Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga, una dintre cele mai importante unități de tratament din județul Botoșani, va beneficia de lucrări de modernizare, dotări noi și o cantină construită de la zero, printr-un proiect finanțat cu fonduri europene.

Consiliul Județean Botoșani, în calitate de lider de proiect, a anunțat astăzi lansarea inițiativei „Conectați pentru sănătatea oamenilor” – CONNECT I.D. ROMD00398, derulată în parteneriat cu Consiliul Raional Anenii Noi din Republica Moldova. Proiectul este finanțat în cadrul Programului INTERREG VI-A NEXT România–Republica Moldova 2021–2027, la Prioritatea 2 – Dezvoltare socială peste granițe, și are o valoare totală de 1.463.241,38 euro, din care peste 1,3 milioane de euro provin din cofinanțarea Uniunii Europene.

Investiție majoră pentru Sanatoriul Podriga

Pe componenta botoșăneană, proiectul prevede reabilitarea Pavilionului 2 al Sanatoriului Podriga, construirea unei cantine moderne și achiziția de echipamente și dotări specifice pentru îmbunătățirea condițiilor de tratament și a confortului pacienților.

Modernizarea infrastructurii va contribui la creșterea calității actului medical și la asigurarea unor condiții demne de standardele actuale din domeniul sănătății.

„Este un pas important pentru infrastructura medicală a județului nostru. Sanatoriul Podriga deservește o categorie vulnerabilă de pacienți, iar investiția aceasta va îmbunătăți semnificativ calitatea vieții lor, dar și condițiile de lucru pentru personalul medical”, au precizat reprezentanții Consiliului Județean Botoșani.

Schimburi de experiență și parteneriat peste graniță

Proiectul nu se rezumă doar la investiții în infrastructură. În următorii doi ani, 18 cadre medicale și membri ai personalului auxiliar vor participa la două schimburi de experiență – unul în Botoșani și unul în Anenii Noi – pentru a împărtăși bune practici în tratarea pacienților și în managementul instituțiilor sanitare.

Pe partea Republicii Moldova, Centrul de Sănătate Anenii Noi va beneficia de lucrări de reparații interioare și dotări noi, asigurându-se astfel o dezvoltare echilibrată și cooperare transfrontalieră reală între cele două regiuni.

Durata proiectului și impactul local

Proiectul „Conectați pentru sănătatea oamenilor” va fi implementat în perioada 26 iunie 2025 – 25 iunie 2027, având o durată totală de 24 de luni.

La final, autoritățile estimează că investiția va conduce la creșterea accesului egal la servicii medicale, modernizarea infrastructurii sanitare și creșterea rezilienței sistemului de sănătate în zona de graniță România–Republica Moldova.

Un militar din Botoșani a reușit o performanță remarcabilă în competiția „Cel mai bun trăgător din Forțele Terestre Române”, etapa organizată la Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” din Iași, cu prilejul Zilei Armatei României.

Caporalul Constantin Bîșcă, din cadrul Batalionului 335 Artilerie „Alexandru cel Bun” Botoșani, a obținut locul al II-lea într-o competiție extrem de strânsă, în care precizia, calmul și experiența au făcut diferența.

La întrecerea desfășurată între militarii din subordinea Brigăzii 15 Mecanizate, participanții au demonstrat măiestrie în mânuirea armamentului și concentrare exemplară, într-un cadru dominat de fair-play și profesionalism.

Clasamentul final al competiției a fost următorul:
🥇 Locul I: Plutonier-major Gîju Sever Cătălin, Batalionul 814 Tancuri „Mihai Vodă”, Turda
🥈 Locul II: Caporal Bîșcă Constantin, Batalionul 335 Artilerie „Alexandru cel Bun”, Botoșani
🥉 Locul III: Locotenent Vatră Vlad, Batalionul 198 Logistic „Prut”

Reprezentanții Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt” au felicitat toți participanții pentru profesionalism și devotament, subliniind că astfel de competiții consolidează spiritul de echipă, precizia în acțiune și performanța militară.

Pentru Botoșani, rezultatul caporalului Constantin Bîșcă aduce o nouă confirmare a valorii militarilor din Batalionul 335 Artilerie „Alexandru cel Bun”, una dintre cele mai respectate unități din nordul Moldovei, cu tradiție în pregătirea de elită a trupelor de artilerie.

Atmosferă de sărbătoare, zâmbete și emoții la Grădinița Bălușeni, unde a avut loc o nouă ediție a Festivalului Toamnei, un eveniment care a adunat copii, părinți, cadre didactice și reprezentanți ai administrației locale într-o manifestare plină de culoare și tradiție.

Primarul comunei Bălușeni, Claudiu Doroftei, a fost prezent la eveniment și a transmis un mesaj de apreciere pentru implicarea comunității educaționale.

„Mă bucur că am avut prilejul să particip astăzi la Festivalul Toamnei organizat de Grădinița Bălușeni. Felicit organizatorii pentru implicare și pentru frumoasa colaborare cu părinții și comunitatea locală. Ați reușit să aduceți culoare, zâmbete și bucurie în sufletele noastre. Vă doresc tuturor multă sănătate, inspirație și cât mai multe activități frumoase împreună!”, a transmis edilul localității, primarul Claudiu Doroftei.

Evenimentul a reunit activități tematice dedicate anotimpului toamna, momente artistice susținute de cei mici, decoruri realizate manual și expoziții cu produse tradiționale specifice sezonului.

Festivalul Toamnei de la Bălușeni s-a transformat, de la an la an, într-o tradiție locală care aduce împreună comunitatea, promovează spiritul de colaborare între școală și familie și îi învață pe cei mici frumusețea lucrurilor simple.

Municipiul Botoșani se află pe locul 33 din cele 41 de reședințe de județ din România, potrivit celei mai noi ediții a CITY INDEX 2025, barometrul de performanță urbană realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare.

Raportul analizează 51 de indicatori economici, sociali și culturali pentru perioada noiembrie 2023 – iulie 2025, oferind o imagine comparativă a modului în care se dezvoltă orașele din România sub trei dimensiuni: Calitatea locului, Prosperitate și Vibrație.

Botoșaniul, oraș cu potențial nevalorificat

Cu un scor total de 29,6 puncte, Botoșaniul rămâne în jumătatea inferioară a clasamentului, dar raportul arată clar că orașele medii, precum Botoșani, încep să-și contureze tot mai clar direcțiile de dezvoltare.

„Peste 80% dintre municipii ocupă cel puțin o poziție în top 3 la nivel național pentru unul dintre indicatorii analizați. Fiecare comunitate are atuuri proprii cu care se poate diferenția”, explică Florian Filat, directorul executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare.

Pentru Botoșani, principalele puncte de relansare rămân educația, cultura și viața comunitară, domenii care pot oferi orașului o identitate clară și o atractivitate crescută, mai ales pentru tineri.

Cu o infrastructură educațională solidă, o scenă artistică activă și o istorie culturală bogată, Botoșaniul are toate premisele pentru a urca în anii următori în ierarhia urbană a României.

Unde pierde Botoșaniul

Conform raportului, dimensiunea Prosperității – care reflectă economia, investițiile și dinamica pieței muncii – rămâne punctul slab al orașului.

În schimb, la capitolul Calitatea locului, ce include aspecte precum mediu, sănătate și infrastructură de bază, și la Vibrație, care măsoară energia socială, culturală și civică, Botoșaniul arată un potențial în creștere, mai ales dacă își valorifică evenimentele culturale și inițiativele civice.

Comparativ cu celelalte orașe din Moldova

În regiunea Moldovei, diferențele între orașe sunt tot mai vizibile. Iașiul rămâne cel mai performant municipiu din estul țării, pe locul 7 național (51,1 puncte), urmat de Suceava, care urcă pe locul 11 (42,6 puncte), și Bacău, aflat pe locul 23 (35,9 puncte).

Piatra-Neamț se află pe locul 25, iar Focșaniul pe locul 31, în timp ce Botoșaniul (locul 33) depășește doar câteva reședințe din sudul țării.

Analiza arată că orașele moldovene din mijlocul clasamentului sunt într-un moment de repoziționare: unele pun accent pe fonduri europene și infrastructură, altele pe viață culturală și implicare civică.

Pentru Botoșani, raportul sugerează o strategie de tip soft power — bazată pe educație, cultură și inovare — ca alternativă la investițiile masive în infrastructură greu de realizat pe termen scurt.

Ce ar putea schimba clasamentul în anii următori

Potrivit Institutului pentru Orașe Vizionare, divertismentul și viața culturală au devenit în 2025 factorii cu cea mai mare influență asupra performanței urbane – peste 10% din scorul total. „Orașele care investesc în viață culturală și recreativă autentică își cresc atractivitatea și performanța urbană”, se arată în raport.

Pentru Botoșani, care are deja un calendar bogat de festivaluri, manifestări artistice și evenimente educaționale, această direcție poate fi consolidată prin parteneriate locale și promovarea identității culturale.

România urbană: stabilitate la vârf, competiție în mijloc

La nivel național, Cluj-Napoca se menține lider cu 66,4 puncte, urmat de București (64,3) și Sibiu (58,6). În timp ce primele zece poziții sunt aproape neschimbate față de 2024, zona de mijloc a clasamentului este marcată de o competiție tot mai strânsă.

Orașe precum Craiova, Bistrița sau Miercurea-Ciuc au urcat vizibil datorită investițiilor în turism, cultură și calitatea vieții, confirmând că vibrația comunitară a devenit un criteriu decisiv pentru performanța urbană.

CITY INDEX 2025 este realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV), o organizație care dezvoltă instrumente de analiză și planificare urbană.