Cea de-a 69-a ediţie a concursului muzical Eurovision, care se va desfăşura în luna mai a anului viitor la Basel (Elveţia), va avea 38 de ţări participante, cu una mai mult decât în 2024, Muntenegru revenind după doi ani de absenţă, a anunţat joi Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (European Broadcasting Union – EBU), instituţia care organizează acest concurs, transmite joi EFE.

„Pregătirile pentru festival sunt deja în curs, în colaborare cu colegii noştri de la SGR SSR (televiziunea naţională elveţiană)”, a declarat directorul concursului, Martin Green, confirmând numărul participanţilor.

Potrivit listei cu ţările participante, Rusia va rămâne neeligibilă pentru participare, fiind sancţionată începând din 2022 pentru invazia în Ucraina, iar prezenţa Israelului, puternic contestată de fani şi activişti politici la ediţia din acest an din cauza războiului din Gaza, va fi menţinută.

Dintre cei 38 de participanţi, 32 vor trebui să treacă de semifinalele de la 13 şi 15 mai pentru a ajunge în finala de la 17 mai (St Jakobshalle din Basel va găzdui cele trei competiţii).

Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie au asigurat locul în finală, fiind cele mai mari contributoare la concurs, la fel ca şi Elveţia, în calitate de gazdă, după ce a câştigat ediţia de anul trecut cu piesa „The Code”, interpretată de Nemo.

Ţările au timp până la jumătatea lunii martie 2025 să îşi prezinte melodiile şi artiştii candidaţi, iar trei dintre ele au făcut-o deja – Cipru l-a selectat pe Theo Evan, Republica Cehă l-a selectat pe Adonxs, iar Muntenegru, ţară revenită în concurs, a selectat-o pe Nina Zizic.

Iniţial, NeonoeN fusese câştigătorul concursului muntenegrean pentru alegerea candidatului la Eurovision 2025, însă grupul s-a retras după ce s-a descoperit că piesa pe care o prezenta fusese lansată în 2023, ceea ce încălca regulile Eurovision conform cărora cântecele nu trebuie să fi fost lansate sau interpretate public înainte de selecţia naţională. AGERPRES

Sfântul Dosoftei s-a născut în anul 1624 la Suceava. La botez  a primit numele Dimitrie. Tânărul Dimitrie a învăţat carte de la cei mai renumiţi dascăli din Moldova şi la şcoala Frăţiei Ortodoxe de la Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Liov.

Dăruit de Dumnezeu cu o inteligenţă deosebită şi-a agonisit încă din anii copilăriei şi ai tinereţii multă ştiinţă de carte. A studiat cu multă râvnă Sfintele Scripturi şi învăţăturile dumnezeieştilor Părinţi ai Bisericii şi a deprins cu mult drag meşteşugul tâlcuirii textelor sfinte în limba română, pentru că învăţase a vorbi şi a scrie în alte limbi ca să transmită tezaurul sfintei Ortodoxii: greacă, latină, slavonă bisericească, polonă şi ucraineană.

Pe lângă învăţătura adunată cu migală de la mulţi dascăli, la şcoala mănăstirii Probota a deprins şi învăţătura cea duhovnicească: rugăciunea, ascultarea, smerenia şi nevoinţele ascetice. A primit îngerescul chip în această sfântă mănăstire la anul 1649, cu numele de monah Dosoftei. Iubitor de înţelepciune şi vrednic împlinitor al nevoinţelor călugăreşti, Cuviosul Dosoftei a sporit în dragoste şi rugăciune, devenind părinte duhovnicesc şi începător al obştii de la Probota.

A dezvoltat mult şcoala mănăstirii Probota şi a crescut mulţi ucenici luminaţi, aducând în obştea sa o adevărată înnoire duhovnicească. Datorită prestigiului său de cărturar şi virtuţilor care-i luminau chipul şi faptele, ieromonahul Dosoftei este chemat de Dumnezeu la slujirea arhierească. În anul 1658 este episcop de Huşi, după un an trece în scaunul episcopiei de la Roman, iar în 1671 este ales mitropolit al Moldovei. Blând şi smerit, înaltul ierarh uimea pe toţi prin înţelepciune şi bunătate.

El a tipărit cărţi de slujbă şi de învăţătură în limba română. Luat ostatec împreună cu tezaurul Mitropoliei şi cu moaştele Sf. Ioan cel Nou, Mitropolitul Dosoftei a trăit ultimii ani ai vieţii sale pământeşti departe de ţară. Aici a continuat lucrarea sa cărturărească şi a păstrat mereu legătura cu ierarhii ortodocşi de la Moscova şi de la Kiev. Păstor dreptcredincios şi jertfelnic, sfântul ierarh a îndurat cu demnitate asprimile şi lipsurile, purtând de grijă comunităţii ortodoxe care se afla în Polonia. Sfântul ierarh Dosoftei a refuzat trecerea la uniaţie şi a rămas ortodox până la trecerea sa la veşnicie, la 13 decembrie 1693. El a slujit cu dragoste Biserica Mântuitorului Hristos, cu smerenie şi fapte minunate, iar acum se roagă în ceruri pentru mântuirea sufletelor noastre. A fost canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa din 5-6 iulie 2005.

Aportul mitropolitului Dosoftei la cultura românească

    Spre deosebire de Varlaam, înaintaşul său, care alcătuise doar câteva stihuri, publicate în Cazania, Dosoftei a versificat şi a compus diferite alte versuri, motiv pentru care cercetători ai culturii noastre vechi îl consideră drept unul dintre cei mai mari ctitori ai literaturii române, trecându-l printre cei dintâi poeţi ai noştri. Până la Dosoftei, în Moldova, nu apăruse nici o carte de cult. Prin mijlocirea cărţilor de cult tipărite de Dosoftei, se puteau oficia, în întregime, slujbele solicitate de credincioşi, ca şi Liturghia.

Traducerea şi tipărirea „Liturghierului” încununează opera sa. Prin argumente de autoritate, Dosoftei a arătat că Biserica Ortodoxă n-a fost împotriva utilizării limbilor naţionale în cult. „Psaltirea de-nţăles”, „Psaltirea slavo-română” – tipărită la Iaşi în 1680 are unele semnificaţii deosebite de ordin cărturăresc. La versificarea psalmilor lucrase 5 ani. Înainte de a începe versificarea, Dosoftei pregătise psalmii în proză, deci între 1660 – 1668, pe când era episcop la Roman. Studiind limba scrierilor lui Dosoftei, criticii literari au făcut diferite observaţii, reliefând particularităţile ei de ordin fonetic, gramatical şi lexical şi arătând care este contribuţia acestui ierarh în Istoria limbii române. Dosoftei a tradus, îndeosebi, după texte din greacă.

Chiar dacă în traducerile sale se resimte pe alocuri topica prototipurilor, construcţia frazei este limpede, fluentă, firească. Alternanţa între formele vechi şi formele noi, utilizarea unor elemente de vocabular împrumutase din alte limbi, glosările marginale la unele cuvinte străine, reliefează această preocupare a ierarhului de a lămuri ceea ce se părea mai greoi. „Psaltirea în versuri”, operă realizată prin eforturile mitropolitului Dosoftei pentru veacul său şi pentru cele viitoare, impune atât de mult ca eveniment literar, încât problemele de istorie literară, rămân pe al doilea plan.

Prin meşteşugul său artistic, prin tehnica versificaţiei, Dosoftei şi-a fixat un loc de cinste în istoria culturii române vechi. Unii istorici literari au văzut în el pe cel dintâi poet cult al nostru. „Viaţa şi petrecerea Svinţilor” şi „Psaltirea în versuri” – adevărate monumente literare, în contextul condiţiilor cărturăreşti ale secolului al XVII-lea, privite din unghiul de vedere al ortodoxiei, rămân scrieri prin care s-a urmărit îndrumarea religios-morală a credincioşilor în atmosfera acelui secol, încărcată de discuţiile şi controversele teologice interconfesionale de atunci.

Înscrierile pentru probele de competențe la Bacalaureat 2025 încep în 16 decembrie. În acest an, examenul de Bacalaureat se va desfășura în două etape diferite: probele de competențe în ianuarie-februarie 2025 și cele scrise, în iunie, relatează alba24.ro.

Înscrierea candidaţilor pentru susţinerea probelor de evaluare a competenţelor din cadrul examenului naţional de bacalaureat – 2025 este programată în perioada 16-20 decembrie.

În intervalul 27-29 ianuarie are loc evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A. Între 29-31 ianuarie vor fi evaluate competenţele lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B, care va fi susţinută de elevii din partea minorităţilor naţionale.

În intervalul 3-5 februarie vor fi evaluate competenţele lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C. În intervalul 5-7 februarie vor fi evaluate competenţele digitale – proba D.

Elevii beneficiari ai unor burse de studiu în străinătate care nu pot participa la probele A, B, C şi D din cadrul examenului naţional de bacalaureat – 2025 în perioada 27 ianuarie-7 februarie 2025 le pot susţine în perioada 30 mai – 4 iunie 2025.

Bacalaureat 2025: Calendar probele de competențe

• 16—20 decembrie 2024 Înscrierea candidaților pentru susținerea probelor A, B, C, D din cadrul examenului național de bacalaureat — 2025
• 27—29 ianuarie 2025 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
• 29—31 ianuarie 2025 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
• 3—5 februarie 2025 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
• 5—7 februarie 2025 Evaluarea competențelor digitale — proba D
• 30 mai — 4 iunie 2025 Susținerea probelor A, B, C, D din cadrul examenului național de bacalaureat — 2025 pentru elevii prevăzuți la art. 18 alin. (3) din ordin

Bacalaureat 2025. Probele scrise

Simularea probelor scrise va fi organizată în perioaa 24-27 martie.

Probele scrise vor fi în perioada 10-16 iunie. Înscrierile la probele scrise se fac în 2-6 iunie.

Prima probă scrisă a bacalaureatului, cea la Limba şi literatura română, se va desfăşura pe 10 iunie, iar pe 11 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului.

Pe 13 iunie, candidaţii vor susţine proba la alegere a profilului şi specializării.

Elevii din partea minorităţilor naţionale vor susţine pe 16 iunie proba scrisă la Limba şi literatura maternă.

În data de 20 iunie se vor afişa rezultatele la probele scrise (până la ora 12,00) şi vor fi vizualizate lucrările scrise şi depuse contestaţiilor (în intervalul orar 14,00-18,00).

În zilele de 23 şi 24 iunie vor fi vizualizate lucrările scrise şi depuse contestaţiile.

Rezultatele finale vor fi afişate pe 30 iunie.

• 2—6 iunie 2025 Înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen
• 6 iunie 2025 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
• 10 iunie 2025 Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
• 11 iunie 2025 Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
• 13 iunie 2025 Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă
• 16 iunie 2025 Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
• 20 iunie 2025 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și
• depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00—18.00)
• 23—24 iunie 2025 Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 30 iunie 2025 Afișarea rezultatelor finale

Între 14-21 iulie se vor înscrie candidaţii la a doua sesiune de examen.

Bacalaureat 2025. Reguli pentru candidați

Sălile de examen vor fi monitorizate audio-video. Corectarea lucrărilor se va face digitalizat, pe platforma ministerului.

Candidații nu au voie să intre în săli cu ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea. Le vor lăsa în sălile special amenajate în acest sens, în centrele de examen.

Candidații nu au voie să aibă asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen:

orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor telefoane mobile, căști audio, dispozitive tip IoT, precum și orice alte mijloace electronice de calcul sau de comunicare/care permit conectarea la internet/la rețele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicarea cu alți candidați/asistenți din centrul/centrele de examen sau cu exteriorul.

Candidații nu au voie să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

În caz contrar, sunt eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, dacă au fost introduse de aceștia sau de alți candidați, de către cadrele didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit sau au transmis materialele interzise.

Acestor candidați nu li se mai recunosc notele la probele promovate anterior eliminării, inclusiv la probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale.

A aprins focul în sobă și a plecat de acasă iar un jar căzut din sistemul de încălzire a incendiat bunurile din încăpere. Când vecinii au observat flăcările, ardea jumătate din casă.

Evenimentul s-a produs în această seară,  în localitatea Curtești.

La caz au deplasat, în cel mai scurt, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Curtești. Aceștia au acționat rapid și au reușit să salveze bunurile din două încăperi.

Pentru a preveni astfel de incendii, ISU Botoșani vă recomandă:

▪️nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;

▪️nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

▪️nu lăsați ușa sobei deschisă;

▪️nu supraîncălziți soba;

✔️montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;

▪️nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;

✔️stingeți focul pe timpul nopții;

▪️nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.