Connect with us

Actualitate

Taina spovedaniei: Ce păcate pot fi iertate prin mărturisire și cele 10 porunci care ghidează îndrumarul duhovnicesc

Publicat

Publicitate

Preoții ortodocși spun că Spovedania este una dintre Sfintele Taine ale Bisericii, prin care credincioșii primesc iertarea păcatelor. Ea este comparată simbolic cu „o baie spirituală” care curăță sufletul de toate întinăciunile lăuntrice. În mod tradițional, spovedania are loc în cele patru posturi de peste an: Postul Crăciunului, al Sfinților Apostoli, al Adormirii Maicii Domnului și, în mod special, în Postul Paștelui.

Unii creștini, care sunt mai sârguincioși, se spovedesc mai des, de două-trei ori în Postul Mare, și în celelalte posturi tot așa.

Îndrumar de spovedanie – Cele 10 porunci

1.Porunca întâi: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alți dumnezei afară de Mine

2. Porunca a două: Să nu-ți faci chip cioplit, nici asemănarea vreunui lucru, din câte sunt în cer, pe pământ, în ape sau sub pământ, nici să te închini lor, nici să le slujești.

3. Porunca a treia: Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert, că nu va lasă Domnul nepedepsit pe cel ce ia în deșert numele Lui.

4. Porunca a patra: Adu-ți aminte de ziua odihnei, că să o sfințești. Lucrează șase zile și fă în acelea toate treburile tale, iar ziua a șaptea este odihnă Domnului Dumnezeului tău: să nu faci în acea zi nici un lucru.

Publicitate

5. Porunca a cincea: Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, că să-ți fie bine și să trăiești ani mulți.

6. Porunca a șasea: Să nu ucizi.

7. Porunca a șaptea: Să nu fii desfrânat.

8. Porunca a opta: Să nu furi.

9. Porunca a noua: Să nu (minți) mărturisești strâmb împotriva aproapelui.

10. Porunca a zecea: Să nu dorești casa aproapelui tău; să nu doresti femeia aproapelui tău, nici ogorul lui și nimic din câte are aproapele tău!

Potrivit crestinortodox.ro la Spovedanie se mărturisesc păcatele care s-au mai întâmplat de când v-ați mărturisit ultima dată și cele care au rămas nemărturisite (fie le-ați uitat, fie nu ați știut că sunt păcate și între timp ați aflat).

Păcatele deja mărturisite nu se mai repetă. De asemenea nu se povestesc împrejurările în care s-au petrecut păcatele. Nu au decât foarte rar importanță și aceste povești nu vor face decât să consume din timpul de mărturisire al altor creștini și să împovăreze pe preotul duhovnic. Eventualele explicații vă vor fi cerute de duhovnic.

De asemenea, dacă nu sunteți hotărât (hotărâtă) să spuneți tot din diferite motive, mai bine nu va mărturisiți, pentru că nicidecum nu vi se vor ierta cele mărturisite, ci se zice chiar că se vor dubla.

Cele mai importante în privința Spovedaniei, sunt

Taina Spovedaniei: Condițiile iertării păcatelor mărturisite

– părerea de rău pentru aceste păcate

– hotărârea de a nu le mai repeta

– mărturisirea să fie sinceră și completă

– preotul duhovnic să dea dezlegarea păcatelor

– împlinirea canonului (epitimiei) primit de la duhovnic.

Preotul duhovnic se alege. ”Așa cum căutăm pentru bolile noastre cel mai iscusit doctor, tot așa trebuie și pentru păcatele noastre să căutăm cel mai iscusit duhovnic. Nu trebuie să schimbăm duhovnicul decât pentru motive întemeiate (ne-am mutat noi sau s-a mutat preotul, a murit preotul, este stăpânit de păcate mari etc.). Cu cât el ne cunoaște mai bine, cu atât ne poate sfătui mai bine”, mai scrie crestinortodox.ro.

Potrivit sursei citate, trebuie să spunem lui Dumnezeu, sub epitrahilul preotului: când ne-am spovedit ultima dată; dacă atunci am spus toate păcatele; dacă am primit vreun canon; dacă am primit dezlegare la Sfânta Împărtășanie.

”Dacă luăm Sfânta Împărtășanie fără spovedanie, riscăm să fim pedepsiți de Dumnezeu, pentru că am îndrăznit ca, în acest vas urat și murdar, care a devenit trupul nostru, să punem acest mărgăritar de mare preț, Sfânta Împărtășanie, Care este Trupul tainic al Domnului nostru Iisus Hristos”, mai scrie crestinortodox.ro.

LISTA DE PĂCATE – Îndreptar pentru spovedanie

1. Am deznădăjduit în ajutorul și mila lui Dumnezeu.

2. Am zis că nu mă mai iartă Dumnezeu, că sunt prea păcătos(păcătoasă) și tot în iad voi merge.

3. Am zis: dacă vrea Dumnezeu mă mântuiește, dacă nu, nu.

4. Am zis că nu-mi ajută Dumnezeu, că m-a uitat Dumnezeu.

5. Am crezut sau am zis că nu există Dumnezeu, rai, iad. Am îndoială că există Dumnezeu, rai, iad etc., pentru că nu le-am văzut.

6. Am socotit Sf. Scriptură mincinoasă. Nu cred în anumite minuni, întâmplări povestite în Sf. Scriptură.

7. Nu suport să se vorbească despre Dumnezeu.

8. Am avut prea mare încredere în mila lui Dumnezeu zicând: oricât aș păcătui, mă iartă Dumnezeu, că El e bun.

9. Am avut gând de sinucidere.

10. Am fumat. M-am drogat (fumatul și drogurile sunt sinucidere). Am vândut țigări și/sau droguri.

11. Am înjurat. Și de cele sfinte am zis (Grijanie, Biserica, icoană, candelă, Dumnezeu, Hristos, tămâie, morți etc.)

12. N-am plătit lucrătorii. Nu le-am dat cât trebuia, cât m-am împăcat cu ei. Nu i-am plătit la timp. Am cumpărat ceva și n-am plătit.

13. Am asuprit pe slugi, pe săraci, pe orfani, pe văduve, pe neputincioși. I-am batjocorit.

14. Mi-am dorit moartea la necaz.

15. Am ucis oameni, cu voie sau fără voie. Poate din și din cauza mea, a murit cineva.

16. Am cârtit la Dumnezeu la necazuri că prea mi-e greu, că de ce am pierdut tocmai eu, că de ce sunt prigonit eu și păcătoșii trăiesc bine, că nu-i bine, sau că e prea e frig, cald, prea plouă etc., în loc să am răbdare.

17. Am zis zău, să mor eu, să n-am parte de, să chiorăsc etc.

18. Am fost nemulțumit(ă) cu starea mea (mai bine era așa decât așa).

19. Am jurat strâmb. Am jurat că voi face ceva rău.

20. Am blestemat. Și pe mine însumi (însămi) m-am blestemat.

21. Am fost fățarnic(a), prefăcut(a), lingușitor(oare), viclean(a).

22. Am vorbit cu mai multe înțelesuri.

23. Am purtat vorba de colo-colo.

24. Am păgubit sufletește și trupește pe aproapele meu.

25. Am împiedicat pe aproapele meu să dobândească ceva bun, din invidie și răutate.

26. Am clevetit, discutat, bârfit, ținut contul altuia. Am clevetit pe părinți, pe preoți.

27. Am stricat numele bun al cuiva, bârfindu-l și discutându-l.

28. N-am înlăturat răul pe care l-am văzut venind peste aproapele meu pe cât mi-a stat în putință.

29. Am împrumutat cu camătă (dobânda) la persoane fizice.

30. Fiind scumpaci, am vândut cu preț prea mare.

31. Am fost la vrăjitoare, ghicitoare, spiritism. Am făcut farmece cuiva.

32. Știu să descânt de rău. Știu să fac farmece.

33. Am trecut pe cei vii pe pomelnic la morți, că să le fie rău. Am ”întors lumânările” pentru răul dușmanilor.

34. Am purtat ață roșie să nu mă deochi, am uns toate cu usturoi la Sf. Andrei, am purtat pelin la Rusalii, am purtat diferite obiecte de la vrăjitoare date ”ca să nu se mai prindă farmecele de mine”, am făcut focuri și am sărit peste ele și alte obiceiuri drăcești. Mi-am căutat norocul în zodii, cu papagalul.

35. Am crezut că sufletul, după ce iese din om, trece în diferite animale (reîncarnare).

36. Am batjocorit, lovit, bătut pe cineva. Pe părinți, pe preoți.

37. Am judecat pe alții ce fac, ce zic, de ce sunt așa și nu altfel etc.

38. Am presupus, bănuit pe alții.

39. Am fost iscoditor (iscoditoare).

40. Am luat ceea ce se cuvenea altuia.

41. Am păcălit, înșelat pe cineva. Am vândut marfă rea ca marfă bună.

42. Am nedreptățit pe cineva.

43. Am împrumutat ceva și n-am dat înapoi.

44. Am ascuns în casa mea lucruri străine.

45. Am găsit lucruri străine și, știind ale cui sunt, nu le-am dat înapoi.

46. Am furat ceva. De la stat (averea publică) sau de la om, de la biserică, de la străini sau de la părinți, de la rude. Păcatul acesta nu se iartă până nu înapoiem lucrurile. Dacă nu mai putem‚ să facem milostenie.

47. Am mutat hotarul ca să iau din terenul vecinului.

48. Am ascuns furtișagul altuia. Am în casă vreun lucru de furat.

49. Am vândut sau am cumpărat lucruri despre care bănuiam sau știam că sunt de furat.

50. Am adunat bani cu acte false și cu vicleșug.

51. N-am întors pagubă făcută aproapelui, chiar și fără voie.

52. Din răutate, am stricat avere străină (semănături, pomi, mașină etc.).

53. Am înșelat statul, depunând declarații de venit false.

54. Am moștenit cu bună știință avere agonisită prin păcate. N-am făcut milostenie multă din ea.

55. Am dat sau am luat șpagă (mită).

56. Am câștigat bani prin metode necinstite.

57. M-am lăcomit la avere, zgârcindu-mă la milostenie.

58. Sunt necumpătat(a) în cheltuieli. Dau bani pe lucruri de lux, care nu sunt strict necesare.

59. N-am ajutat biserica și pe săraci după putere.

60. Dacă mi-au venit în gând păcate, m-am îndulcit gândindu-mă la ele, în loc să le alung imediat.

61. Am căutat momentul potrivit pentru a face un păcat (exemplu: hoțul care caută să fure, curvarul care caută femeie etc.).

62. Am pârât pe cineva cu scopul de a-i face rău.

63. Am mințit împotriva cuiva cu scopul de a-i face rău (mărturie mincinoasă împotriva aproapelui).

64. Am mâniat sau am scârbit pe cineva cu vorbe sau fapte urâte. L-am făcut să mă urască.

65. Port ura pe cineva. Țin minte răul. Aș vrea să mă răzbun. M-am bucurat de răul altuia.

66. Doresc răul cuiva. Doresc altora boală, necazuri, moarte etc.

67. În timpul rugăciunii m-am gândit la altceva.

68. Am vorbit în timpul slujbei. M-am foit, m-am mișcat de colo-colo prin biserica.

69. Nu mi-a fost gândul la slujba. M-am uitat ce fac alții, cu ce sunt îmbrăcați.

70. Am mâncat, am băut ceva pe ascuns.

71. M-am lăcomit la mâncare. Am mâncat cu nesaț.

72. M-am amețit la cap cu băuturi alcoolice. M-am îmbătat. Am și vărsat după aceea.

73. Am vrut să fiu deasupra tuturor cu ceva anume dacă nu cu totul.

74. Am făcut din sărăcia sau din bogăția mea un motiv de laudă.

75. M-am mândrit, m-am fălit, m-am trufit, m-am dat mare, m-am îngâmfat, m-am înfumurat. M-am mândrit cu copiii mei.

76. M-am lăudat. Am o părere bună despre mine. Mă cred a fi cineva în comparație cu alții. Nu mai e nimeni ca mine.

77. Îmi place să mă laude alții. Când fac o fapta bună, aștept laude de la alții și nu plata de la Dumnezeu.

78. Am încredere mare în mine, în loc să am în Dumnezeu.

79. M-am crezut mai bun(ă), mai credincios(oasă) că alții, socotindu-i pe ei mai răi, proști, necredincioși etc.

80. Am râs de păcatele și defectele altora. Și de faptele lor bune am râs.

81. Am lăudat păcatele altora.

82. M-am lenevit a face rugăciune în fiecare dimineață, seară, la fiecare masă.

83. Am mâncat de dulce în vreo zi de miercuri sau vineri.

84. N-am ținut cele 4 posturi de peste an.

85. Am ținut post negru sâmbătă și duminică.

86. Am zis: mai păcat este să poftești mâncarea de dulce, decât să o mănânci.

87. Am postit când Biserica dezlega, exemplu miercuri și vineri când era harți sau sâmbătă și duminică când se mânca pește, socotind că nu sunt bune aceste rânduieli.

88. N-am păstrat curăție cu soțul (soția): miercuri, vineri, sâmbătă, duminică, luni; în cele 4 posturi de peste an; în timpul sarcinii și al ciclului lunar; 40 de zile după naștere.

89. N-am păstrat curăție cu soțul (soția) cu acordul lui (ei), ci fără, încât putea să cadă în păcatul preacurviei.

90. Am luat pastile anticoncepționale, am folosit spermicide, ca să nu fac copii.

91. Am făcut păcatul onaniei că să nu fac copii, adică: am folosit prezervativ sau am vărsat sămânța afară că bărbat, iar că femeie am folosit diafragmă.

92. Am făcut avort. Că bărbat, am dat voie soției să facă avort.

93. Am folosit sterilet ca să nu fac copii (steriletul provoacă avort).

94. M-am împreunat cu soțul (soția) de mai multe ori în 24 de ore.

95. M-am împreunat cu soțul (soția) în diferite poziții, ca animalele.

96. M-am împreunat cu soțul (soția) în văzul sau auzul copiilor mei, crezând că sunt mici și nu știu.

97. Am curvit. Am preacurvit.

98. Am gânduri de desfrânare cu persoane de sex opus sau de același sex. Când îmi vin aceste gânduri, nu le depărtez, ci mă îndulcesc cu ele, deși n-aș vrea să fac păcatul.

99. Am preacurvit cu rudă, fin, naș, văr, frate, fiu, fiică, nepot.

100. Am gândit să preacurvesc sau chiar am preacurvit cu preot, preoteasă, călugăr, călugăriță.

101. Am pipăit alt trup pentru a simți și provoca plăceri de desfrâu.

102. Am trăit necununat(ă), adică în concubinaj.

103. M-am căsătorit cu altă femeie, nefiind divorțat de prima.

104. M-am culcat cu femeia mea după ce am divorțat de ea.

105. M-am căsătorit cu rudenie de sânge, de cuscrie (nu se poate decât de la gradul al 8-lea în sus, altfel e păcatul amestecării de sânge).

106. Ca naș (nașă), m-am căsătorit cu fină (finul) sau am dat voie copiilor mei să se căsătorească cu copiii finilor mei.

107. Mi s-au făcut mai mult de trei cununii în biserică (cununia a 4-a este păcat).

108. Am făcut păcatul malahiei singur(ă) (adică atunci când o persoană își provoacă plăcere singură, masturbare). Acest păcat se numește curvia cu diavolul.

109. Am făcut păcatul malahiei cu altă persoană, unul la altul. Eu cu altul, altul cu mine, cu femeie, bărbat cu bărbat, femeie cu femeie, cu copii.

110. Am făcut păcatul sodomiei (bărbat cu bărbat, femeie cu femeie).

111. Am făcut păcatul gomoriei (prostii cu gură, sex oral).

112. Am preacurvit cu animale, păsări (zoofilie), cu copii (pedofilie)

113. Am privit filme, poze cu prostii. Am în casă poze, statui cu prostii.

114. Am vorbit prostii.

115. Am privit cu plăcere cum se împreunau animalele.

116. Am fost invidios (invidioasă). Mi-a părut rău de binele altuia. Îmi pare rău că altul are și eu nu. Invidia este aceeași cu zavistia și pizma.

117. M-am lăcomit la muncă. Am muncit peste puteri, încât poate chiar m-am și îmbolnăvit.

118. Am mințit. Am obiceiul să mint mereu.

119. Îmi place să ”înfloresc” lucrurile și poveștile.

120. Am drăcuit. Am dat naibii. Și pe mine însumi m-am dat dracului. Am zis: ”să fiu al naibii”, ”să mă ia”.

121. Am muncit în duminici și sărbători.

122. Am lipsit de la biserica în duminici și sărbători. În timpul slujbei nu m-am rugat, ci am dormit ori m-am ocupat cu lucruri deșarte, am fost la târg etc.

123. Dacă am fost la biserică, n-am dat pomelnic și n-am aprins lumânări.

124. Am stat în față la toți în biserica. I-am dat la o parte pe alții, zicându-le că stau pe locul meu.

125. Am adus daruri, jertfe și donații la biserică din ce era mai rău.

126. Am ucis animal, pasăre. Le-am chinuit, batjocorit, le-am împovărat peste puteri, le-am lăsat să moară deși puteam să le salvez.

127. Am mâncat eu sau am pus altora în mâncare spurcăciune (animal netăiat, carne de om, jertfe satanicești, necurăție etc.)

128. Am sfătuit și învățat pe alții să facă păcate.

129. Am fost la petreceri destrăbălate. În posturi, miercurea, vinerea, în duminici și sărbători.

130. Cred în superstiții: căldare goală, să nu mă întorc că-mi merge rău, dacă întâlnesc preot îmi merge rău etc.

131. N-am mulțumit lui Dumnezeu pentru binefaceri.

132. Am făcut glume, bancuri cu și despre cele sfinte.

133. M-am machiat, rujat, vopsit la păr, am dat unghiile cu ojă etc. Am purtat cercei, mărgele, inele, coliere, brățări, pantofi cu toc. Mi-am făcut părul.

134. Ca femeie, am purtat pantaloni sau fustă scurtă, n-am purtat capul acoperit, am mers sau am vorbit ca să atrag bărbații.

135. Am scuipat sau am vomitat în ziua în care m-am împărtășit.

136. M-am maniat și nu mi-a trecut îndată, ci am ținut mânie.

137. Am ambiție, încăpățânare, obrăznicie, nerușinare, iubire de sine.

138. Am făgăduit ceva și n-am împlinit. N-am ținut învoiala, promisiunea.

139. N-am tămâiat și stropit casă cu agheasmă cel puțin o dată pe lună.

140. N-am iertat pe cei care mi-au cerut iertare.

141. Nu mi-am cerut iertare pentru a depărta orice vrajbă, chiar dacă n-am fost vinovat(ă).

142. N-am aprins candelă la rugăciune, în duminici și sărbători.

143. N-am făcut semnul crucii cum trebuie, drept.

144. N-am făcut cruce când am trecut pe lângă biserica.

145. Am mers la mai mulți preoți și am zis la unul unele păcate, la altul altele.

146. Din pricina rușinii sau a altor motive, am ascuns cu bună știință la Spovedanie unele păcate. M-am și împărtășit după aceea.

147. M-am împărtășit la un preot, fiind legat de altul.

148. Ca femeie, m-am atins de lucruri sfinte din biserică, atunci când am avut ciclu.

149. Am venit târziu la biserică. Am plecat înainte de sfârșitul slujbei fără motive întemeiate. Am făcut din acestea o regulă.

150. N-am crescut copiii și finii în frică de Dumnezeu. Nu i-am învățat poruncile lui Dumnezeu. I-am învățat la rău, contribuind la uciderea lor sufletească.

151. Nu mi-am pedepsit copiii când i-am văzut că persistă în greșeli.

152. Nu am ascultat de părinți atunci când m-au învățat de bine.

153. Nu mi-am iubit la fel toți copiii. Am fost părtinitor (părtinitoare) cu unul sau mai mulți din copiii mei.

154. Am amânat Spovedania. Am zis să păcătuiesc, că mai e timp să fac pocăință și să mă spovedesc.

155. N-am făcut canonul pe care l-am primit după Spovedanie.

156. M-am împărtășit după ce am avut necurăție în vis.

157. Că femeie, m-am împărtășit când aveam ciclu.

158. Că femeie, n-am făcut molitfele la o zi, 8 zile și 40 de zile după naștere. Am intrat în biserica înainte de a trece 40 zile. Am citit molitfa înainte de a trece cele 40 de zile.

159. Am pierdut sarcina fără voia mea. Dacă mi s-a întâmplat așa, n-am venit la preot să-mi citească rugăciunea specială.

160. Am înăbușit copilul lângă mine, botezat sau nebotezat.

161. Din neglijență mea, mi-au murit copiii.

162. Am lăsat să-mi moară copilul nebotezat.

163. Am abandonat copiii vii pe drumuri, în orfelinate.

164. Am mustrat prea aspru. Am cicălit. Am stat cu gură și am fost prea băgăcios (băgăcioasă) pe altcineva.

165. Am lăsat nefăcută sfeștanie în casă mai mult de un an de zile.

166. Am făcut jocuri și râsete la priveghiurile de morți.

167. Nu mi-am făcut datoria față de rudele moarte. Nu le-am făcut tot ce trebuia.

168. N-am îngrijit mormintele. M-am zgârcit să plătesc sărindare, slujbe pentru sufletele celor adormiți.

169. Am jelit morții. Am pus bani pe crucea lor de pe piept sau în mâna. Am dat lucruri peste groapă lor. Am spart ceva când a fost scos mortul din casă.

170. Am în casă, am citit cărți sectare. Am fost la adunări de sectanți, i-am primit în casă.

171. Am ucis oameni, cu voie sau fără voie. Poate din și din cauza mea, a murit cineva.

172. M-am căsătorit cu evreu, turc, catolic, sectant etc.

173. Am dat anafora pe jos.

174. Cred în vise. Ceea ce fac a două zi este în funcție de cele ce visez.

175. Am cântat și am ascultat cântece lumești și sectare.

176. Am jucat și am mers la discoteci și alte petreceri anormale.

177. Am făcut nunți și petreceri cu mâncare de dulce și cu muzică în post.

178. Am smintit și l-am făcut să păcătuiască pe aproapele meu când a auzit ce zic și a văzut ce fac (astfel sunt răspunzător în fața lui Dumnezeu pentru păcatul aproapelui meu).

179. M-am mascat.

180. N-am plătit contribuția la Sfânta Biserică.

181. Am ascultat discuțiile altora, deși nu-mi folosea și îi deranjăm.

182. Am intrat în Sfântul Altar.

183. Am moștenire și n-am îngrijit pe cei care mi-au dat-o.

184. Nu mi-am căutat sănătatea după datorie.

185. Am luat anafora și agheasmă, deși mâncasem sau băusem apă după miezul nopții.

186. Am râvnă nesocotită, habotnicie (post mult încât poate m-am și îmbolnăvit, milostenie fără socoteală încât suferă cei din casă etc.).

187. Nu m-am rugat totdeauna cu fața către răsărit.

188. Am dat importantă mai mare celor trupești decât celor sufletești.

189. În loc de a mă împacă cu aproapele, l-am tras la judecată.

190. Nu mi-am iubit soțul (soția) ca pe mine însumi. Din pricina mea a făcut păcate.

191. Am făcut diferite pariuri diavolești, prin care mulți și-au pierdut sănătatea și viață.

192. N-am sfătuit pe cel care avea nevoie de sfat. N-am învățat pe cel nepriceput.

193. Am dat de pomană mâncare de dulce în zile de post.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Învățământ simultan din toamnă pentru elevii de clasa a VIII-a: Ce materii NU vor fi comasate. Proiect

Publicat

Publicitate

Elevii de clasa a VIII-a vor face din nou învățământ simultan, cu alte clase de gimnaziu, potrivit unui proiect de Ordin publicat în dezbatere de Ministerul Educației, scrie alba24.ro

Documentul prevede reintroducerea învățământului simultan pentru elevii de clasa a VIII-a, în afara materiilor la care aceștia susțin Evaluarea Națională, respectiv Limba română, Limba maternă și Matematică.

Proiectul de Ordin pentru modificarea metodologiei privind organizarea claselor în regim simultan, aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 3.036/2024 a fost publicat în dezbatere luni, 28 iulie, pe pagina Ministerului Educației.

 

Potrivit documentului, în situații excepționale, în unitățile de învățământ în care respectarea condițiilor privind organizarea claselor nu este posibilă din cauza numărului mic de elevi existent la nivelul primar, respectiv gimnazial, se pot organiza formațiuni de studiu în regim simultan și cu efective mai mici de 10 elevi (în prezent – 8 elevi).

Potrivit metodologiei, organizarea claselor în regim simultan se realizează prin constituirea formațiunilor de studiu cu elevi de la cel puțin două tipuri de clasă diferite. Organizarea claselor în regim simultan se face în interiorul aceluiași nivel, primar, respectiv gimnazial.

Publicitate

De regulă, în învăţământul primar, gruparea elevilor în clasele organizate în regim simultan se face pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, respectiv pentru clasa a III-a
și clasa a IV-a. Ori de câte ori este posibil se recomandă organizarea de sine stătătoare a clasei pregătitoare.

Elevii de clasa a VIII-a vor face din nou învățământ simultan

Potrivit proiectului, de regulă, în învățământul gimnazial, gruparea elevilor în clasele organizate în regim simultan se face, după caz, fie pentru clasa a V-a și clasa a VII-a, fie pentru clasa a VI-a și clasa a VIII-a.

În prezent, gruparea elevilor în clase cu regim simultan este prevăzută astfel:

  • clasa a V-a și clasa a VI-a
  • clasa a VI-a și clasa a VII-a

În funcţie de situațiile concrete privind numărul de elevi de la fiecare tip de clasă, precum și resursele umane și materiale, consiliile de administrație ale unităților de învățământ vor putea decide:

  • a) constituirea unor formațiuni de studiu organizate în regim simultan și a altor formațiuni de studiu organizate pe tip de clasă de sine stătătoare;
  • b) constituirea formațiunilor de studiu în regim simultan printr-o altă grupare a nivelurilor de clasă decât cele prevăzute;
  • c) constituirea unor formațiuni de studiu în regim simultan prin gruparea elevilor din toate clasele de învățământ gimnazial.

Elevii de clasa a VIII-a vor face separat orele de Limba română, Limba maternă și Matematică

La clasele de gimnaziu organizate în regim simultan, predarea disciplinelor la care se susține Evaluarea Națională se va face separat pentru elevii de clasa a VIII-a, indiferent de numărul acestora. Este vorba despre următoarele materii

  • Limba și literatura română
  • Limba și literatura maternă
  • Matematică

Organizarea unei singure formațiuni de studiu pentru toate clasele de la învățământul primar, respectiv toate clasele de la învățământul gimnazial, se poate face numai în situația în care numărul total de elevi este cu cel puțin 2 beneficiari sub efectivul minim prevăzut pentru constituirea unei clase de sine stătătoare.

Citeste mai mult

Eveniment

România propune Bruxelles-ului proiecte strategice pentru industria de apărare și mobilitatea militară

Publicat

Publicitate

România a înaintat Comisiei Europene un portofoliu de proiecte dedicate dezvoltării industriei de apărare și sporirii mobilității militare. Aceste investiții vor fi finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), scrie alba24.ro.

Aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicația depusă de România au în vedere achiziții de echipamente militare care să dezvolte industria națională de apărare. Restul de 30% sunt pentru creșterea mobilității militare de tip transport și conectare logistică, potrivit Guvernului.

”La Cancelaria prim-ministrului am finalizat aplicația României pentru a obține finanțare din Programul SAFE, demers pe care l-am început în perioada în care am lucrat la Administrația Prezidențială. Obiectivul pe care îl urmărim este să dezvoltăm industria națională de apărare, infrastructura de transport și de interconectare logistică ”, a afirmat șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, citat în comunicat.

Proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare

Propunerile de proiecte au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria primului-ministru, în strânsă consultare cu echipa Administrației Prezidențiale, ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Economiei, Transporturilor și ai altor instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.

Bolojan a precizat că România va urmări cele trei direcţii de finanţare importante: componenta de apărare cu accent pe dezvoltarea industriei naţionale de apărare, componenta de infrastructură mare pe coridoare de mobilitate de tip autostrăzi şi componenta de conectare logistică, care ţine de Portul Constanţa sau de infrastructură de tip civil şi militar.

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. Esența acestui program constă în solidaritatea europeană față de necesitatea unei apărări colective moderne și reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării și crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamente de apărare.

Publicitate

Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.

Creditare UE prin SAFE

Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE) este un instrument financiar nou al UE care va sprijini statele membre dispuse să investească în producția industrială pentru apărare prin achiziții comune, axate pe capacitățile prioritare.

SAFE va finanța investițiile urgente și la scară mare în baza tehnologică și industrială de apărare europeană (EDTIB). Obiectivul este de a stimula capacitatea de producție, asigurând disponibilitatea echipamentelor de apărare în caz de necesitate, precum și intervenția în golurile de capacitate existente, întărind în ultimă instanță pregătirea generală a UE pentru apărare.

UE pune la dispoziție 150 de miliarde de euro, care vor fi plătite la cerere statelor membre interesat, pe baza unor planuri naționale. Plățile se vor efectuat sub forma unor împrumuturi pe termen lung cu costuri competitive, care vor fi rambursate de statele beneficiare.

SAFE este primul pilon al Planului ReArm Europe/Readiness 2030 al Comisiei Europene, care propune amplificarea cheltuielilor de apărare la 800 de miliarde de euro.

Ceilalți piloni sunt:

  • stimularea finanțării naționale pentru apărare prin activarea clauzei derogatorii naționale din Pactul de Stabilitate și de Creștere
  • creșterea flexibilității instrumentelor UE cum ar fi fondurile de coeziune, pentru a permite investiții mai mari în apărare
  • adăugarea la finanțarea publică a unor contribuții complementare ale Băncii Europene de Investiții; mobilizarea de capitaluri private.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Pompierii din Moldova își testează aptitudinile la etapa zonală a Concursurilor serviciilor profesioniste pentru situații de urgență

Publicat

Publicitate

Peste 80 de pompieri din județele Iași, Neamț, Suceava, Bacău, Vaslui, Vrancea și Botoșani s-au reunit în aceste zile la Botoșani, pentru a-și demonstra abilitățile în cadrul etapei zonale a Concursurilor serviciilor profesioniste pentru situații de urgență.

Rapiditate, precizie, rezistență fizică și psihică – acestea sunt calitățile esențiale care definesc activitatea salvatorilor, iar în cadrul competiției, fiecare dintre acestea este pusă la încercare în probele:
– „Scara de fereastră”;
– „Pista cu obstacole pe 100 m”;
– „Ștafeta 4×100 m”;
– „Realizarea dispozitivului de intervenţie la motopompă”.

Competiția a debutat, în această dimineață, cu o festivitate oficială de deschidere desfășurată la Detașamentul de Pompieri Dorohoi, în prezența unor oficialități locale și județene: prefectul județului Botoșani, Dan Nechifor, viceprimarul municipiului Dorohoi, Cristian Dogaru, precum și inspectorul șef al ISU Botoșani, colonel Dan Decebal Muraru.

Primele două probe – „Scara de fereastră” și „Pista cu obstacole pe 100 m” – se vor desfășura, între orele 09:30–14:00, pe baza de pregătire a Detașamentului Dorohoi.

În această seară, începând cu ora 18:00, „Realizarea dispozitivului de intervenție la motopompă”, pe terenul de sport al Liceului cu Program Sportiv din municipiul Botoșani.

Ultima probă, „Ștafeta 4×100 m”, va avea loc joi dimineață, începând cu ora 10:00, pe Stadionul Municipal Botoșani.

Publicitate

Obiectivul fundamental al competiției este dezvoltarea și perfecționarea aptitudinilor și deprinderilor specifice intervențiilor în situații de urgență, într-un cadru organizat și competitiv. Probele sunt aliniate standardelor internaționale, fiind identice cu cele ale concursurilor sportive organizate de Comitetul Internațional de Prevenire și Stingere a Incendiilor (CTIF).

Invităm toți cetățenii să participe și să-i susțină pe pompierii noștri! Este o ocazie deosebită de a vedea în acțiune adevărați profesioniști, de a înțelege provocările meseriei lor și de a le arăta respectul și sprijinul comunității. Intrarea este liberă, iar prezența dumneavoastră contează!

Citeste mai mult

Eveniment

Medicii cer stoparea internărilor inutile: Accent pe consultații ambulatorii și prevenție înainte de spitalizare

Publicat

Publicitate

Asociația Profesională a Medicilor de Ambulator (APMA) susține reforma sistemului de sănătate din România, propunând reducerea internărilor inutile și orientarea serviciilor medicale către medicina prespitalicească, scrie alba24.ro.

Reprezentanții APMA au avut, marți, o întâlnire cu președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, pentru a discuta propuneri menite să reducă numărul internărilor nenecesare în sistemul public de sănătate, scrie Agerpres.

Propunerile APMA vizează o schimbare „fundamentală” a paradigmei actuale, centrată excesiv pe spital și internare continuă/de zi.

„Obiectivul principal este creșterea adresabilității pacienților către ambulatoriu și responsabilizarea acestora în gestionarea propriei sănătăți”, afirmă APMA, într-un comunicat.

Măsurile propuse

Printre măsurile cheie propuse de APMA se numără:

  • implementarea criteriilor de performanță la nivel individual pentru medicii din spital și la nivel de secții, cu prioritate pe reducerea zilelor de spitalizare;
  • triaj mai strict în UPU, cu diferențierea urgențelor vitale de cele non-vitale și încurajarea pacienților cu afecțiuni non-critice să urmeze circuitul medic de familie – specialist – spital;
  • introducerea conceptului de medicină prespitalicească, formată din medicul de familie și medicul specialist din ambulatoriu, cu rol în prevenție, îngrijirea pacientului cronic, preluarea pacientului externat, screening, educație medicală și stabilirea unui circuit clar al pacientului de la medicul de familie către medicul specialist, cu trimitere la spital doar în cazurile care nu pot fi rezolvate în ambulatoriu;
  • definirea criteriilor clare pentru recomandarea directă de internare de către medicul de familie, inversând situația actuală în care orice persoană se poate prezenta la spital;
  • monitorizarea pe termen lung în prespital a patologiilor cronice și a aderenței pacienților la tratament, cu posibilitatea ca următoarele consultații să devină contra cost în cazul nerespectării programărilor sau recomandărilor;
  • elaborarea de protocoale și ghiduri clare de internare, care să delimiteze cazurile ce pot fi internate prin UPU de cele care trebuie stabilizate și trimise înapoi către medicul de familie sau specialist;
  • introducerea unui sistem de plată pentru pacienții care doresc să aleagă un anumit spital sau medic în detrimentul repartiției geografice/aleatorii, pentru a evita aglomerarea asimetrică a unităților sanitare;
  • introducerea în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) a unui marker de necomplianță față de schema terapeutică, care să genereze obligativitatea achitării serviciilor medicale din surse proprii în cazul vizitelor ulterioare legate de aceeași patologie;
  • compararea în SIUI a discrepanțelor dintre diagnosticul de trimitere și gravitatea cazului descrise de medicii din prespital și diagnosticele finale ale pacientului internat;
  • descurajarea prezentării nejustificate în UPU de către pacienții neasigurați prin introducerea unei obligativități de plată pentru serviciile medicale acordate, nejustificat, nefiind urgențe;
  • înființarea unor centre de permanență de tip ambulatoriu, care să poată înlocui ambulanța sau camerele de gardă în weekend-uri și sărbători legale, funcționând ca centre de triaj;
  • bonificarea medicului de familie al cărui procent de bilete de internare se află sub un anumit prag statistic;
  • eliminarea plafoanelor la investigațiile paraclinice, concomitent cu adoptarea ghidurilor europene de prescripție, pentru a limita abuzurile și a permite efectuarea investigațiilor necesare;
  • introducerea pe termen lung a unei coplăți pentru orice prezentare la medic (medic de familie, ambulator, spital) pentru a descuraja supraconsumul nejustificat medical de servicii medicale și a responsabiliza pacientul;
  • reducerea nevoii de consum a serviciilor medicale pe termen lung prin încurajarea unei populații mai sănătoase, cu programe de screening „nonopționale” și penalități financiare pentru non-complianță.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending