Nova Apaserv S.A., furnizorul de apă de la Botoșani, a anunțat astăzi că intervenția la o avarie lasă fără apă trei localități și o bună parte din municipiul Dorohoi până luni, după care restricțiile vor fi aplicate doar pe perioada nopții.

Urmare a avariei produse în zona localității Leorda pe conducta din oțel Ø 400 mm, remediată operativ de echipele S.C. Nova Apaserv S.A., și având în vedere că umplerea rezervoarelor de la Dealu Mare și reechilibrarea sistemului sunt operațiuni ce trebuie să se facă lent și treptat, S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani va restricționa furnizarea apei până luni 29 aprilie 2024, ora 08:00, către utilizatorii din localitățile, Broscăuți, Corlăteni, Șendriceni – Pascari, inclusiv în municipiul Dorohoi zonele: Gării, Titulescu, Trestiana și Satul Nou.

Ulterior, în perioada 29-30.04.2024 restricțiile se vor face doar pe perioada nopții.

Publicitate

“Ne cerem scuze pentru disconfortul creat prin această intervenție accidentală produsă ca urmare a vechimii și uzurii conductei!”, a transmis S.C. Nova Apaserv S.A.

Poliţiştii de frontieră botoşăneni au depistat, pe suprafaţa râului Prut, aproximativ 500 metri de plase monofilament, care au fost îndepărtate de pe luciul de apă.

În ultima săptămână, poliţiştii de frontieră botoșăneni care executau misiuni de patrulare pe râul Prut sau în cooperare cu reprezentanți ai A.J.V.P.S. Botoșani, cu ambarcaţiile din dotare, au observat plase de pescuit, în lungime totală de aproximativ 500 metri, de tip monofilament, ce aveau ochiul de plasă sub dimensiunile admise de lege.

Poliţiştii de frontieră botoşăneni au îndepărtat plasele de pescuit din apă, fiind ridicate în vederea cercetărilor, iar peştii prinşi în ele au fost redaţi mediului natural acvatic.

Publicitate

“Polițiștii de frontieră efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârşirii infracţiunii de producere, import, deţinere, comercializare sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament”, a transmis purtătorul de cuvânt al S.T.P.F. Botoșani, comisar şef de poliţie Răcnea Minodora.

Sărbătoarea Floriilor, moment în care credincioșii celebrează intrarea Domnului în Ierusalim, este plină de tradiții, obiceiuri și superstiții care se leagă de această perioadă a anului și de renașterea naturii, relatează alba24.ro. Duminica Floriilor, cunoscută și sub numele de Duminica Stâlpărilor (o referire la ramurile de salcie sau măslin folosite pentru a-l întâmpina pe Iisus la intrarea sa în Ierusalim), este marcată cu o săptămână înaintea Învierii Domnului.

Simbolizează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat.

De data aceasta, îşi pregăteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca să fie recunoscut după lege că este Mesia, Mântuitorul lumii.

Publicitate

Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: ‘Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului’.

Prin aceste cuvinte, oamenii simţeau că însuşi Dumnezeu a venit în lume pentru a aduce mântuirea ei.

Intrând ca Împărat în Ierusalim, Iisus anticipează biruinţa Sa apropiată asupra morţii, ca şi biruinţa întregii omeniri pe care o purta în Sine, potrivit Agerpres.

Publicitate

De Florii își sărbătoresc ziua onomastica toti cei care, la botez, au primit nume de flori.

Tradiții și obiceiuri

„Floriile“ amintesc de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“.

După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, sunt puse pe morminte sau într-un loc curat.

Publicitate

Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată.

Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.

Sâmbăta dinaintea Floriilor este dedicată comemorării morţilor. Ziua aceasta este numită şi „Moşii de Florii” sau „Lazărul”, obişnuindu-se ca femeile să facă „plăcinte lui Lazăr“ şi să le dea de pomană.

Publicitate

De Florii se mănâncă peşte. Este a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Superstiții

La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morţii, care aşteaptă la poarta Raiului, să revină pe pământ, să se îmbăieze.

Cu ramurile de salcie sfințite, unii oameni se încing la mijloc, pentru a scăpa de durere.

De Florii, fetele puteau afla dacă se vor căsători sau nu în acel an. Puneau o oglindă și o cămașă curată sub un pom altoit. Când răsărea soarele, le foloseau pentru farmece de noroc în dragoste.

În unele zone, fetele fierbeau busuioc în apă, la miezul nopții. Dimineața se spălau pe cap cu această apă, ca să aibă păr frumos. Apoi turnau apa la rădăcina unui pom, ca să se uite băieții după ele ca după un copac înflorit.

Se spunea că cine se spală pe cap fără apă descântată risca să albească.

Se spune, de altfel, că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți prematur.

Nu se spală pe cap, ca să nu înflorească la fel ca pomii.

Se mai spune că așa cum va fi vremea de Florii, va fi și de Paște.

Se crede că cel care înghite trei mâţişori întregi în ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât.

Tot la sate exista credinţa potrivit căreia dacă aprinzi mâţişori şi afumi casa cu ei când este furtună, căminul va fi ferit de fulgere.

În ziua de Florii nu se lucrează. În toate casele de la sate se coc pâini din făină de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomană la săraci.

Potrivit unui studiu realizat de Boston Consulting Group (BCG), The Network și The Stepstone Group, numărul românilor în căutarea unor oportunități de angajare în străinătate este în declin, reprezentând doar 8% în prezent, comparativ cu 13% în 2020 și 22% în 2018. Cele trei destinații principale căutate de români pentru a lucra în afara țării sunt Germania, Regatul Unit și Spania, relatează mediafax.ro.

În ceea ce priveşte destinatiile globale preferate pentru relocare, România a ocupat locul 89, în creştere faţă de locul 92 în 2018 şi în scădere faţă de locul 78 în 2020.

Raportul se bazează pe răspunsurile a peste 150.000 de respondenţi din 188 de ţări. La nivel global, destinaţiile cele mai populare pentru cei care caută un loc de muncă sunt Australia, Statele Unite, Canada, Regatul Unit şi Germania, în timp ce oraşele cele mai populare sunt Amsterdam, Dubai, Abu Dhabi şi New York, alături de Londra.

Publicitate

În timp ce 22% dintre români căutau activ un loc de muncă în străinătate în 2018, numărul lor a scăzut la 13% acum trei ani şi la doar 8% anul trecut, mult mai mic decât media globală de 23% în 2023.

În acelaşi timp, în concordanţă cu tendinţele internaţionale, numărul românilor care ar accepta un loc de muncă în străinătate în regim de lucru la distanţă a crescut semnificativ, ajungând la 74% în 2023 faţă de 61% în 2020. Acest procentaj este mai mare decât media globală de 66%, care a crescut de la 57% acum trei ani.

Motivele financiare şi economice au fost menţionate ca fiind principalele argumente pentru români de a lua în considerare lucrul în străinătate, respectiv 85% dintre români (64% la nivel global). Un alt factor în favoarea mutării a fost o mai bună calitate a vieţii, motiv pentru care 77% dintre români (55% la nivel global) ar pleca în străinătate. O proporţie mult mai mare (59%) dintre români, comparativ cu media internaţională (35%), au menţionat sistemele mai bune de asistenţă socială şi de sănătate printre motive.

Publicitate

În România, 25% dintre cei care lucrează în design, artă, profesii creative şi arhitectură ar dori să lucreze în străinătate, urmaţi de muncitorii manuali (18%) şi profesioniştii în managementul afacerilor (17%).  În concordanţă cu tendinţa globală, aproximativ 30% dintre români ar lucra în străinătate pe termen lung, adică pentru o perioadă nedeterminată.

Studiul analizează şi motivele pentru care cei care au optat să rămână în ţările lor natale au decis să facă acest lucru. Atât respondenţii români (53%), cât şi cei globali (54%) au menţionat ca motiv principal faptul că nu ar putea să-şi ia cu ei membrii familiei sau partenerii. Atât respondenţii globali, cât şi românii (33% ambele grupuri) au făcut referire la legăturile puternice cu ţara natală ca motiv pentru a nu pleca.

În plus, 31% dintre români (16% la nivel global) au spus că dificultatea cumpărării de proprietăţi imobiliare în străinătate a fost un motiv pentru a rămâne.

Publicitate