Două femei au ajuns la spital în urma unui accident rutier produs, seara trecută, pe strada Tudor Vladimirescu, din municipiul Botoșani. În eveniment au fost implicate două autoturisme.

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și două ambulanțe SAJ.

Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. Două femei, de 41 și 47 de ani, au avut nevoie de ajutor medical, fiind transportate la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bateriilor.

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

Sfântul Nicodim Aghioritul s-a născut în anul 1749 în oraşul Naxos, situat în sud-estul arhipelagului Ciclade din Marea Egee. Până la intrarea în monahism, s-a numit Nicolae Kallivurtzis. La vârsta de 16 ani este trimis la Smirna, pentru a deprinde învăţătura dascălului Ierotei. Aici a învăţat latina şi franceza, devenind un bun cunoscător al Sfintilor Parinti, al aghiografiei şi sfintelor canoane. În anul 1770, după terminarea studiilor, Nicolae se întoarce la Naxos, unde mitropolitul Antimos îil angajează secretar.

La 26 de ani, după câteva vizite în Sfântul Munte, intră în monahism, la Mănăstirea Dionisiu. După doi ani de ascultare, este tuns rasofor şi primeşte numele de Nicodim. Episcopul Macarie al Corintului îi va cere să corecteaze şi să pregătească pentru tipar „Filocalia”. Este tipărită  în anul 1782, în Veneţia. Numărul de autori patristici cuprinşi în colecţie este de 36 şi acoperă o perioadă de unsprezece secole: IV-XV. Tot la cerearea acestuia revizuieşte şi Everghetinosul şi Despre Împărtăşania necontenită.

Datorită dorinţei de a se dărui total rugăciunii în linişte, Sfântul Nicodim Aghioritul părăseşte Manastirea Dionisiu şi se retarge într-o chilie aproape de Haries. Doreste să intre în obştea Cuviosului Paisie Velicikovski, însă, nu reuşeşte să ajungă în Moldova din cauza unei furtuni. Dumnezeu avea alt plan cu el  şi merge să vieşuiască într-o chilie din Capsala, din zona pustnicească între Karies şi Mănăstirea Pantocrator, unde va copia multe manuscrise. Apoi se retrage într-o insulă aproape pustie lângă Eubeea, în anul 1782. Aici, la cererea vărului său, Episcopul Ierotei din Euripos, Sfântul Nicodim a scris „Manualul sfaturilor bune”, sau „Paza celor cinci simţiri”.

El iînvaţă cum se poate dezrobi mintea de înlanţuirea plăcerilor simţurilor, pentru a-i permite înălţarea prin rugaciunea inimii la cugetările duhovniceşti ale contemplaţiei. Revine în Sfântul Munte şi i se încredinţează traducerea şi editarea operelor complete ale Sfântului Simeon Noul Teolog. A redactat şi un „Îndreptar de spovedanie” care este folosit regulat în Biserica Greacă de azi.

El a publicat, de asemenea, două opere adaptate dupa vestitele cărţi duhovniceşi din Apus, adică „Războiul nevăzut” de Lorenzo Scuppoli (1589) şi „Deprinderi duhovniceşti”, care au cunoscut până în zilele noastre un mare ecou. Ieromonahul Agapie din Peloponez i-a propus Sfântului Nicodim să traducă o antologie a Sfintelor Canoane. După doi ani de muncă a terminat această operă, pe care a numit-o „Pidalion”. Această lucrare a fost editată prima dată la Leipzig, în anul 1800, însoţită de binecuvântarea sfântului sinod şi a patriarhului ecumenic. În lb. română a apărut  tradus  în  anul  1844  la  Mănăstirea Neamţ.

Primăriile din județul Botoșani care au hotărâri locale în acest sens, respectiv Primăria Orașului Bucecea, au reamintit la finele acestei săptămâni instituțiilor de cult recunoscute oficial că mai sunt doar două zile până la termenul limită pentru depunerea cererilor de finanțare.

Data limită este 15 august 2025, iar sprijinul financiar acordat are scopul de a susține activitățile religioase și sociale desfășurate în comunitate.

Acțiunea vine în sprijinul promisiunii asumate de administrațiile locale de a sprijini viața spirituală și implicarea socială a cultelor. Cererile trebuie depuse de către preoți sau reprezentanții legali ai unităților de cult și trebuie să respecte condițiile și criteriile prevăzute în Regulamentul aprobat pe baza cadrului legal național.

Autoritățile locale subliniază că fondurile vor putea fi alocate doar dacă solicitările sunt conforme cu regulamentul și dacă sumele primite vor fi ulterior justificate conform normelor în vigoare. Instituțiile de cult care nu dețin încă o copie a regulamentului pot solicita documentul de la administrațiile locale.

De asemenea, în unele localități a avut loc deja o consultare cu reprezentanții cultelor, în cadrul căreia a fost prezentat regulamentul și au fost explicate modificările legislative recente.

Administrațiile fac apel la respectarea termenului limită și a cerințelor impuse pentru a putea beneficia de sprijinul financiar alocat pentru anul 2025.

Un clasament național realizat pe baza datelor Ministerului Dezvoltării și publicat de Turnul Sfatului.ro scoate la iveală diferențe mari între orașele din România în funcție de bugetele locale pe care le administrează, iar măsurile luate de liberali în aceste zile vor duce la o adâncire și mai mare a diferențelor între regiuni.

În timp ce localitățile de lângă București domină clar topul național, orașele din județul Botoșani se plasează în zona mediană sau chiar sub media națională.

Cel mai bine clasat este Săveni, cu un buget de peste 54 de milioane de lei, care îl plasează pe locul 53 la nivel național – o poziție decentă, peste media generală de aproximativ 45,8 milioane lei pe oraș. Însă celelalte orașe din județ – Flămânzi, Ștefănești, Bucecea și Darabani – au bugete estimate între 35 și 45 de milioane de lei, semnificativ mai mici decât marile câștigătoare ale clasamentului.

Contrastul este evident când ne uităm spre sudul țării și, mai ales, spre Ilfov, unde se află orașele cu cele mai mari bugete. Voluntari, în fruntea clasamentului, are un buget de 343 de milioane lei, mai mult decât toate orașele din județul Sibiu la un loc. Alte exemple sunt Otopeni cu 205 milioane lei sau Popești-Leordeni, Buftea și Pantelimon, fiecare cu peste 120–150 de milioane lei, toate în top 10 național.

Și în alte județe din sud, discrepanța e vizibilă: Mioveni (Argeș) are un buget de 190 de milioane lei, Cernavodă și Năvodari depășesc 150 de milioane lei. Aceste orașe dispun de resurse mult mai mari pentru investiții în infrastructură, servicii publice și dezvoltare locală.

Prin comparație, orașele din județul Botoșani au bugete modeste, care limitează ritmul dezvoltării. Investițiile în drumuri, utilități, școli sau sănătate sunt direct dependente de aceste resurse. Autoritățile locale trebuie să facă eforturi susținute pentru atragerea de fonduri europene și guvernamentale, astfel încât să reducă diferențele tot mai evidente față de sudul țării și mai ales față de zona Capitalei.

Chiar dacă Săveni reușește să depășească media națională, restul orașelor botoșănene rămân în jumătatea inferioară a clasamentului, confirmând provocările cu care se confruntă nordul Moldovei în lupta pentru dezvoltare echilibrată și reducerea decalajelor regionale.