮ, la Universitatea ,,Ștefan cel Mareˮ din Suceava. Din 1990 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Între 1986-1989 a fost vice-coordonator al ,,Atelier 35ˮ. A fost designer pentru textile și profesor la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava (1991-2014). A fost vicepreședinte al U.A.P.R., Filiala Suceava (1990-1998, 2005-2007), apoi președinte (1998-2000, 2007-2016). Din 2008 este președinte al Asociaţiei „Artă şi Umanitate”.

Începând din 1986, a deschis numeroase expoziții personale, atât în țară, la Vatra Dornei, Suceava, Botoșani (1995), Bacău, București, Rădăuți, Vama, Craiova, Iași, Piatra-Neamț, Sibiu, Roman și Râmnicu Vâlcea, cât și în străinătate, la Muzeul Etnografic din Torino, în Italia (1999), la Galeria „Ripustus” din Hämeenlinna, în Finlanda și la Galeria „Stoa” din Helsinki, Finlanda (2004).

Din 1981 până în prezent a participat la peste 600 de expoziții colective județene și naționale, trienale și bienale de tapiserie, pictură, grafică și minitapiserie. A luat parte la peste 80 de expoziții în străinătate: Cernăuţi (Ucraina), Vancouver, Toronto (Canada), Ankara (Turcia), Moscova (Rusia), Tournai (Belgia), Laval, Paris (Franța), Know, Herillville, Chicago, Corner Stone, Mishewalla, Washington (Statele Unite), Jeziorowice, Katowice (Polonia), Hämeenlinna, Rönnvikin, Helsinki, Tampere, Hovinkartano (Finlanda), Madrid, Ciudad Real, Córdoba, Alicante, San Vicente (Spania), Höchstadt (Germania), Chieri, Torino (Italia), Ruse, Silistra, Varna, Sozopol, Kazanlak, Dobrici (Bulgaria), „Saloanele Moldovei” (Chișinău, Republica Moldova), „Salonul de Grafică Românească” (Chișinău, Republica Moldova), „Salonul de Arte Decorative” (Chișinău, Republica Moldova), Salonul „Profesorilor de Artă Vizuală” (Chișinău, Republica Moldova), „Bienala de Arte Decorative” (Chișinău, Republica Moldova), Lisabona, Alter do Chão, Portalegre (Portugalia), Bratislava (Slovacia), Tirana (Albania).

A participat la 17 tabere de creație în România, una în Polonia și 5 la Balcic, în Bulgaria. A coordonat și curatoriat proiecte culturale naționale și internaționale. A scris articole în albume și în presă și a participat la emisiuni TV. A dat numeroase interviuri accesibile pe YouTube. A prezentat expoziții naționale și internaționale și a făcut parte din comisii de jurizare.

Publicitate

De-a lungul timpului,  a primit 32 de premii naționale și 2 premii internaționale, 56 de diplome naționale și 4 diplome internaționale, 3 nominalizări naționale și o nominalizare internațională. În 2018 a primit Ordinul „Meritul Bucovinei”, iar în 2019, Premiul „Mihai Eminescu” și Medalia ,,Teiul de Aurˮ. S-au scris numeroase articole despre creația și activitățile sale organizatorice.

Lucrări semnate de artistă se regăsesc în muzee, instituții și colecții particulare din România, Suedia, Republica Moldova, Finlanda, Italia, Polonia, Israel, Canada, Spania, S.U.A., Germania, Franța, Marea Britanie. Are numeroase apariții în enciclopedii, cataloage, albume de artă, pliante de expoziții și cărți de specialitate.

Vernisajul expoziției va avea loc pe 5 iulie 2025, de la ora 12.00. Curator: Liviu Șoptelea. Prezintă: Iulian Bucur, critic și istoric de artă. Intrarea este liberă.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending