Instanța de judecată și-a însușit propunerea organelor judiciare și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, a tânărului de 23 de ani, din municipiul Botoșani.
Acesta este bănuit de comiterea infracțiunilor de tâlhărie calificată și viol.
Amintim că, luni, polițiștii din Botoșani au fost sesizați prin apel 112, cu privire la faptul că o femeie, de 66 de ani, din municipiul Botoșani, ar fi fost agresată în timp ce se afla la domiciliu.
Din verificările efectuate până în acest moment a reieșit faptul că la data de 19 septembrie a.c., în jurul orei 03:00, un bărbat ar fi bătut la ușa apartamentului în care se afla victima, iar în momentul în care aceasta i-a deschis, bărbatul ar fi agresat-o și i-ar fi sustras din locuință mai multe bunuri.
În același context, prin constrângere, ar fi întreținut un act sexual cu victima.
Persoana bănuită de comiterea faptelor, un tânăr de 23 de ani, din municipiul Botoșani, a fost identificat și se află în custodia poliției.
Publicitate
În cauză se continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunilor de tâlhărie calificată și viol.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Oficialități din România și Republica Moldova vor fi prezente, sâmbătă, la demararea lucrărilor primului pod rutier de autostradă peste râul Prut din ultimii 60 de ani – Podul de la Ungheni, printr-un eveniment simbolic denumit generic Festivalul ‘Podul de Flori’, notează AGERPRES.
‘Podul de Flori’ va uni localitatea Zagarancea din raionul Ungheni, Republica Moldova, și comuna Golăești din județul Iași din România, și este parte a Autostrada Unirii (A8), cu rol major în interconectarea celor două rețele rutiere naționale – Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni și viitoarea Autostradă Ungheni – Chișinău, ambele cu termen de finalizare estimat pentru anul 2030.
‘Podul de Flori’ este primul dintre cele patru noi poduri peste Prut stabilite spre execuție, pentru care există deja contractul de proiectare și execuție semnat în cursul toamnei trecute.
La acest eveniment vor fi prezenți, printre alții, Vladimir Bolea, viceprim-ministrul Republicii Moldova, Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România.
De asemenea, va fi prezent și candidatul Alianței Electorale România Înainte, Crin Antonescu, precum și alți oficiali de la Chișinău, București, Bruxelles, alături de autorități locale și cetățeni de pe ambele maluri ale Prutului.
Potrivit organizatorilor, Festivalul ‘Podul de Flori’ va începe de la ora 12:00 în Piața Independenței din Ungheni, care va deveni scena unui eveniment de referință pentru relația dintre România și Republica Moldova.
Publicitate
Începând cu ora 15:30 va fi dat startul lucrărilor de foreze pe ambele maluri ale Prutului, printr-o manifestație cu participarea cetățenilor, oficialilor și a presei, în satul Zagarancea, pe șantierul de construcție al podului.
Atmosfera festivalului ‘Podul de Flori’ din Piața Independenței din Ungheni va fi întreținută pe parcursul întregii zile de artiști de top din ambele țări, reuniți într-un program muzical spectaculos.
O expoziție documentară ‘Poduri de Memorie’ va aduce în prim-plan momente esențiale din istoria recentă a celor două țări.
Într-un moment simbolic, cerul Ungheniului va fi brăzdat de aeronavele ‘The Hawks of Romania’, cu demonstrații spectaculoase de zbor și parașutism.
Participanții sunt așteptați și în zona gastronomică, cu preparate tradiționale și un târg al producătorilor locali.
Cu prilejul festivalului, va fi lansat un concurs de design adresat artiștilor vizuali din România și Republica Moldova. Lucrarea câștigătoare va fi imprimată pe panourile fonoabsorbante ale viitorului pod rutier Ungheni-Ungheni. AGERPRES
Vineri, polițiștii din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor au emis ordonanță de reținere, pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat, de 43 de ani, din județul Botoșani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de schingiuirea animalelor.
În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că acesta, în ziua de 1 aprilie a.c., deranjat de faptul că un câine de rasă comună, talie mică a pătruns în curtea locuinței și alerga după păsările din curte, i-ar fi aplicat acestuia mai multe lovituri, cu un obiect dur din gospodărie, după care l-ar fi aruncat în drumul public, din fața locuinței.
Bărbatul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, cercetările fiind continuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani.
TikTok își consolidează activitatea de a proteja platforma prin lansarea Centrului Electoral dedicat alegerilor din România, printr-o nouă campanie de educație media și prin colaborarea continuă cu peste 20 de parteneri de fact-checking, conform unui comunicat remis, vineri, Agerpres.
”Pe măsură ce următoarea rundă de alegeri din România se apropie, TikTok anunță astăzi o serie de actualizări care consolidează activitatea continuă de a proteja platforma și de a conecta comunitatea la informații despre alegeri de încredere.
TikTok le oferă oamenilor oportunitatea de a descoperi și a se conecta cu conținutul și creatorii care îi inspiră.
În perioadele electorale, TikTok lucrează continuu pentru a proteja platforma și pentru a menține un spațiu civilizat, în care utilizatorii se pot exprima liber și pot construi comunități.
Mii de specialiști în Trust & Safety și Security au protejat TikTok în peste 200 de alegeri din întreaga lume în ultimii cinci ani, inclusiv cele din Germania și Croația, precum și alte alegeri desfășurate deja în Europa în acest an.
Astăzi, TikTok consolidează această activitate prin lansarea Centrului Electoral dedicat alegerilor din România, printr-o nouă campanie de educație media și prin colaborarea continuă cu peste 20 de parteneri de fact-checking”, se menționează în comunicat.
Publicitate
Astfel, pentru a sprijini comunitatea în accesarea informațiilor oficiale privind aceste alegeri, TikTok a lansat săptămâna trecută un Centru Electoral, disponibil utilizatorilor prin funcția de Căutare și prin bannere afișate la conținutul relevant despre alegeri.
Centrul Electoral oferă informații esențiale, date importante și direcționează utilizatorii către site-ul Autorității Electorale Permanente.
De asemenea, include informații despre politicile TikTok și sfaturi de educație media pentru crearea, distribuirea și interacțiunea cu conținutul, dezvoltate în parteneriat cu Funky Citizens.
Totodată, platforma continuă să investească în inițiative de educație media pentru a le oferi membrilor comunității abilitățile necesare pentru a analiza critic conținutul online, a identifica dezinformarea și a accesa surse de încredere.
‘Înaintea alegerilor prezidențiale din România, TikTok lansează o campanie de educație media în colaborare cu o serie de parteneri media importanți din România pentru a încuraja gândirea critică și a ajuta comunitatea să facă distincția între fapte și ficțiune atunci când vizualizează conținut online. În cadrul campaniei, partenerii media au realizat o serie de videoclipuri educaționale care explică cum pot utilizatorii să recunoască și să evite dezinformarea, le oferă instrumentele necesare pentru a evalua critic conținutul online și îi ghidează către surse oficiale. Aceste videoclipuri sunt disponibile comunității din România prin intermediul Centrului Electoral și vor fi promovate activ pentru a le asigura vizibilitate pe parcursul perioadei electorale’, se subliniază în comunicat.
Potrivit sursei citate, dezvoltarea Centrului Electoral este doar o parte a activității mai ample de a proteja integritatea TikTok.
Această activitate este condusă de Grupul de lucru dedicat alegerilor, alcătuit din experți în securitate cibernetică, activități înșelătoare, dezinformare și integritate electorală. Grupul de lucru coordonează activitatea de a proteja platforma, utilizând atât tehnologii avansate de moderare, cât și moderare umană.
Aceștia continuă să protejeze cu rigurozitate comunitatea TikTok, pentru ca oamenii să se exprime în siguranță pe subiecte care contează pentru ei, aplicând o serie de măsuri menite să asigure respectarea politicilor detaliate în hub-ul global pentru integritatea alegerilor.
Platforma colaborează activ cu toate autoritățile relevante în contextul alegerilor, punându-le la dispoziție canale dedicate prin care pot raporta conținutul despre care consideră că poate încălca fie Regulile Comunității TikTok, fie reglementările în vigoare.
În pregătirea pentru alegerile care urmează, a extins și mai mult accesul la aceste instrumente prin adăugarea unor instituții guvernamentale și a unor instituții de specialitate locale suplimentare.
O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor, scrie AGERPRES.
Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională abia în 1990. În același an, Adunarea Generală a adoptat rezoluția 45/190, solicitând ‘cooperare internațională pentru a aborda și atenua consecințele de la centrala nucleară de la Cernobîl’. Acesta a fost începutul implicării Organizației Națiunilor Unite în redresarea de la Cernobîl. A fost înființat un Grup de lucru pentru a coordona cooperarea la Cernobîl, arată https://www.un.org/.
În 1991, ONU a creat ”Chernobyl Trust Fund”.
Din 1986, familia de organizații ONU și mai multe ONG-uri importante au lansat peste 230 de proiecte diferite de cercetare și asistență în domeniile sănătății, siguranței nucleare, reabilitării, mediului, producției de alimente curate și informației.
În 2002, Națiunile Unite au anunțat o schimbare în strategia Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung. PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) și birourile sale regionale din cele trei țări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaționale, naționale și publice care vizează dezvoltarea durabilă a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Rețeaua Internațională de Cercetare și Informare privind Cernobîlul (ICRIN).
Publicitate
La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care desemna ziua de 26 aprilie drept Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl. În rezoluția sa, Adunarea Generală a recunoscut că, la trei decenii de la dezastru, persistă consecințe grave pe termen lung, iar comunitățile și teritoriile afectate se confruntă în continuare cu nevoi conexe.
Finalizarea amplasării noii structuri de izolare peste vechiul sarcofag a reprezentat o etapă importantă atinsă în 2019, 2,2 miliarde de euro fiind furnizate de peste 45 de națiuni donatoare prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Noua clădire de izolare a fost predată Guvernului Ucrainei pe 10 iulie 2019. Amploarea proiectului, în ceea ce privește cooperarea internațională, îl face unul dintre cele mai importante din domeniul securității nucleare.
Istoria accidentului nuclear de la Cernobîl
Accidentul de la Cernobîl din 1986 a fost rezultatul unei proiectări defectuoase a reactorului, operat de personal insuficient instruit, explică https://world-nuclear.org/. Explozia cu abur și incendiile rezultate au eliberat în mediu cel puțin 5% din miezul radioactiv al reactorului, provocând depunerea de materiale radioactive în multe părți ale Europei.
Doi muncitori ai centralei Cernobîl au murit din cauza exploziei din noaptea accidentului. Printre victime s-au numărat pompierii care au intervenit la incendiile inițiale de pe acoperișul clădirii turbinelor, iar 28 de persoane au murit în următoarele săptămâni, ca urmare a sindromului iradierii acute. Aproximativ 350.000 de persoane au fost evacuate în urma accidentului.
Complexul energetic de la Cernobîl, situat la aproximativ 130 km nord de Kiev, Ucraina, și la aproximativ 20 km sud de granița cu Belarus, cuprindea patru reactoare nucleare. Unitățile 1 și 2 au fost construite între 1970 și 1977, iar unitățile 3 și 4 au fost finalizate în 1983. Alte două reactoare erau în construcție în momentul accidentului. La sud-est de centrală, a fost construit un lac artificial de aproximativ 22 de kilometri pătrați, situat lângă râul Pripiat, un afluent al Niprului, pentru a furniza apă de răcire reactoarelor.
Această zonă a Ucrainei avea o densitate scăzută a populației. La aproximativ 3 km distanță de reactor, în noul oraș Pripiat trăiau 49.000 de locuitori. Orașul vechi Cernobîl, care avea o populație de 12.500 de locuitori, se află la aproximativ 15 km sud-est de complex. Pe o rază de 30 km de la centrala electrică, populația totală era între 115.000 și 135.000 de locuitori la momentul accidentului.
Accidentul a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă, iar cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru a cauzat perturbări sociale și economice grave pentru părți mari ale populației din Belarus, Rusia și Ucraina. Doi radionuclizi, iodul-131, cu durată scurtă de viață, și cesiul-137, cu durată lungă de viață, au cântărit greu în doza de radiații. Se estimează că tot gazul xenon, aproximativ jumătate din iod și cesiu și cel puțin 5% din materialul radioactiv rămas în miezul reactorului Cernobîl 4 (care avea 192 de tone de combustibil) au fost eliberate în urma accidentului. Cea mai mare parte a materialului eliberat s-a depus în apropiere sub formă de praf și resturi, dar materia mai ușoară a fost transportată de vânt peste Ucraina, Belarus, Rusia și, într-o oarecare măsură, peste Scandinavia și Europa.
Orașul Pripiat, unde locuiau operatorii centralei, a fost evacuat pe 27 aprilie 1986. Până pe 14 mai, aproximativ 116.000 de persoane care locuiau pe o rază de 30 de kilometri fuseseră evacuate și ulterior relocate. În anii care au urmat accidentului, alte 220.000 de persoane au fost relocate în zone mai puțin contaminate, iar zona de excludere inițială cu o rază de 30 km (2.800 km2) a fost modificată și extinsă pentru a acoperi 4.300 de kilometri pătrați.
Comitetul științific al Națiunilor Unite pentru evaluarea efectelor radiațiilor atomice (UNSCEAR) a concluzionat că, în afară de aproximativ 5.000 de cazuri de cancer tiroidian (soldate cu 15 decese), ‘nu există dovezi ale unui impact major asupra sănătății publice atribuibil expunerii la radiații, la 20 de ani de la accident’, potrivit sursei citate. Conform unui raport UNSCEAR din 2018, aproximativ 20.000 de cazuri de cancer tiroidian au fost diagnosticate între 1991 și 2015 la pacienți care aveau 18 ani sau mai puțin la momentul accidentului. Raportul afirmă că un sfert din cazuri (5000 de cazuri) s-au datorat ‘probabil’ dozelor mari de radiații și că acest raport a fost probabil mai mare în anii anteriori și mai mic în anii următori. Cancerul tiroidian nu este de obicei fatal dacă este diagnosticat și tratat din timp. Conform raportului, dintre diagnosticele puse între 1991 și 2005, 15 s-au dovedit a fi fatale.
La începutul anilor 1990, aproximativ 400 de milioane de dolari s-au cheltuit pentru îmbunătățirea siguranței reactoarelor rămase de la Cernobîl. Reactorul 3 a funcționat până în decembrie 2000. Unitatea 2 a fost închisă după un incendiu în sala turbinelor în 1991, iar unitatea 1 la sfârșitul anului 1997. Aproape 6.000 de oameni lucrau la centrală în fiecare zi, iar doza lor de radiații s-a încadrat în limitele acceptate la nivel internațional.
Noua structură de siguranță (New Safe Confinement – NSC) pentru sarcofag a fost finalizată în 2017. Structura închisă ermetic are rolul de a permite inginerilor să demonteze de la distanță structura din 1986, care a protejat rămășițele reactorului de intemperii, încă din săptămânile de după accident.
Cernobîl în zilele noastre
Pe 24 februarie 2022, forțele rusești au preluat controlul asupra tuturor instalațiilor centralei nucleare de la Cernobîl. Nivelurile de control ale dozelor de radiații gamma în zona de excluziune a Cernobîlului au fost depășite. Inspectoratul de Reglementare Nucleară al Ucrainei (SNRIU) a anunțat că creșterea nivelurilor de radiații s-a datorat probabil ‘perturbării stratului superior al solului din cauza mișcării unui număr mare de mașini militare grele prin zona de excluziune și a creșterii poluării aerului’. Citirile de radiații de la fața locului au fost evaluate de AIEA ca fiind scăzute și în conformitate cu nivelurile apropiate de nivelurile de fond.
Pe 9 martie 2022, centrala de la Cernobîl a pierdut conexiunea la rețea. SNRIU a transmis că generatoarele diesel de rezervă funcționau și aveau combustibil pentru 48 de ore. Pe 13 martie, Energoatom a raportat că operatorul sistemului de transport Ukrenergo a reușit să repare o linie electrică necesară pentru restabilirea alimentării externe cu energie electrică a Cernobîlului. Amplasamentul urma să fie reconectat la rețea o zi mai târziu, dar Ukrenergo a raportat în dimineața zilei de 14 martie că linia a suferit daune suplimentare ‘din partea forțelor de ocupație’. Mai târziu, pe 14 martie, Ukrenergo a anunțat că alimentarea cu energie electrică externă a fost restabilită, iar la ora 16:45 centrala a fost reconectată la rețeaua electrică a Ucrainei.
Pe 31 martie 2022, controlul asupra amplasamentului a revenit personalului ucrainean. Din ianuarie 2023, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are o prezență permanentă la toate centralele nucleare ale Ucrainei.
Foto: (c) SERGEY DOLZHENKO/EPA
Pe 14 februarie 2025, o dronă a lovit acoperișul NSC și a străpuns atât învelișul exterior, cât și pe cel interior din oțel al structurii. AIEA a declarat că nivelurile de radiații din interiorul și exteriorul structurii au rămas normale și stabile. AGERPRES