Connect with us

Actualitate

Taina spovedaniei: Ce păcate pot fi iertate prin mărturisire și cele 10 porunci care ghidează îndrumarul duhovnicesc

Publicat

Publicitate

Preoții ortodocși spun că Spovedania este una dintre Sfintele Taine ale Bisericii, prin care credincioșii primesc iertarea păcatelor. Ea este comparată simbolic cu „o baie spirituală” care curăță sufletul de toate întinăciunile lăuntrice. În mod tradițional, spovedania are loc în cele patru posturi de peste an: Postul Crăciunului, al Sfinților Apostoli, al Adormirii Maicii Domnului și, în mod special, în Postul Paștelui.

Unii creștini, care sunt mai sârguincioși, se spovedesc mai des, de două-trei ori în Postul Mare, și în celelalte posturi tot așa.

Îndrumar de spovedanie – Cele 10 porunci

1.Porunca întâi: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alți dumnezei afară de Mine

2. Porunca a două: Să nu-ți faci chip cioplit, nici asemănarea vreunui lucru, din câte sunt în cer, pe pământ, în ape sau sub pământ, nici să te închini lor, nici să le slujești.

3. Porunca a treia: Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert, că nu va lasă Domnul nepedepsit pe cel ce ia în deșert numele Lui.

4. Porunca a patra: Adu-ți aminte de ziua odihnei, că să o sfințești. Lucrează șase zile și fă în acelea toate treburile tale, iar ziua a șaptea este odihnă Domnului Dumnezeului tău: să nu faci în acea zi nici un lucru.

Publicitate

5. Porunca a cincea: Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, că să-ți fie bine și să trăiești ani mulți.

6. Porunca a șasea: Să nu ucizi.

7. Porunca a șaptea: Să nu fii desfrânat.

8. Porunca a opta: Să nu furi.

9. Porunca a noua: Să nu (minți) mărturisești strâmb împotriva aproapelui.

10. Porunca a zecea: Să nu dorești casa aproapelui tău; să nu doresti femeia aproapelui tău, nici ogorul lui și nimic din câte are aproapele tău!

Potrivit crestinortodox.ro la Spovedanie se mărturisesc păcatele care s-au mai întâmplat de când v-ați mărturisit ultima dată și cele care au rămas nemărturisite (fie le-ați uitat, fie nu ați știut că sunt păcate și între timp ați aflat).

Păcatele deja mărturisite nu se mai repetă. De asemenea nu se povestesc împrejurările în care s-au petrecut păcatele. Nu au decât foarte rar importanță și aceste povești nu vor face decât să consume din timpul de mărturisire al altor creștini și să împovăreze pe preotul duhovnic. Eventualele explicații vă vor fi cerute de duhovnic.

De asemenea, dacă nu sunteți hotărât (hotărâtă) să spuneți tot din diferite motive, mai bine nu va mărturisiți, pentru că nicidecum nu vi se vor ierta cele mărturisite, ci se zice chiar că se vor dubla.

Cele mai importante în privința Spovedaniei, sunt

Taina Spovedaniei: Condițiile iertării păcatelor mărturisite

– părerea de rău pentru aceste păcate

– hotărârea de a nu le mai repeta

– mărturisirea să fie sinceră și completă

– preotul duhovnic să dea dezlegarea păcatelor

– împlinirea canonului (epitimiei) primit de la duhovnic.

Preotul duhovnic se alege. ”Așa cum căutăm pentru bolile noastre cel mai iscusit doctor, tot așa trebuie și pentru păcatele noastre să căutăm cel mai iscusit duhovnic. Nu trebuie să schimbăm duhovnicul decât pentru motive întemeiate (ne-am mutat noi sau s-a mutat preotul, a murit preotul, este stăpânit de păcate mari etc.). Cu cât el ne cunoaște mai bine, cu atât ne poate sfătui mai bine”, mai scrie crestinortodox.ro.

Potrivit sursei citate, trebuie să spunem lui Dumnezeu, sub epitrahilul preotului: când ne-am spovedit ultima dată; dacă atunci am spus toate păcatele; dacă am primit vreun canon; dacă am primit dezlegare la Sfânta Împărtășanie.

”Dacă luăm Sfânta Împărtășanie fără spovedanie, riscăm să fim pedepsiți de Dumnezeu, pentru că am îndrăznit ca, în acest vas urat și murdar, care a devenit trupul nostru, să punem acest mărgăritar de mare preț, Sfânta Împărtășanie, Care este Trupul tainic al Domnului nostru Iisus Hristos”, mai scrie crestinortodox.ro.

LISTA DE PĂCATE – Îndreptar pentru spovedanie

1. Am deznădăjduit în ajutorul și mila lui Dumnezeu.

2. Am zis că nu mă mai iartă Dumnezeu, că sunt prea păcătos(păcătoasă) și tot în iad voi merge.

3. Am zis: dacă vrea Dumnezeu mă mântuiește, dacă nu, nu.

4. Am zis că nu-mi ajută Dumnezeu, că m-a uitat Dumnezeu.

5. Am crezut sau am zis că nu există Dumnezeu, rai, iad. Am îndoială că există Dumnezeu, rai, iad etc., pentru că nu le-am văzut.

6. Am socotit Sf. Scriptură mincinoasă. Nu cred în anumite minuni, întâmplări povestite în Sf. Scriptură.

7. Nu suport să se vorbească despre Dumnezeu.

8. Am avut prea mare încredere în mila lui Dumnezeu zicând: oricât aș păcătui, mă iartă Dumnezeu, că El e bun.

9. Am avut gând de sinucidere.

10. Am fumat. M-am drogat (fumatul și drogurile sunt sinucidere). Am vândut țigări și/sau droguri.

11. Am înjurat. Și de cele sfinte am zis (Grijanie, Biserica, icoană, candelă, Dumnezeu, Hristos, tămâie, morți etc.)

12. N-am plătit lucrătorii. Nu le-am dat cât trebuia, cât m-am împăcat cu ei. Nu i-am plătit la timp. Am cumpărat ceva și n-am plătit.

13. Am asuprit pe slugi, pe săraci, pe orfani, pe văduve, pe neputincioși. I-am batjocorit.

14. Mi-am dorit moartea la necaz.

15. Am ucis oameni, cu voie sau fără voie. Poate din și din cauza mea, a murit cineva.

16. Am cârtit la Dumnezeu la necazuri că prea mi-e greu, că de ce am pierdut tocmai eu, că de ce sunt prigonit eu și păcătoșii trăiesc bine, că nu-i bine, sau că e prea e frig, cald, prea plouă etc., în loc să am răbdare.

17. Am zis zău, să mor eu, să n-am parte de, să chiorăsc etc.

18. Am fost nemulțumit(ă) cu starea mea (mai bine era așa decât așa).

19. Am jurat strâmb. Am jurat că voi face ceva rău.

20. Am blestemat. Și pe mine însumi (însămi) m-am blestemat.

21. Am fost fățarnic(a), prefăcut(a), lingușitor(oare), viclean(a).

22. Am vorbit cu mai multe înțelesuri.

23. Am purtat vorba de colo-colo.

24. Am păgubit sufletește și trupește pe aproapele meu.

25. Am împiedicat pe aproapele meu să dobândească ceva bun, din invidie și răutate.

26. Am clevetit, discutat, bârfit, ținut contul altuia. Am clevetit pe părinți, pe preoți.

27. Am stricat numele bun al cuiva, bârfindu-l și discutându-l.

28. N-am înlăturat răul pe care l-am văzut venind peste aproapele meu pe cât mi-a stat în putință.

29. Am împrumutat cu camătă (dobânda) la persoane fizice.

30. Fiind scumpaci, am vândut cu preț prea mare.

31. Am fost la vrăjitoare, ghicitoare, spiritism. Am făcut farmece cuiva.

32. Știu să descânt de rău. Știu să fac farmece.

33. Am trecut pe cei vii pe pomelnic la morți, că să le fie rău. Am ”întors lumânările” pentru răul dușmanilor.

34. Am purtat ață roșie să nu mă deochi, am uns toate cu usturoi la Sf. Andrei, am purtat pelin la Rusalii, am purtat diferite obiecte de la vrăjitoare date ”ca să nu se mai prindă farmecele de mine”, am făcut focuri și am sărit peste ele și alte obiceiuri drăcești. Mi-am căutat norocul în zodii, cu papagalul.

35. Am crezut că sufletul, după ce iese din om, trece în diferite animale (reîncarnare).

36. Am batjocorit, lovit, bătut pe cineva. Pe părinți, pe preoți.

37. Am judecat pe alții ce fac, ce zic, de ce sunt așa și nu altfel etc.

38. Am presupus, bănuit pe alții.

39. Am fost iscoditor (iscoditoare).

40. Am luat ceea ce se cuvenea altuia.

41. Am păcălit, înșelat pe cineva. Am vândut marfă rea ca marfă bună.

42. Am nedreptățit pe cineva.

43. Am împrumutat ceva și n-am dat înapoi.

44. Am ascuns în casa mea lucruri străine.

45. Am găsit lucruri străine și, știind ale cui sunt, nu le-am dat înapoi.

46. Am furat ceva. De la stat (averea publică) sau de la om, de la biserică, de la străini sau de la părinți, de la rude. Păcatul acesta nu se iartă până nu înapoiem lucrurile. Dacă nu mai putem‚ să facem milostenie.

47. Am mutat hotarul ca să iau din terenul vecinului.

48. Am ascuns furtișagul altuia. Am în casă vreun lucru de furat.

49. Am vândut sau am cumpărat lucruri despre care bănuiam sau știam că sunt de furat.

50. Am adunat bani cu acte false și cu vicleșug.

51. N-am întors pagubă făcută aproapelui, chiar și fără voie.

52. Din răutate, am stricat avere străină (semănături, pomi, mașină etc.).

53. Am înșelat statul, depunând declarații de venit false.

54. Am moștenit cu bună știință avere agonisită prin păcate. N-am făcut milostenie multă din ea.

55. Am dat sau am luat șpagă (mită).

56. Am câștigat bani prin metode necinstite.

57. M-am lăcomit la avere, zgârcindu-mă la milostenie.

58. Sunt necumpătat(a) în cheltuieli. Dau bani pe lucruri de lux, care nu sunt strict necesare.

59. N-am ajutat biserica și pe săraci după putere.

60. Dacă mi-au venit în gând păcate, m-am îndulcit gândindu-mă la ele, în loc să le alung imediat.

61. Am căutat momentul potrivit pentru a face un păcat (exemplu: hoțul care caută să fure, curvarul care caută femeie etc.).

62. Am pârât pe cineva cu scopul de a-i face rău.

63. Am mințit împotriva cuiva cu scopul de a-i face rău (mărturie mincinoasă împotriva aproapelui).

64. Am mâniat sau am scârbit pe cineva cu vorbe sau fapte urâte. L-am făcut să mă urască.

65. Port ura pe cineva. Țin minte răul. Aș vrea să mă răzbun. M-am bucurat de răul altuia.

66. Doresc răul cuiva. Doresc altora boală, necazuri, moarte etc.

67. În timpul rugăciunii m-am gândit la altceva.

68. Am vorbit în timpul slujbei. M-am foit, m-am mișcat de colo-colo prin biserica.

69. Nu mi-a fost gândul la slujba. M-am uitat ce fac alții, cu ce sunt îmbrăcați.

70. Am mâncat, am băut ceva pe ascuns.

71. M-am lăcomit la mâncare. Am mâncat cu nesaț.

72. M-am amețit la cap cu băuturi alcoolice. M-am îmbătat. Am și vărsat după aceea.

73. Am vrut să fiu deasupra tuturor cu ceva anume dacă nu cu totul.

74. Am făcut din sărăcia sau din bogăția mea un motiv de laudă.

75. M-am mândrit, m-am fălit, m-am trufit, m-am dat mare, m-am îngâmfat, m-am înfumurat. M-am mândrit cu copiii mei.

76. M-am lăudat. Am o părere bună despre mine. Mă cred a fi cineva în comparație cu alții. Nu mai e nimeni ca mine.

77. Îmi place să mă laude alții. Când fac o fapta bună, aștept laude de la alții și nu plata de la Dumnezeu.

78. Am încredere mare în mine, în loc să am în Dumnezeu.

79. M-am crezut mai bun(ă), mai credincios(oasă) că alții, socotindu-i pe ei mai răi, proști, necredincioși etc.

80. Am râs de păcatele și defectele altora. Și de faptele lor bune am râs.

81. Am lăudat păcatele altora.

82. M-am lenevit a face rugăciune în fiecare dimineață, seară, la fiecare masă.

83. Am mâncat de dulce în vreo zi de miercuri sau vineri.

84. N-am ținut cele 4 posturi de peste an.

85. Am ținut post negru sâmbătă și duminică.

86. Am zis: mai păcat este să poftești mâncarea de dulce, decât să o mănânci.

87. Am postit când Biserica dezlega, exemplu miercuri și vineri când era harți sau sâmbătă și duminică când se mânca pește, socotind că nu sunt bune aceste rânduieli.

88. N-am păstrat curăție cu soțul (soția): miercuri, vineri, sâmbătă, duminică, luni; în cele 4 posturi de peste an; în timpul sarcinii și al ciclului lunar; 40 de zile după naștere.

89. N-am păstrat curăție cu soțul (soția) cu acordul lui (ei), ci fără, încât putea să cadă în păcatul preacurviei.

90. Am luat pastile anticoncepționale, am folosit spermicide, ca să nu fac copii.

91. Am făcut păcatul onaniei că să nu fac copii, adică: am folosit prezervativ sau am vărsat sămânța afară că bărbat, iar că femeie am folosit diafragmă.

92. Am făcut avort. Că bărbat, am dat voie soției să facă avort.

93. Am folosit sterilet ca să nu fac copii (steriletul provoacă avort).

94. M-am împreunat cu soțul (soția) de mai multe ori în 24 de ore.

95. M-am împreunat cu soțul (soția) în diferite poziții, ca animalele.

96. M-am împreunat cu soțul (soția) în văzul sau auzul copiilor mei, crezând că sunt mici și nu știu.

97. Am curvit. Am preacurvit.

98. Am gânduri de desfrânare cu persoane de sex opus sau de același sex. Când îmi vin aceste gânduri, nu le depărtez, ci mă îndulcesc cu ele, deși n-aș vrea să fac păcatul.

99. Am preacurvit cu rudă, fin, naș, văr, frate, fiu, fiică, nepot.

100. Am gândit să preacurvesc sau chiar am preacurvit cu preot, preoteasă, călugăr, călugăriță.

101. Am pipăit alt trup pentru a simți și provoca plăceri de desfrâu.

102. Am trăit necununat(ă), adică în concubinaj.

103. M-am căsătorit cu altă femeie, nefiind divorțat de prima.

104. M-am culcat cu femeia mea după ce am divorțat de ea.

105. M-am căsătorit cu rudenie de sânge, de cuscrie (nu se poate decât de la gradul al 8-lea în sus, altfel e păcatul amestecării de sânge).

106. Ca naș (nașă), m-am căsătorit cu fină (finul) sau am dat voie copiilor mei să se căsătorească cu copiii finilor mei.

107. Mi s-au făcut mai mult de trei cununii în biserică (cununia a 4-a este păcat).

108. Am făcut păcatul malahiei singur(ă) (adică atunci când o persoană își provoacă plăcere singură, masturbare). Acest păcat se numește curvia cu diavolul.

109. Am făcut păcatul malahiei cu altă persoană, unul la altul. Eu cu altul, altul cu mine, cu femeie, bărbat cu bărbat, femeie cu femeie, cu copii.

110. Am făcut păcatul sodomiei (bărbat cu bărbat, femeie cu femeie).

111. Am făcut păcatul gomoriei (prostii cu gură, sex oral).

112. Am preacurvit cu animale, păsări (zoofilie), cu copii (pedofilie)

113. Am privit filme, poze cu prostii. Am în casă poze, statui cu prostii.

114. Am vorbit prostii.

115. Am privit cu plăcere cum se împreunau animalele.

116. Am fost invidios (invidioasă). Mi-a părut rău de binele altuia. Îmi pare rău că altul are și eu nu. Invidia este aceeași cu zavistia și pizma.

117. M-am lăcomit la muncă. Am muncit peste puteri, încât poate chiar m-am și îmbolnăvit.

118. Am mințit. Am obiceiul să mint mereu.

119. Îmi place să ”înfloresc” lucrurile și poveștile.

120. Am drăcuit. Am dat naibii. Și pe mine însumi m-am dat dracului. Am zis: ”să fiu al naibii”, ”să mă ia”.

121. Am muncit în duminici și sărbători.

122. Am lipsit de la biserica în duminici și sărbători. În timpul slujbei nu m-am rugat, ci am dormit ori m-am ocupat cu lucruri deșarte, am fost la târg etc.

123. Dacă am fost la biserică, n-am dat pomelnic și n-am aprins lumânări.

124. Am stat în față la toți în biserica. I-am dat la o parte pe alții, zicându-le că stau pe locul meu.

125. Am adus daruri, jertfe și donații la biserică din ce era mai rău.

126. Am ucis animal, pasăre. Le-am chinuit, batjocorit, le-am împovărat peste puteri, le-am lăsat să moară deși puteam să le salvez.

127. Am mâncat eu sau am pus altora în mâncare spurcăciune (animal netăiat, carne de om, jertfe satanicești, necurăție etc.)

128. Am sfătuit și învățat pe alții să facă păcate.

129. Am fost la petreceri destrăbălate. În posturi, miercurea, vinerea, în duminici și sărbători.

130. Cred în superstiții: căldare goală, să nu mă întorc că-mi merge rău, dacă întâlnesc preot îmi merge rău etc.

131. N-am mulțumit lui Dumnezeu pentru binefaceri.

132. Am făcut glume, bancuri cu și despre cele sfinte.

133. M-am machiat, rujat, vopsit la păr, am dat unghiile cu ojă etc. Am purtat cercei, mărgele, inele, coliere, brățări, pantofi cu toc. Mi-am făcut părul.

134. Ca femeie, am purtat pantaloni sau fustă scurtă, n-am purtat capul acoperit, am mers sau am vorbit ca să atrag bărbații.

135. Am scuipat sau am vomitat în ziua în care m-am împărtășit.

136. M-am maniat și nu mi-a trecut îndată, ci am ținut mânie.

137. Am ambiție, încăpățânare, obrăznicie, nerușinare, iubire de sine.

138. Am făgăduit ceva și n-am împlinit. N-am ținut învoiala, promisiunea.

139. N-am tămâiat și stropit casă cu agheasmă cel puțin o dată pe lună.

140. N-am iertat pe cei care mi-au cerut iertare.

141. Nu mi-am cerut iertare pentru a depărta orice vrajbă, chiar dacă n-am fost vinovat(ă).

142. N-am aprins candelă la rugăciune, în duminici și sărbători.

143. N-am făcut semnul crucii cum trebuie, drept.

144. N-am făcut cruce când am trecut pe lângă biserica.

145. Am mers la mai mulți preoți și am zis la unul unele păcate, la altul altele.

146. Din pricina rușinii sau a altor motive, am ascuns cu bună știință la Spovedanie unele păcate. M-am și împărtășit după aceea.

147. M-am împărtășit la un preot, fiind legat de altul.

148. Ca femeie, m-am atins de lucruri sfinte din biserică, atunci când am avut ciclu.

149. Am venit târziu la biserică. Am plecat înainte de sfârșitul slujbei fără motive întemeiate. Am făcut din acestea o regulă.

150. N-am crescut copiii și finii în frică de Dumnezeu. Nu i-am învățat poruncile lui Dumnezeu. I-am învățat la rău, contribuind la uciderea lor sufletească.

151. Nu mi-am pedepsit copiii când i-am văzut că persistă în greșeli.

152. Nu am ascultat de părinți atunci când m-au învățat de bine.

153. Nu mi-am iubit la fel toți copiii. Am fost părtinitor (părtinitoare) cu unul sau mai mulți din copiii mei.

154. Am amânat Spovedania. Am zis să păcătuiesc, că mai e timp să fac pocăință și să mă spovedesc.

155. N-am făcut canonul pe care l-am primit după Spovedanie.

156. M-am împărtășit după ce am avut necurăție în vis.

157. Că femeie, m-am împărtășit când aveam ciclu.

158. Că femeie, n-am făcut molitfele la o zi, 8 zile și 40 de zile după naștere. Am intrat în biserica înainte de a trece 40 zile. Am citit molitfa înainte de a trece cele 40 de zile.

159. Am pierdut sarcina fără voia mea. Dacă mi s-a întâmplat așa, n-am venit la preot să-mi citească rugăciunea specială.

160. Am înăbușit copilul lângă mine, botezat sau nebotezat.

161. Din neglijență mea, mi-au murit copiii.

162. Am lăsat să-mi moară copilul nebotezat.

163. Am abandonat copiii vii pe drumuri, în orfelinate.

164. Am mustrat prea aspru. Am cicălit. Am stat cu gură și am fost prea băgăcios (băgăcioasă) pe altcineva.

165. Am lăsat nefăcută sfeștanie în casă mai mult de un an de zile.

166. Am făcut jocuri și râsete la priveghiurile de morți.

167. Nu mi-am făcut datoria față de rudele moarte. Nu le-am făcut tot ce trebuia.

168. N-am îngrijit mormintele. M-am zgârcit să plătesc sărindare, slujbe pentru sufletele celor adormiți.

169. Am jelit morții. Am pus bani pe crucea lor de pe piept sau în mâna. Am dat lucruri peste groapă lor. Am spart ceva când a fost scos mortul din casă.

170. Am în casă, am citit cărți sectare. Am fost la adunări de sectanți, i-am primit în casă.

171. Am ucis oameni, cu voie sau fără voie. Poate din și din cauza mea, a murit cineva.

172. M-am căsătorit cu evreu, turc, catolic, sectant etc.

173. Am dat anafora pe jos.

174. Cred în vise. Ceea ce fac a două zi este în funcție de cele ce visez.

175. Am cântat și am ascultat cântece lumești și sectare.

176. Am jucat și am mers la discoteci și alte petreceri anormale.

177. Am făcut nunți și petreceri cu mâncare de dulce și cu muzică în post.

178. Am smintit și l-am făcut să păcătuiască pe aproapele meu când a auzit ce zic și a văzut ce fac (astfel sunt răspunzător în fața lui Dumnezeu pentru păcatul aproapelui meu).

179. M-am mascat.

180. N-am plătit contribuția la Sfânta Biserică.

181. Am ascultat discuțiile altora, deși nu-mi folosea și îi deranjăm.

182. Am intrat în Sfântul Altar.

183. Am moștenire și n-am îngrijit pe cei care mi-au dat-o.

184. Nu mi-am căutat sănătatea după datorie.

185. Am luat anafora și agheasmă, deși mâncasem sau băusem apă după miezul nopții.

186. Am râvnă nesocotită, habotnicie (post mult încât poate m-am și îmbolnăvit, milostenie fără socoteală încât suferă cei din casă etc.).

187. Nu m-am rugat totdeauna cu fața către răsărit.

188. Am dat importantă mai mare celor trupești decât celor sufletești.

189. În loc de a mă împacă cu aproapele, l-am tras la judecată.

190. Nu mi-am iubit soțul (soția) ca pe mine însumi. Din pricina mea a făcut păcate.

191. Am făcut diferite pariuri diavolești, prin care mulți și-au pierdut sănătatea și viață.

192. N-am sfătuit pe cel care avea nevoie de sfat. N-am învățat pe cel nepriceput.

193. Am dat de pomană mâncare de dulce în zile de post.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Mașină în flăcări într-o gospodărie din Copălău! Cauza ar fi fost o acțiune intenționată

Publicat

Publicitate

Un autoturism parcat într-o gospodărie din localitatea Copălău a luat foc, în această seară. Din fericire, nu au fost persoane rănite.

 

La fața locului au intervenit pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Copălău, precum și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani. Aceștia au constatat faptul că mașina ardea în totalitate și au stins flăcările înainte ca acestea să se extindă la un depozit de lemne și la casă.

 

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind acțiunea intenționată.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 9 noiembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 9 noiembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 9 noiembrie 2025:

Loto 6/49: 32, 19, 5, 10, 34, 23

Loto 5/40: 1, 27, 12, 22, 25, 5

Noroc: 6 8 4 9 5 2 6

Noroc Plus: 9 1 6 5 4 6

Publicitate

Super Noroc: 3 7 0 6 1 0

Joker: 23, 5, 15, 37, 34 + 17

Citeste mai mult

Actualitate

După divorț, soțiile își vor putea păstra numele din timpul căsătoriei chiar dacă soții nu sunt de acord

Publicat

Publicitate

Soția își va putea păstra numele din timpul căsătoriei independent de consimțământul soțului, în cazul unui divorț, potrivit unui proiect de lege inițiat de deputații USR și PNL.

Potrivit unui comunicat al USR transmis, duminică, AGERPRES, proiectul ‘elimină poverile birocratice puse pe umerii cetățenilor români’.

‘Această simplificare nu este doar administrativă, ci și emoțională: fiecare mamă va putea să-și concentreze energia și timpul asupra familiei, fără stresul constant al hârtiilor și al aprobărilor inutile. Mai mult decât o simplă modificare legislativă, acest proiect reprezintă o garanție a identității, a respectului și a continuității familiale, oferind femeilor și mamelor libertatea de a-și păstra numele care le definește și le leagă de copiii și familia lor’, a declarat deputata USR Pollyanna Hangan, inițiatoare a proiectului, citată în comunicat.

Păstrarea numelui din timpului căsătoriei pentru soții, independent de voința celuilalt soț, ‘înseamnă birocrație în minus și mai puține probleme administrative’.

‘Dacă își vor putea păstra numele și nu sunt obligate să revină la numele anterior căsătoriei, ele nu vor mai trebui să-și schimbe toate documentele (carte de identitate, pașaport, permis de conducere, semnături electronice, abonamente etc.). Iar în cazul în care există copii, ele nu vor mai fi obligate să facă dovada gradului de rudenie cu aceștia, ceea ce înseamnă mai puține complicații la școală, spital, vamă sau în alte situații’, precizează USR.

Dacă nu va mai fi nevoie de acordul celuilalt soț pentru păstrarea numelui din timpul căsătoriei, va fi eliminată piedica de a divorța la notar sau la ofițerul stării civile, iar oamenii nu vor mai fi obligați să meargă în instanță. Scoaterea acordului pentru păstrarea numelui din timpul căsătoriei va elimina situațiile în care celălalt soț ‘transformă consimțământul într-un instrument de presiune sau chiar de șantaj emoțional ori financiar’, se explică în comunicat.

Publicitate

Potrivit USR, proiectul va avea un impact pozitiv și asupra românilor din diaspora care divorțează în state unde păstrarea numelui nu depinde de consimțământul fostului partener, aceste persoane confruntându-se, în prezent, cu dificultăți semnificative deoarece, chiar dacă divorțul a fost pronunțat legal în străinătate, autoritățile române solicită acordul fostului soț pentru a recunoaște dreptul de a păstra numele.

‘Prin această inițiativă legislativă, dorim să eliminăm o procedură învechită, care pune o povară suplimentară pe cetățeni. Mai ales pentru românii noștri din afara granițelor, care se confruntă cu dificultăți și pierd ore întregi pentru a obține un simplu drept – păstrarea numelui după divorț’, afirmă deputatul USR Iulian Lorincz, inițiator al proiectului.

În forma actuală, Codul civil prevede că, în cazul unui divorț, păstrarea numelui din timpul căsătoriei se poate face de către unul dintre soți doar dacă celălalt soț este de acord sau, în cazul unui refuz, dacă se pot proba în instanță motivele temeinice care justifică menținerea numelui dobândit la căsătorie. Mai mult, Codul civil prevede că soții pot apela la procedura divorțului în fața ofițerului de stare civilă sau în fața notarului doar dacă există consens cu privire la numele pe care îl vor purta după divorț.

Citeste mai mult

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (402)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

George Vulturescu, în „Tribuna” nr. 426 din 1-15 iunie 2020, scrie despre orfismul „poemului fără sunet” la Şt. Aug. Doinaş. Reţin: 1. „Orfeul lui M. Eminescu „azvârle” harfa „sfărâmată” în mare, Lucian Blaga eliberează „harfa” de formele ei de prisos închipuindu-şi o „harfă de-ntuneric, iar Şt. Aug. Doinaş tinde spre …”poezia fără sunet”. Extrapolând, sunt, împreună, în vecinătatea lui Constantin Brâncuşi, cel care a  „eliberat sculptura de tot ce era de prisos şi ne-a redat conştiinţa formei pure, cum spunea răspicat Henry Moore”; 2. „Ne putem întreba – cum tace sunetul în „poezia fără sunet”? Se pare că poezia la care râvnea Doinaş este a unei materialităţi fonice care dilată cuvântul, răbufneşte prin coaja lui precum mugurii pe creangă, devine el însuşi sunet-cuvânt, precum ghinda devine copacul. Desigur, nu ştim unde – şi cât de departe –  ar fi dus / ajuns cu „experimentul” poemului fără sunet: poetul şi-a reinventat poezia de mai multe ori din magma sa proteică drept „melodie a timpului circular.”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2020, publică un interviu cu Silviu Lupescu, directorul Editurii „Polirom”, la împlinirea unui sfert de veac. M-am oprit la două afirmaţii: 1. „Profesorul meu de matematică, Traian Cohal, transforma cel puţin o oră pe trimestru într-una de citit poezii – Minulescu, Blandiana, Brumaru, în fine, poezii pentru adolescenţi de liceu. Liceul „Negruzzi” avea un cenaclu, o revistă literară…”; 2. „Degeaba ne lăudăm cu Enescu (deşi nu avem nici măcar o singură integrală a operelor sale muzicale în ultimii 30 de ani), cu Brâncuşi (pentru care nu s-a găsit bani pentru „Cuminţenia pământului”) sau Eminescu (din a cărui poezie, un recent ministru al Culturii, de la o universitate de rang doi,  nu a fost în stare să recite nici măcar două versuri). Suntem ultimii în Europa la consumul cultural, nu doar la carte, în oricare dintre statisticile realizate independent, nu în cele ale institutelor aservite politic.”;

Adrian Alui Gheorghe citându-l pe Umberto Eco: „Drama internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr.  Reţelele de socializare dau drept de cuvânt unor legiuni de imbecili care înainte vorbeau numai la bar după un pahar de vin, fără a dăuna colectivităţii. Erau imediat puşi sub tăcere, în timp ce acum au acelaşi drept la cuvânt ca şi un premiat cu Nobel. Este invazia imbecililor.” (vezi „România literară” nr. 24 din 2020)

Am citit, am reţinut: Blaise Pascal: „Toate necazurile omului provin din faptul că nu ştie cum să stea liniştit într-o încăpere”; Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Pimen: „Restul veţi afla după ce mor eu, nu pot spune mai mult acum”; Eugen Ionescu: „Plictiseala este un simptom al siguranţei”; Nichita Stănescu: „Nu te mai poţi întoarce, / pentru că te-au întors alţii / mereu alţii şi alţii şi alţii…”; Markus Gabriel: „Lumea noastră e guvernată de o falsă fiinţă superioară: omul”; Hegel: „Cel mai real dintre lucrurile reale este ideea”; Eugen Cucerzan: „Creaţia este partea supranaturală a minţii omeneşti”; Nicolae Iliescu: „Războiul nu mai este o epopee mitică, acum se învinge fără glorie”; Dumitru Cerna: „Ninge, Dumnezeu plânge deasupra catedralelor pustii”;

Publicitate

Cum defineşte Honore de Balzac, la nivelul anului 1844, boemul: „Cuvântul boem spune tot. Boemul nu deţine nimic şi trăieşte din ceea ce are. Speranţa-i este religie, încrederea în sine este regulă, iar caritatea îi este bugetul. Toţi aceşti tineri sunt mai mari decât nefericirea lor, se plasează sub auspiciile norocului şi înfruntă destinul”. Nu-i aşa că v-aţi gândit la cine m-am gândit şi eu, la Florentin Florescu?;

Spaţiul Vergo: Este toposul unde se petrece acţiunea romanului lui Alexandru Ecovoiu, “Ambitus” (Editura “Polirom”, Iaşi, 2018). Maria-Ana Tupan, în “Contemporanul. Ideea europeană”  nr. 6 din 2020, descrie astfel spaţiul Vergo: “Deodată, în Vergo, nu se mai naşte şi nu mai moare nimeni. Ei nu primesc însă şi darul tinereţii veşnice, iar bătrâneţea veşnică, veştejirea, suferinţa îi fac pe locuitori să ceară înapoi “sfârşitul”. Odată cu moartea, dispare teama de judecată, timpul nu mai are valoare, viaţa nu mai are scop. Valoarea supremă, religia, îşi pierde rostul: de ce să se mai roage pentru viaţă veşnică dincolo, dacă o aveau deja aici pe pământ? Spaţiul inventat de Ecovoiu şi pe seama căruia construieşte romanul  este rezumat astfel de M.-A. Tupan: “valoarea vieţii doar moartea o pune în lumină”;

Ion Minulescu despre versurile lui:Ştiţi voi ce sunt versurile mele?/ Zboruri în „zigzag” de rândunele, / Zboruri fragmentate / Rupte / Şi-nnodate / Ca să poată fi de toţi cântate… / Versurile mele?… / Semne de-ntrebare / Pentru-abecedarul vieţii viitoare / Versurile mele? / Stropi de apă vie / Şi ploaie de stele / Pentru veşnicie.”;

Leo Butnaru, în „România literară” nr. 25 din 2020, publică un articol plin de umor cu titlul: „Ca o mască antivirus – caisul înflorit”. Reţin: 1. „De când cu coronavirusul, a scăzut până aproape de zero numărul celor ce mor de râs”; 2. „Nu încercaţi să le smulgeţi unora măştile! S-ar putea ca ele să fie botniţe!”; 3. „Lume, lume, pe când,totuşi, descoronarea coronavirusului?”; 4. „Hora Unirii” se poate juca doar prin atingerea coatelor”;  5. Politologii de ieri au devenit…virusologi!”; 6. „Femeilor le vine tot mai greu să lupte pe trei fronturi: ale oglinzilor, cântarelor şi croitorilor”; 7. „Pandemia părând a veni de la numele pandei, animal ce mănâncă 12 ore din 24, ca omul, acum, în pandemie de coronavirus”; 8. „Dacă timp de o lună nu se redeschid frizeriile, 90% din blonde dispar”;

Câteva versuri din poezia „Putea fi zodie” de Ioan Morar: „Am avut de partea noastră / un zeu îngăduitor: înserarea / în vremurile acelea / am putut să scriem tot ce am vrut / să iubim ce nu făcea parte din noi / să păcătuim în toate religiile / să fim ce n-am mai fost”(vezi „România literară” nr. 25 din 2020);

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending