Connect with us
Publicitate

Eveniment

Tot sistemul CNAS va fi blocat, luni, timp de două ore. Angajații Caselor Județene de Asigurări de Sănătate anunță proteste

Publicat

Publicitate

Proteste la Casele Județene de Asigurări de Sănatate. Angajații Caselor de Asigurări întrerup lucrul timp de două ore, luni, în semn de protest din cauza salariilor foarte mici din sistem. Protestul va avea loc între orele 12,00 și 14,00.

Astfel tot sistemul CNAS va fi blocat pe perioada protestului iar, potrivit antena3, cei mai afectați vor fi pacienții care nu au card de sănătate fizic și au nevoie de o adeverință pentru a-și deconta serviciile medicale.

Angajații CNAS sunt nemulțumiți de salarii și de condițiile de muncă.

Publicitate

Sindicaliștii spun că, în ultimii ani, s-a redus drastic numărul de angajați, de la 4000 la 3000, iar volumul de muncă este din ce în ce mai mare.

Ce revendicări au angajaţii Caselor de asigurări de sănătate

”Federaţia Sindicatelor Caselor de Asigurări de Sănătate, informează că, în data de 10 iulie 2023, în intervalul orar 10:00-12:00, toţi angajaţii din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi ai Caselor de Asigurări de Sănătate (CAS) judeţene, a municipiului Bucureşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Singuranţei Naţionale şi a Autorităţii Judecătoreşti vor protesta prin întreruperea lucrului timp de 2 ore.

Principalul motiv al protestului este reprezentat de salariile foarte mici în raport cu responsabilitatea şi complexitatea activităţii prestate, pierderea alarmantă a personalului calificat şi reducerea drastică a numărului total de angajaţi, la nivel naţional, în ultimii ani, cu peste 1.000 de persoane dintr-un total de 4.000 de persoane”, se anunță într-un comunicat transmis de Blocul Național Sindical.

Publicitate

Sindicaliștii reclamă că situaţia a ajuns într-un punct în care concursurile de angajare nu mai atrag candidaţi întrucât salarizarea a devenit extrem de nemotivantă, în raport cu volumul uriaş de muncă.

Volum impresionant de activitate desfășurat în sistemul CNAS

”În câteva exemple, subliniem volumul impresionant de activitate desfăşurat anual în sistemul CNAS/CAS. Astfel, în vederea decontării, se verifică aproximativ 8.500.000 de certificate medicale, 54.000.000 de reţete şi 5.700.000 de bilete de trimitere către laboratoare.

De asemenea, se decontează 113.000.000 de servicii de medicină primară, 37.000.000 de consultaţii în ambulatorii clinice şi 8.000.000 de servicii medicale spitaliceşti. Programul Naţional de Sănătate asigură tratamentul pentru 2.000.000 de bolnavi gravi, iar bugetul gestionat de CNAS se ridică la suma de 54 miliarde de lei, cel mai mare din ţară din sistemul public.

Publicitate

În aceste condiţii, în ultimii ani, numărul posturilor ocupate în sistemul de asigurări de sănătate public s-a redus de la 4.028 la doar 2.815, din cauza salariilor foarte mici în raport cu volumul, complexitatea şi responsabilitatea activităţii”, argumenetează reprezentanţii angajaţilor caselor de asigurări de sănătate.

Ce consecințe are întreruperea activității CNAS

Ei solicită soluţionarea problemelor expuse la nivelul Casei Naţionale de Sănătate şi a Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate şi atrag  atenţia că întârzierea rezolvării problemelor şi întreruperea activităţii prin declanşarea conflictului de muncă vor avea următoarele consecinţe:

• Nedecontarea prestaţiilor medicale ale furnizorilor de servicii medicale (spitale, laboratoare, etc.) va genera tensiuni sociale majore, prin neplata salariilor personalului angajat, al voucherelor de vacanţă, etc., şi va pune în pericol continuitatea tratamentelor pentru pacienţii cronici, inclusiv pentru beneficiarii programelor naţionale de sănătate, pentru care medicaţia este vitală.

• Serviciile furnizate de angajaţii CAS, cum ar fi eliberarea formularelor, cardurilor naţionale/europene, procesarea cererilor pentru dispozitive medicale şi eliberarea adeverinţelor, nu vor putea fi prestate.

• Cererile de recuperare a sumelor reprezentând concedii medicale depuse de angajatori nu vor fi plătite.

Apelul sindicaliștilor la adresa autorităților

”Menţionăm că lucrătorii din sistemul naţional de asigurări de sănătate sunt cei care contractează validează, verifică şi decontează serviciile realizate de toţi furnzorii din sistemul naţional de sănătate.

În consecinţă, facem un apel urgent către autorităţi să ia măsuri imediate pentru rezolvarea problemelor semnalate.

Ne dorim să găsim soluţii viabile şi să reîntregim sistemul de asigurări de sănătate cu specialişti corect plătiţi, astfel încât să putem continua să oferim servicii de calitate populaţiei şi să asigurăm condiţii decente de trai şi de muncă angajaţilor noştri”, conchid sindicaliştii.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 17 noiembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 17 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 17 noiembrie 2024:

Loto 6/49: 40, 15, 37, 22, 16, 7

Publicitate

Loto 5/40: 23, 15, 18, 4, 17, 31

Joker: 1, 38, 24, 15, 42 + 10

Noroc: 1 9 1 7 6 0 9

Publicitate

Noroc Plus: 4 6 7 0 1 9

Super Noroc: 1 5 5 3 4 7

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Șapte deținuți din Penitenciarul Botoșani au sărbătorit Ziua Mondială a Bunătății între persoanele cu dizabilități de la Leorda

Publicat

Publicitate

Șapte deținuți din Penitenciarul Botoșani au sărbătorit la finele săptămânii ziua de 13 noiembrie, Ziua mondială a Bunătății, alături de rezidenții de la Centrul de îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi „Sf. Daniel” de la Leorda.

După cum au explicat reprezentanții Penitenciarului Botoșani, pentru câteva ore, deținuții au uitat de zidurile unității și au semănat bunătate în inima celor care au mare nevoie de o mângâiere.

Aici au fost întâmpinați cu multă căldură indiferent de statutul lor, iar atmosfera nu i-a lăsat indiferenți.

Publicitate

Împreună au exersat compasiunea, altruismul și s-au pus în serviciul celor din centru, fără un câștig personal, dorind a dărui și a face bine dincolo de propria persoană. Au dat o mână de ajutor în gospodăria instituției și au socializat cu beneficiarii.

Interacțiunea i-a determinat să reconsidere greutatea pe care considerau că o resimt datorită încarcerării.

„Ne plângem noi câțiva ani, dar aici au un contract pe viață”, a declarat unul dintre participanți, impresionat de particularitățile celor aflați în grija centrului.

Publicitate

“Experiența trăită a avut un dublu rol, acela de a depune un efort conștient pentru a răspunde cu blândețe celor aflați în nevoie, dar mai ales de autoreflecție și conștientizare a propriilor priorități și valori.

Contrar stereotipurilor și cei din penitenciare au capacitatea de a fi buni, natura umană nelimitându-se doar la greșelile pe care le-au comis. Manifestarea empatie și a compasiunii pot fi acțiuni transformatoare, putând duce chiar la o schimbare profundă a perspectivei asupra vieții. Bunătatea nu costă nimic, dar înseamnă totul”, a transmis Penitenciarul Botoșani pe pagina de socializare.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (300)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024. Reţin din articolele publicate: Horia Gârbea – „Dacă bătrâneţea este o „obligaţie” a fiecăruia, măcar să ne păstrăm tinereţea de gândire şi să îmbătrânim frumos”; Maria Grădinaru – „Privesc peste acoperişurile ude înspre copilăria mea”; Adrian Alui Gheorghe – „Când vor să afle ceva / rostogolesc un măr, / care putrezeşte / până la adevăr”; Adrian Alui Gheorghe – „Timpul lasă dâre / ca balele de melc / pe frunze de mentă”; Adrian Alui Gheorghe – „Istoria putrezeşte în burta timpului / ca viermele în guşa păsării”; Adrian Alui Gheorghe – „Ascult glasul unei lumânări”; Mihaela Stanciu – „În preajma copiilor, frumosul nu trebuie căutat cu lupa pentru că puii de om sau puii de pisică şi peşte au aceeaşi candoare, chiar şi atunci când se lasă conduşi de idei năstruşnice”; Nicoleta Milea – „Poezia e ceva inefabil, grav şi tulburător”; Iulian Bitoleanu – „o specie extravagantă, rondelul”; Ella Leynard – „Cei veniţi fără smerenie / după un timp pleacă singuri”; Goethe – „Tot omul are, oricum ar fi / Un ultim noroc şi o ultimă zi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  O definiţie  a timpului dată de poeta  Anisia-Maria Pirontea: „E-atât de rege şi de prinţ, / E-atât de vrăjitor,/ E-atât de foc pâlpâitor, / Când suflu-n el şi clipe mor”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  Nicoleta Milea, într-o cronică, reia un punct de vedere al lui Constantin Noica despre poet şi poezie: „Poate fi tânărul de la sine poet? Este poezia o simplă îndeletnicire? Sau undeva ea este şi explozia unei acumulări care e fie a anilor, fie, mai ales, a culturii? La aceste întrebări, cine se dedică scrisului este dator să răspundă făptuind, asumându-şi cu un plus de luciditate şi sporită dăruire actul creaţiei şi al devenirii întru fiinţă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Compozitoarea Carmen Maria Cârneci, fiică a poetului Radu Cârneci şi sora poetei Magda Cârneci, acordă un amplu interviu (pp. 12-13) lui Ion Bogdan Ştefănescu. Fiind întrebată ce reprezintă Enescu pentru ea, răspunde: „Enescu este compozitorul matcă; expresia-unicat al filonului autohton; modelul de esenţializare – stilizare – recompunere în spiritul folclorului românesc în bună înţelegere cu toate curentele europene; genial generator de timbralitate elevată, de melodie mereu încărcată de expresie, de orchestraţie complexă, densă, în acelaşi timp rafinată. Un maestru absolut”;  Rugată să enunţe câte un vers  din opera tatălui şi a surorii sale, Carmen Maria Cârneci  răspunde: al tatălui – „Iubirea-i axul cerurilor toate”, al surorii – „O mână imensă mă poartă în palmă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.    Savu Popa publică poemul de întindere „Bunica şi gerul”. Merită  să reţinem: „… cu paşi de mâţ negricios, sfrijit, / Gerul urca tiptil scările, ajungea în dreptul ei, / I se gudura la picioarele-i învelite-n ciorapii de lână călduţi, / Apoi, ea îi căuta privirea, îşi vorbeau astfel, / De la ochi la ochi, / Ochii de prescură ai bunicii şi ochii de funingine ai gerului / Contopiţi într-o îmbrăţişare albastră, / Apoi, ea răsufla uşurată, înfiorând cerul, iar luna prindea a se roti rar, / Precum roata cea mică de la fântâna bătrână, patriarha satului…”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Horia Gârbea, umblând „Cu mască, fără mască, prin literatura română”,  ne  înştiinţează că Stan V. Cristea a scos volumul „Eminescu. Reflectări în lumina actualităţii” (Editura „Aius”, 2024). Reţin: „Astfel, Stan V. Cristea realizează o incursiune în exegeza eminesciană prin lucrări semnate de Constantin Cubleşan (patru volume publicate de-a lungul a opt ani), Lucian Boia, Nicolae Georgescu, Ana Dobre, Cassian Maria Spiridon, Iulian Bitoleanu, Zenovie Cârlugea, Tudor Nedelcea, Theodor Codreanu. Istoricul oferă astfel publicului fişe de lectură amănunţite ale acestor eminescologi ocazionali sau de cursă lungă. Chiar dacă se referă la lucrări de importanţă diferită, Stan V. Cristea păstrează acelaşi ton, descriptiv şi obiectiv, de cronicar adecvat subiectului, nu polemizează cu autorii, ci expune calm şi temeinic conţinutul fiecărei încercări, indiferent că e vorba de un dicţionar al „oamenilor din viaţa lui Eminescu” (Z. Cârlugea) sau de „hermeneutica exegezei” la Eminescu (Constantin Cubleşan) şi aşa mai departe. Rezultă o sinteză utilă la care poate apele oricine doreşte să afle cam ce s-a scris despre poet în contemporaneitatea imediată”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Ella Leynard despre tăcere în poemul „Biblioteca tăcerii”:Toate sensurile importante ale tuturor cuvintelor / s-au refugiat, repudiate de multe ori, în tăcerea / pe care dacă am şti să o citim, / am descoperi biblioteca nescrisă a umanităţii / de la începuturi până astăzi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   La rubrica intitulată „Cărţi”, revista acordă patru rânduri şi volumului botoşăneanului Mihai Babei, „Vreau să fiu vreau să nu uit” (Editura „Detectiv literar”): „Un volum de versuri generos recomandat de Marius Chelaru prin prefaţă şi Cassian Maria Spiridon pe ultima copertă. Deşi e în pragul vârstei de 75 de ani, Mihai Babei este un debutant recent (2020, adică la 70). Acest aspect insolit e chiar mai interesant decât textele lirice propriu-zise în care „bălteşte neliniştea”;

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Șofer din Hilișeu Horia dus la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge după ce a fost prins beat la volan

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 au oprit pentru control, pe drumul comunal din comuna Hilișeu Horia, un autoturism condus de un bărbat de 56 de ani, din aceeași localitate.

Având în vedere că emana halenă alcoolică, acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o alcoolemie de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Ulterior, bărbatul a fost transportat la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei exacte.

Publicitate

“Cercetările continuă sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending