A doua zi după Buna Vestire a Preacuratei Fecioare Născătoare de Dumnezeu, Biserica a hotărât a sărbători Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil cu cântări de laudă, cinstind pe bunul vestitor de bucurie.

Pentru că se cuvine aceluia a fi cinstit de noi după vrednicie, ca cel ce a slujit taina mântuirii noastre, aducând Fecioarei celei fără de prihană vestire despre întruparea lui Dumnezeu Cuvântul, în preacuratul ei pântece. Potrivit sfinților părinți, Dumnezeu a creat 99 de specii angelice (îngeri, dintre care o treime „au căzut”). Apoi, printr-o lucrare specială, Dumnezeu l-a creat pe Om. Iisus Hristos povestește parabola cu „a suta” oaie pierdută, în căutarea căreia pornește Păstorul.

Dumnezeu S-a întrupat pe Pământ pentru a readuce la „turmă” „oaia pierdută”. Sfinții părinți ne mai spun că îngerii sunt organizați în 9 cete (coruri) și 3 triade (ierarhii): 1. Serafimii, Heruvimii și Tronurile; 2. Domniile, Stăpâniile și Puterile; 3. Începătoriile, Arhanghelii și Îngerii.

Minunile Sfântului Arhanghel Gavriil

Potrivit Evangheliei după Luca, Sfânta Fecioară a fost aleasă de Dumnezeu și înștiințată de Arhanghelul Gavriil. Acesta i-a zis: „Bucură-te, cea plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei. Și vei lua în pântece, și vei naște fiu, și vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema.” Acest moment a rămas să fie sărbătorit, an de an, sub numele de Buna Vestire. În Vechiul Testament, este menționat cu numele lui doar în două viziuni ale profetului Daniel (a se vedea Daniel capitolul 8 și capitolul 9). Aici, el îi arată lui Daniel viitorul lui Israel.

De asemenea, Sfânta Tradiție ne arată că Gavriil este cel care l-a inspirat pe profetul Moise să scrie Cartea Facerii sau chiar întregul Pentateuh. Literatura rabinică târzie afirmă că tot el a fost îngerul care l-a învățat pe Iosif cele șaptezeci de limbi pe care trebuia să le cunoască pentru a putea guverna Egiptul, dar aceasta nu face parte din textul propriu-zis al Cărții Facerii. Motivul pentru care Gavriil este atât de mult cinstit în tradiția Bisericii este însă rolul pe care l-a avut la Buna Vestire și cu alte ocazii în Noul Testament. Astfel, în Luca 1, Gavriil îi apare mai întâi lui Zaharia, tatăl Înaintemergătorului Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul. Zaharia refuză mai întâi să creadă că el și soața lui stearpă, Elisabeta vor avea un copil la vârsta lor înaintată. Atunci, îngerul îi spune: „Eu sunt Gavriil, cel ce stă înaintea lui Dumnezeu. Și am fost trimis să grăiesc către tine și să-ți binevestesc acestea” (Luca 1, 19). Apoi îl pedepsește pe Zaharia să rămână mut până la nașterea copilului, pentru necredința lui.

El este acela care s-a arătat Sfintei și Dreptei Ana, pe când ea se ruga cu lacrimi, zicându-i: „Ana, s-a auzit rugăciunea ta la Dumnezeu și, iată, vei zămisli și vei naște pe Fiica cea Binecuvântată, prin care se vor binecuvânta toate semințiile pământului; și vei chema numele ei Maria.” Tot acesta s-a arătat și lui Iosif, încredințându-l, prin vis, despre Fecioara cea neispitită de nuntă. Astfel, el a fost personajul-cheie în vestirea către omenire a Întrupării Domnului Iisus Hristos. Acest Înger al Domnului s-a arătat și păstorilor ce-și păzeau turmele, noaptea, și le-a zis: „Vă binevestesc vouă bucurie mare: că s-a născut astăzi Mântuitorul.” Și, îndată, o mulțime de îngeri au cântat: „Mărire întru cei de sus, lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.” Prin acest Înger, la vremea patimilor Sale, Mântuitorul a primit întărire, deoarece Gavriil, puterea lui Dumnezeu se tâlcuiește și ca unul care, pe lângă altele, are și această slujire, de a întări pe cei ce sunt în nevoință.

El s-a arătat și mironosițelor, stând pe piatra mormântului și vestindu-le învierea din morți a lui Hristos. Ca cel ce a fost binevestitorul zămislirii și al nașterii, același s-a arătat a fi și Îngerul învierii. Tot el va fi cel care va vesti A doua Venire a Domnului, suflând într-o trâmbiță. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu l-a mai văzut pe Arhanghel încă odată în Muntele Eleonului când se ruga și când căpetenia îngerească i-a adus vestea adormirii și a mutării de la cele pământești la cele cerești. În sfârșit, Gavriil a fost de față la Patimile și la Învierea Domnului.

Se consideră că el era misteriosul „tânăr îmbrăcat doar cu o fâșie de pânză… care îl urma pe Iisus” (Marcu 14, 51-52). De fiecare dată apare ca un mesager care aduce vești importante. Mai întâi, el l-a anunțat pe Daniel despre întoarcerea evreilor din captivitatea babiloneană, după care i-a revelat (printr-o viziune spirituală) viitorul națiunilor. În tradiția ebraică Gabriel a fost și îngerul pedepsei divine care s-a abătut asupra așezărilor Sodoma și Gomora.

România va trece la ora de vară în ultima parte a lunii martie 2025. În noaptea dintre sâmbătă și duminică, 29 spre 30 martie, ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Astfel, la ora 03:00, vom sări direct la 04:00. Schimbarea va scurta noaptea cu o oră, iar această ajustare bruscă poate afecta, chiar și temporar, ritmul natural al organismului și calitatea somnului.

Schimbarea orei are loc de două ori pe an: în martie, când trecem la ora de vară și zilele devin mai luminoase și în octombrie, când revenim la ora de iarnă și nopțile se lungesc.

Ora de vară în România

România folosește ora de vară în acord cu statele Uniunii Europene. Această practică a fost introdusă pentru prima dată în 1932, când ceasurile erau ajustate sezonier pentru a profita mai bine de lumina naturală, potrivit agerpres.ro.

30 martie va avea doar 23 de ore.

Între 1932 și 1939, ora de vară era aplicată anual și începea din prima duminică a lunii aprilie până în prima duminică din octombrie. Însă, între 1941 și 1979, această regulă a fost suspendată.

În 1979, România a aderat la Convenția fusurilor orare, iar în 1997, printr-o ordonanță oficială, s-a stabilit că ora de vară începe în ultima duminică din martie, când ora 03:00 devine 04:00 și se încheie în ultima duminică din octombrie, când ora 04:00 revine la 03:00.

Ora de vară în Europa

Conform legislaţiei Uniunii Europene actuale, se trece la ora de vară în ultima duminică a lunii martie şi se revine la ora iniţială în ultima duminică a lunii octombrie.

Schimbarea orei a fost aplicată pentru prima dată în Europa în timpul Primului Război Mondial, în 1916.

Germania a fost prima țară care a adoptat ora de vară, în perioada 30 aprilie – 1 octombrie. La scurt timp, Marea Britanie a urmat acest exemplu și a aplicat schimbarea între 21 mai și 16 octombrie.

Ulterior, mai multe țări europene, printre care Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia și Turcia, au introdus această măsură.

În prezent, aproape toate statele europene folosesc ora de vară, cu excepția Rusiei, Islandei și Belarusului, care au renunțat la această practică.

Cum a apărut ideea orei de vară

Prima propunere legată de schimbarea orei a venit în 1784 de la Benjamin Franklin, care sugera, într-un mod satiric, că acest sistem ar economisi lumânări prin folosirea luminii naturale de dimineață.

Ideea a fost dezvoltată mai târziu, în 1895, de entomologul neozeelandez George Vernon Hudson, care își dorea mai mult timp pentru a studia insectele.

Ora de vară a fost introdusă oficial în Statele Unite pe 31 martie 1918 și a fost aplicată pe scară largă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În 1966, a devenit obligatorie la nivel național, iar în anii ’80, președintele Ronald Reagan a prelungit perioada în care era folosită, pentru a conserva energia.

Cum să te adaptezi mai ușor la schimbarea orei de vară

Pentru a face tranziția mai ușoară atunci când se schimbă ora, specialiștii recomandă câteva măsuri simple, potrivit hotnews.ro:

• Dormitul suficient cu cel puțin o săptămână înainte de trecerea la ora nouă poate ajuta corpul să se adapteze mai bine;
• Culcatul mai devreme în primele zile după schimbare contribuie la reglarea ritmului biologic;
• Reducerea expunerii la ecrane cu lumină albastră înainte de somn previne tulburările de adormire;
• Evitarea activităților intense și a stimulării mentale puternice seara ajută organismul să intre mai ușor în ritmul nou.

O altercație între două persoane fără adăpost s-a transformat, sâmbătă seară, într-un incident violent, surprins în direct de o cameră de supraveghere amplasată lângă platforma de colectare a deșeurilor de pe Aleea Școlii nr. 4, în municipiul Botoșani.

Imaginile transmise în timp real către dispeceratul Poliției Locale au arătat cum conflictul verbal a escaladat rapid într-o confruntare fizică, desfășurată chiar lângă ghena de gunoi.

În doar câteva minute, o patrulă mobilă de ordine publică a fost trimisă la fața locului. Polițiștii au intervenit prompt, reușind să separe cele două persoane și să restabilească ordinea. Ambele au fost legitimate, iar în urma verificărilor s-a constatat că una dintre ele prezenta leziuni care necesitau asistență medicală.

Un echipaj de ambulanță a fost solicitat de urgență, iar persoana rănită a fost transportată la Unitatea de Primiri Urgențe pentru investigații suplimentare. Cei doi bărbați, cunoscuți ca fiind persoane fără adăpost, au fost sancționați contravențional conform Legii nr. 61/1991 privind ordinea și liniștea publică. Valoarea totală a amenzilor aplicate s-a ridicat la 1.500 de lei.

Poliția Locală Botoșani atrage atenția asupra riscurilor generate de conflictele dintre persoane vulnerabile, care, în lipsa unui mediu stabil și a sprijinului social, pot degenera rapid în acte de violență. Reprezentanții instituției subliniază importanța rețelei de supraveghere video în monitorizarea zonelor publice, un instrument esențial în intervențiile rapide și eficiente.

Astfel de acțiuni contribuie nu doar la menținerea siguranței în comunitate, ci și la protejarea celor aflați în cele mai dificile situații de viață, a transmis Poliția Locală Botoșani, cea care este implicată în gestionarea problemelor sociale din spațiul urban.

Încă un pas important pentru realizarea Autostrăzii Moldovei A7. A fost desemnat câștigătorul contractului pentru proiectarea și execuția primului lot al sectorului Pașcani–Suceava.

Tronsonul, care va avea o lungime de 33 de kilometri, a fost atribuit unei companii românești, Spedition UMB, firma lui  Dorinel Umbrărescu, practic cel mai puternic contructor român, valoarea contractului fiind de 3,06 miliarde de lei, fără TVA.

Durata totală a contractului este de 30 de luni, din care 6 luni vor fi alocate fazei de proiectare, iar 24 de luni pentru execuția efectivă a lucrărilor. Pe traseul acestui nou segment al A7 vor fi construite mai multe elemente de infrastructură rutieră de complexitate ridicată, printre care două viaducte – unul de peste 1.049 metri peste DJ208 și CF517, și altul de peste 604 metri peste râul Ruja.

Totodată, constructorul va realiza un pasaj cu o lungime de 868 metri, peste pârâul Pulpa, DJ208S și CF500. Proiectul prevede și amenajarea a patru parcări de scurtă durată, un spațiu de servicii modern, precum și trei noduri rutiere, în zonele Tătăruși-Heci (intersecție cu DJ208F), Dolhasca (DJ208I) și Roșcani.

O noutate importantă a acestui contract este că toate parcările și spațiile de servicii vor fi dotate cu infrastructura necesară instalării a minimum 8 stații de încărcare pentru autoturisme electrice, o condiție aliniată la cerințele de mobilitate sustenabilă din cadrul Programului Transport 2021–2027.

Semnarea contractului este posibilă peste aproximativ 10 zile, termen legal în care părțile interesate pot depune eventuale contestații. Dacă nu vor exista obiecții, lucrările ar putea începe în scurt timp, consolidând avansul Autostrăzii Moldovei în direcția conectării regiunii de nord-est a țării la rețeaua națională de autostrăzi.

Construcția Lotului 1 al autostrăzii Pașcani – Suceava va începe de la Nodul Rutier Pașcani (care aparține tronsonului anterior al A7) și se va termina în nodul rutier Roșcani.