Connect with us

Actualitate

Taina spovedaniei: Ce păcate pot fi iertate prin mărturisire și cele 10 porunci care ghidează îndrumarul duhovnicesc

Publicat

Publicitate

Preoții ortodocși spun că Spovedania este una dintre Sfintele Taine ale Bisericii, prin care credincioșii primesc iertarea păcatelor. Ea este comparată simbolic cu „o baie spirituală” care curăță sufletul de toate întinăciunile lăuntrice. În mod tradițional, spovedania are loc în cele patru posturi de peste an: Postul Crăciunului, al Sfinților Apostoli, al Adormirii Maicii Domnului și, în mod special, în Postul Paștelui.

Unii creștini, care sunt mai sârguincioși, se spovedesc mai des, de două-trei ori în Postul Mare, și în celelalte posturi tot așa.

Îndrumar de spovedanie – Cele 10 porunci

1.Porunca întâi: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alți dumnezei afară de Mine

2. Porunca a două: Să nu-ți faci chip cioplit, nici asemănarea vreunui lucru, din câte sunt în cer, pe pământ, în ape sau sub pământ, nici să te închini lor, nici să le slujești.

3. Porunca a treia: Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert, că nu va lasă Domnul nepedepsit pe cel ce ia în deșert numele Lui.

4. Porunca a patra: Adu-ți aminte de ziua odihnei, că să o sfințești. Lucrează șase zile și fă în acelea toate treburile tale, iar ziua a șaptea este odihnă Domnului Dumnezeului tău: să nu faci în acea zi nici un lucru.

Publicitate

5. Porunca a cincea: Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, că să-ți fie bine și să trăiești ani mulți.

6. Porunca a șasea: Să nu ucizi.

7. Porunca a șaptea: Să nu fii desfrânat.

8. Porunca a opta: Să nu furi.

9. Porunca a noua: Să nu (minți) mărturisești strâmb împotriva aproapelui.

10. Porunca a zecea: Să nu dorești casa aproapelui tău; să nu doresti femeia aproapelui tău, nici ogorul lui și nimic din câte are aproapele tău!

Potrivit crestinortodox.ro la Spovedanie se mărturisesc păcatele care s-au mai întâmplat de când v-ați mărturisit ultima dată și cele care au rămas nemărturisite (fie le-ați uitat, fie nu ați știut că sunt păcate și între timp ați aflat).

Păcatele deja mărturisite nu se mai repetă. De asemenea nu se povestesc împrejurările în care s-au petrecut păcatele. Nu au decât foarte rar importanță și aceste povești nu vor face decât să consume din timpul de mărturisire al altor creștini și să împovăreze pe preotul duhovnic. Eventualele explicații vă vor fi cerute de duhovnic.

De asemenea, dacă nu sunteți hotărât (hotărâtă) să spuneți tot din diferite motive, mai bine nu va mărturisiți, pentru că nicidecum nu vi se vor ierta cele mărturisite, ci se zice chiar că se vor dubla.

Cele mai importante în privința Spovedaniei, sunt

Taina Spovedaniei: Condițiile iertării păcatelor mărturisite

– părerea de rău pentru aceste păcate

– hotărârea de a nu le mai repeta

– mărturisirea să fie sinceră și completă

– preotul duhovnic să dea dezlegarea păcatelor

– împlinirea canonului (epitimiei) primit de la duhovnic.

Preotul duhovnic se alege. ”Așa cum căutăm pentru bolile noastre cel mai iscusit doctor, tot așa trebuie și pentru păcatele noastre să căutăm cel mai iscusit duhovnic. Nu trebuie să schimbăm duhovnicul decât pentru motive întemeiate (ne-am mutat noi sau s-a mutat preotul, a murit preotul, este stăpânit de păcate mari etc.). Cu cât el ne cunoaște mai bine, cu atât ne poate sfătui mai bine”, mai scrie crestinortodox.ro.

Potrivit sursei citate, trebuie să spunem lui Dumnezeu, sub epitrahilul preotului: când ne-am spovedit ultima dată; dacă atunci am spus toate păcatele; dacă am primit vreun canon; dacă am primit dezlegare la Sfânta Împărtășanie.

”Dacă luăm Sfânta Împărtășanie fără spovedanie, riscăm să fim pedepsiți de Dumnezeu, pentru că am îndrăznit ca, în acest vas urat și murdar, care a devenit trupul nostru, să punem acest mărgăritar de mare preț, Sfânta Împărtășanie, Care este Trupul tainic al Domnului nostru Iisus Hristos”, mai scrie crestinortodox.ro.

LISTA DE PĂCATE – Îndreptar pentru spovedanie

1. Am deznădăjduit în ajutorul și mila lui Dumnezeu.

2. Am zis că nu mă mai iartă Dumnezeu, că sunt prea păcătos(păcătoasă) și tot în iad voi merge.

3. Am zis: dacă vrea Dumnezeu mă mântuiește, dacă nu, nu.

4. Am zis că nu-mi ajută Dumnezeu, că m-a uitat Dumnezeu.

5. Am crezut sau am zis că nu există Dumnezeu, rai, iad. Am îndoială că există Dumnezeu, rai, iad etc., pentru că nu le-am văzut.

6. Am socotit Sf. Scriptură mincinoasă. Nu cred în anumite minuni, întâmplări povestite în Sf. Scriptură.

7. Nu suport să se vorbească despre Dumnezeu.

8. Am avut prea mare încredere în mila lui Dumnezeu zicând: oricât aș păcătui, mă iartă Dumnezeu, că El e bun.

9. Am avut gând de sinucidere.

10. Am fumat. M-am drogat (fumatul și drogurile sunt sinucidere). Am vândut țigări și/sau droguri.

11. Am înjurat. Și de cele sfinte am zis (Grijanie, Biserica, icoană, candelă, Dumnezeu, Hristos, tămâie, morți etc.)

12. N-am plătit lucrătorii. Nu le-am dat cât trebuia, cât m-am împăcat cu ei. Nu i-am plătit la timp. Am cumpărat ceva și n-am plătit.

13. Am asuprit pe slugi, pe săraci, pe orfani, pe văduve, pe neputincioși. I-am batjocorit.

14. Mi-am dorit moartea la necaz.

15. Am ucis oameni, cu voie sau fără voie. Poate din și din cauza mea, a murit cineva.

16. Am cârtit la Dumnezeu la necazuri că prea mi-e greu, că de ce am pierdut tocmai eu, că de ce sunt prigonit eu și păcătoșii trăiesc bine, că nu-i bine, sau că e prea e frig, cald, prea plouă etc., în loc să am răbdare.

17. Am zis zău, să mor eu, să n-am parte de, să chiorăsc etc.

18. Am fost nemulțumit(ă) cu starea mea (mai bine era așa decât așa).

19. Am jurat strâmb. Am jurat că voi face ceva rău.

20. Am blestemat. Și pe mine însumi (însămi) m-am blestemat.

21. Am fost fățarnic(a), prefăcut(a), lingușitor(oare), viclean(a).

22. Am vorbit cu mai multe înțelesuri.

23. Am purtat vorba de colo-colo.

24. Am păgubit sufletește și trupește pe aproapele meu.

25. Am împiedicat pe aproapele meu să dobândească ceva bun, din invidie și răutate.

26. Am clevetit, discutat, bârfit, ținut contul altuia. Am clevetit pe părinți, pe preoți.

27. Am stricat numele bun al cuiva, bârfindu-l și discutându-l.

28. N-am înlăturat răul pe care l-am văzut venind peste aproapele meu pe cât mi-a stat în putință.

29. Am împrumutat cu camătă (dobânda) la persoane fizice.

30. Fiind scumpaci, am vândut cu preț prea mare.

31. Am fost la vrăjitoare, ghicitoare, spiritism. Am făcut farmece cuiva.

32. Știu să descânt de rău. Știu să fac farmece.

33. Am trecut pe cei vii pe pomelnic la morți, că să le fie rău. Am ”întors lumânările” pentru răul dușmanilor.

34. Am purtat ață roșie să nu mă deochi, am uns toate cu usturoi la Sf. Andrei, am purtat pelin la Rusalii, am purtat diferite obiecte de la vrăjitoare date ”ca să nu se mai prindă farmecele de mine”, am făcut focuri și am sărit peste ele și alte obiceiuri drăcești. Mi-am căutat norocul în zodii, cu papagalul.

35. Am crezut că sufletul, după ce iese din om, trece în diferite animale (reîncarnare).

36. Am batjocorit, lovit, bătut pe cineva. Pe părinți, pe preoți.

37. Am judecat pe alții ce fac, ce zic, de ce sunt așa și nu altfel etc.

38. Am presupus, bănuit pe alții.

39. Am fost iscoditor (iscoditoare).

40. Am luat ceea ce se cuvenea altuia.

41. Am păcălit, înșelat pe cineva. Am vândut marfă rea ca marfă bună.

42. Am nedreptățit pe cineva.

43. Am împrumutat ceva și n-am dat înapoi.

44. Am ascuns în casa mea lucruri străine.

45. Am găsit lucruri străine și, știind ale cui sunt, nu le-am dat înapoi.

46. Am furat ceva. De la stat (averea publică) sau de la om, de la biserică, de la străini sau de la părinți, de la rude. Păcatul acesta nu se iartă până nu înapoiem lucrurile. Dacă nu mai putem‚ să facem milostenie.

47. Am mutat hotarul ca să iau din terenul vecinului.

48. Am ascuns furtișagul altuia. Am în casă vreun lucru de furat.

49. Am vândut sau am cumpărat lucruri despre care bănuiam sau știam că sunt de furat.

50. Am adunat bani cu acte false și cu vicleșug.

51. N-am întors pagubă făcută aproapelui, chiar și fără voie.

52. Din răutate, am stricat avere străină (semănături, pomi, mașină etc.).

53. Am înșelat statul, depunând declarații de venit false.

54. Am moștenit cu bună știință avere agonisită prin păcate. N-am făcut milostenie multă din ea.

55. Am dat sau am luat șpagă (mită).

56. Am câștigat bani prin metode necinstite.

57. M-am lăcomit la avere, zgârcindu-mă la milostenie.

58. Sunt necumpătat(a) în cheltuieli. Dau bani pe lucruri de lux, care nu sunt strict necesare.

59. N-am ajutat biserica și pe săraci după putere.

60. Dacă mi-au venit în gând păcate, m-am îndulcit gândindu-mă la ele, în loc să le alung imediat.

61. Am căutat momentul potrivit pentru a face un păcat (exemplu: hoțul care caută să fure, curvarul care caută femeie etc.).

62. Am pârât pe cineva cu scopul de a-i face rău.

63. Am mințit împotriva cuiva cu scopul de a-i face rău (mărturie mincinoasă împotriva aproapelui).

64. Am mâniat sau am scârbit pe cineva cu vorbe sau fapte urâte. L-am făcut să mă urască.

65. Port ura pe cineva. Țin minte răul. Aș vrea să mă răzbun. M-am bucurat de răul altuia.

66. Doresc răul cuiva. Doresc altora boală, necazuri, moarte etc.

67. În timpul rugăciunii m-am gândit la altceva.

68. Am vorbit în timpul slujbei. M-am foit, m-am mișcat de colo-colo prin biserica.

69. Nu mi-a fost gândul la slujba. M-am uitat ce fac alții, cu ce sunt îmbrăcați.

70. Am mâncat, am băut ceva pe ascuns.

71. M-am lăcomit la mâncare. Am mâncat cu nesaț.

72. M-am amețit la cap cu băuturi alcoolice. M-am îmbătat. Am și vărsat după aceea.

73. Am vrut să fiu deasupra tuturor cu ceva anume dacă nu cu totul.

74. Am făcut din sărăcia sau din bogăția mea un motiv de laudă.

75. M-am mândrit, m-am fălit, m-am trufit, m-am dat mare, m-am îngâmfat, m-am înfumurat. M-am mândrit cu copiii mei.

76. M-am lăudat. Am o părere bună despre mine. Mă cred a fi cineva în comparație cu alții. Nu mai e nimeni ca mine.

77. Îmi place să mă laude alții. Când fac o fapta bună, aștept laude de la alții și nu plata de la Dumnezeu.

78. Am încredere mare în mine, în loc să am în Dumnezeu.

79. M-am crezut mai bun(ă), mai credincios(oasă) că alții, socotindu-i pe ei mai răi, proști, necredincioși etc.

80. Am râs de păcatele și defectele altora. Și de faptele lor bune am râs.

81. Am lăudat păcatele altora.

82. M-am lenevit a face rugăciune în fiecare dimineață, seară, la fiecare masă.

83. Am mâncat de dulce în vreo zi de miercuri sau vineri.

84. N-am ținut cele 4 posturi de peste an.

85. Am ținut post negru sâmbătă și duminică.

86. Am zis: mai păcat este să poftești mâncarea de dulce, decât să o mănânci.

87. Am postit când Biserica dezlega, exemplu miercuri și vineri când era harți sau sâmbătă și duminică când se mânca pește, socotind că nu sunt bune aceste rânduieli.

88. N-am păstrat curăție cu soțul (soția): miercuri, vineri, sâmbătă, duminică, luni; în cele 4 posturi de peste an; în timpul sarcinii și al ciclului lunar; 40 de zile după naștere.

89. N-am păstrat curăție cu soțul (soția) cu acordul lui (ei), ci fără, încât putea să cadă în păcatul preacurviei.

90. Am luat pastile anticoncepționale, am folosit spermicide, ca să nu fac copii.

91. Am făcut păcatul onaniei că să nu fac copii, adică: am folosit prezervativ sau am vărsat sămânța afară că bărbat, iar că femeie am folosit diafragmă.

92. Am făcut avort. Că bărbat, am dat voie soției să facă avort.

93. Am folosit sterilet ca să nu fac copii (steriletul provoacă avort).

94. M-am împreunat cu soțul (soția) de mai multe ori în 24 de ore.

95. M-am împreunat cu soțul (soția) în diferite poziții, ca animalele.

96. M-am împreunat cu soțul (soția) în văzul sau auzul copiilor mei, crezând că sunt mici și nu știu.

97. Am curvit. Am preacurvit.

98. Am gânduri de desfrânare cu persoane de sex opus sau de același sex. Când îmi vin aceste gânduri, nu le depărtez, ci mă îndulcesc cu ele, deși n-aș vrea să fac păcatul.

99. Am preacurvit cu rudă, fin, naș, văr, frate, fiu, fiică, nepot.

100. Am gândit să preacurvesc sau chiar am preacurvit cu preot, preoteasă, călugăr, călugăriță.

101. Am pipăit alt trup pentru a simți și provoca plăceri de desfrâu.

102. Am trăit necununat(ă), adică în concubinaj.

103. M-am căsătorit cu altă femeie, nefiind divorțat de prima.

104. M-am culcat cu femeia mea după ce am divorțat de ea.

105. M-am căsătorit cu rudenie de sânge, de cuscrie (nu se poate decât de la gradul al 8-lea în sus, altfel e păcatul amestecării de sânge).

106. Ca naș (nașă), m-am căsătorit cu fină (finul) sau am dat voie copiilor mei să se căsătorească cu copiii finilor mei.

107. Mi s-au făcut mai mult de trei cununii în biserică (cununia a 4-a este păcat).

108. Am făcut păcatul malahiei singur(ă) (adică atunci când o persoană își provoacă plăcere singură, masturbare). Acest păcat se numește curvia cu diavolul.

109. Am făcut păcatul malahiei cu altă persoană, unul la altul. Eu cu altul, altul cu mine, cu femeie, bărbat cu bărbat, femeie cu femeie, cu copii.

110. Am făcut păcatul sodomiei (bărbat cu bărbat, femeie cu femeie).

111. Am făcut păcatul gomoriei (prostii cu gură, sex oral).

112. Am preacurvit cu animale, păsări (zoofilie), cu copii (pedofilie)

113. Am privit filme, poze cu prostii. Am în casă poze, statui cu prostii.

114. Am vorbit prostii.

115. Am privit cu plăcere cum se împreunau animalele.

116. Am fost invidios (invidioasă). Mi-a părut rău de binele altuia. Îmi pare rău că altul are și eu nu. Invidia este aceeași cu zavistia și pizma.

117. M-am lăcomit la muncă. Am muncit peste puteri, încât poate chiar m-am și îmbolnăvit.

118. Am mințit. Am obiceiul să mint mereu.

119. Îmi place să ”înfloresc” lucrurile și poveștile.

120. Am drăcuit. Am dat naibii. Și pe mine însumi m-am dat dracului. Am zis: ”să fiu al naibii”, ”să mă ia”.

121. Am muncit în duminici și sărbători.

122. Am lipsit de la biserica în duminici și sărbători. În timpul slujbei nu m-am rugat, ci am dormit ori m-am ocupat cu lucruri deșarte, am fost la târg etc.

123. Dacă am fost la biserică, n-am dat pomelnic și n-am aprins lumânări.

124. Am stat în față la toți în biserica. I-am dat la o parte pe alții, zicându-le că stau pe locul meu.

125. Am adus daruri, jertfe și donații la biserică din ce era mai rău.

126. Am ucis animal, pasăre. Le-am chinuit, batjocorit, le-am împovărat peste puteri, le-am lăsat să moară deși puteam să le salvez.

127. Am mâncat eu sau am pus altora în mâncare spurcăciune (animal netăiat, carne de om, jertfe satanicești, necurăție etc.)

128. Am sfătuit și învățat pe alții să facă păcate.

129. Am fost la petreceri destrăbălate. În posturi, miercurea, vinerea, în duminici și sărbători.

130. Cred în superstiții: căldare goală, să nu mă întorc că-mi merge rău, dacă întâlnesc preot îmi merge rău etc.

131. N-am mulțumit lui Dumnezeu pentru binefaceri.

132. Am făcut glume, bancuri cu și despre cele sfinte.

133. M-am machiat, rujat, vopsit la păr, am dat unghiile cu ojă etc. Am purtat cercei, mărgele, inele, coliere, brățări, pantofi cu toc. Mi-am făcut părul.

134. Ca femeie, am purtat pantaloni sau fustă scurtă, n-am purtat capul acoperit, am mers sau am vorbit ca să atrag bărbații.

135. Am scuipat sau am vomitat în ziua în care m-am împărtășit.

136. M-am maniat și nu mi-a trecut îndată, ci am ținut mânie.

137. Am ambiție, încăpățânare, obrăznicie, nerușinare, iubire de sine.

138. Am făgăduit ceva și n-am împlinit. N-am ținut învoiala, promisiunea.

139. N-am tămâiat și stropit casă cu agheasmă cel puțin o dată pe lună.

140. N-am iertat pe cei care mi-au cerut iertare.

141. Nu mi-am cerut iertare pentru a depărta orice vrajbă, chiar dacă n-am fost vinovat(ă).

142. N-am aprins candelă la rugăciune, în duminici și sărbători.

143. N-am făcut semnul crucii cum trebuie, drept.

144. N-am făcut cruce când am trecut pe lângă biserica.

145. Am mers la mai mulți preoți și am zis la unul unele păcate, la altul altele.

146. Din pricina rușinii sau a altor motive, am ascuns cu bună știință la Spovedanie unele păcate. M-am și împărtășit după aceea.

147. M-am împărtășit la un preot, fiind legat de altul.

148. Ca femeie, m-am atins de lucruri sfinte din biserică, atunci când am avut ciclu.

149. Am venit târziu la biserică. Am plecat înainte de sfârșitul slujbei fără motive întemeiate. Am făcut din acestea o regulă.

150. N-am crescut copiii și finii în frică de Dumnezeu. Nu i-am învățat poruncile lui Dumnezeu. I-am învățat la rău, contribuind la uciderea lor sufletească.

151. Nu mi-am pedepsit copiii când i-am văzut că persistă în greșeli.

152. Nu am ascultat de părinți atunci când m-au învățat de bine.

153. Nu mi-am iubit la fel toți copiii. Am fost părtinitor (părtinitoare) cu unul sau mai mulți din copiii mei.

154. Am amânat Spovedania. Am zis să păcătuiesc, că mai e timp să fac pocăință și să mă spovedesc.

155. N-am făcut canonul pe care l-am primit după Spovedanie.

156. M-am împărtășit după ce am avut necurăție în vis.

157. Că femeie, m-am împărtășit când aveam ciclu.

158. Că femeie, n-am făcut molitfele la o zi, 8 zile și 40 de zile după naștere. Am intrat în biserica înainte de a trece 40 zile. Am citit molitfa înainte de a trece cele 40 de zile.

159. Am pierdut sarcina fără voia mea. Dacă mi s-a întâmplat așa, n-am venit la preot să-mi citească rugăciunea specială.

160. Am înăbușit copilul lângă mine, botezat sau nebotezat.

161. Din neglijență mea, mi-au murit copiii.

162. Am lăsat să-mi moară copilul nebotezat.

163. Am abandonat copiii vii pe drumuri, în orfelinate.

164. Am mustrat prea aspru. Am cicălit. Am stat cu gură și am fost prea băgăcios (băgăcioasă) pe altcineva.

165. Am lăsat nefăcută sfeștanie în casă mai mult de un an de zile.

166. Am făcut jocuri și râsete la priveghiurile de morți.

167. Nu mi-am făcut datoria față de rudele moarte. Nu le-am făcut tot ce trebuia.

168. N-am îngrijit mormintele. M-am zgârcit să plătesc sărindare, slujbe pentru sufletele celor adormiți.

169. Am jelit morții. Am pus bani pe crucea lor de pe piept sau în mâna. Am dat lucruri peste groapă lor. Am spart ceva când a fost scos mortul din casă.

170. Am în casă, am citit cărți sectare. Am fost la adunări de sectanți, i-am primit în casă.

171. Am ucis oameni, cu voie sau fără voie. Poate din și din cauza mea, a murit cineva.

172. M-am căsătorit cu evreu, turc, catolic, sectant etc.

173. Am dat anafora pe jos.

174. Cred în vise. Ceea ce fac a două zi este în funcție de cele ce visez.

175. Am cântat și am ascultat cântece lumești și sectare.

176. Am jucat și am mers la discoteci și alte petreceri anormale.

177. Am făcut nunți și petreceri cu mâncare de dulce și cu muzică în post.

178. Am smintit și l-am făcut să păcătuiască pe aproapele meu când a auzit ce zic și a văzut ce fac (astfel sunt răspunzător în fața lui Dumnezeu pentru păcatul aproapelui meu).

179. M-am mascat.

180. N-am plătit contribuția la Sfânta Biserică.

181. Am ascultat discuțiile altora, deși nu-mi folosea și îi deranjăm.

182. Am intrat în Sfântul Altar.

183. Am moștenire și n-am îngrijit pe cei care mi-au dat-o.

184. Nu mi-am căutat sănătatea după datorie.

185. Am luat anafora și agheasmă, deși mâncasem sau băusem apă după miezul nopții.

186. Am râvnă nesocotită, habotnicie (post mult încât poate m-am și îmbolnăvit, milostenie fără socoteală încât suferă cei din casă etc.).

187. Nu m-am rugat totdeauna cu fața către răsărit.

188. Am dat importantă mai mare celor trupești decât celor sufletești.

189. În loc de a mă împacă cu aproapele, l-am tras la judecată.

190. Nu mi-am iubit soțul (soția) ca pe mine însumi. Din pricina mea a făcut păcate.

191. Am făcut diferite pariuri diavolești, prin care mulți și-au pierdut sănătatea și viață.

192. N-am sfătuit pe cel care avea nevoie de sfat. N-am învățat pe cel nepriceput.

193. Am dat de pomană mâncare de dulce în zile de post.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Pachetul pentru școală poate conține aproape 50 de aditivi alimentari. Lista produselor și cantitatea. Avertisment InfoCons

Publicat

Publicitate

Pachetul pentru școală pregătit de părinți poate conține aproape 50 de aditivi alimentari, avertizează InfoCons. În lipsa meselor calde, sandvișurile, sucurile și produsele dulci ajung să fie consumate zilnic de elevi.

Pachețelul pentru școală format din pâine, ketchup, șuncă praga, castraveți murați, un suc cu „pai” și o mini prăjitură pot ajunge cu până la:
  • 93.9 grame de zaharuri,
  • 47 de aditivi alimentari (E-uri),
  • 10.67 grame de sare

Aditivii alimentari, E-urile pe categorii de produse precum pâine, ketchup, șuncă praga, castraveți murați, un suc cu „pai” și o mini prăjitură:

  • Pâine: numericul de aditivi variază, E-uri între 0 și 8
  • Ketchup: numericul de aditivi variază, E-uri între 0 și 6
  • Șuncă Praga: numericul de aditivi variază, E-uri între 4 și 10
  • Castraveți murați: numericul de aditivi variază, E-uri între 0 și 3
  • Mini-prăjituri: numericul de aditivi variază, E-uri între 5 și 13
  • Suc cu „pai”: numericul de aditivi variază, E-uri între 1 și 7

Cantitatea de zaharuri din produse

Cantitatea de zaharuri pe categorii de produs raportate la 100 grame de produs:

  • Pâine: cantitatea de zaharuri variază între 0.18 g și 9 g
  • Ketchup: cantitatea de zaharuri variază între 1.3 g și 24.8 g
  • Castraveți murați: cantitatea de zaharuri ajunge până la 5 g
  • Mini-prăjituri: cantitatea de zaharuri variază între 27 g și 40 g
  • Suc cu „pai”:cantitatea de zaharuri variază între 4.2 g și 15.1 g

Pachetul pentru școală. Cantitatea de sare din produse

Cantitatea de sare pe categorii de produs raportate la 100 grame de produs:

  • Pâine: cantitatea de sare variază între 0.003 g și 2 g
  • Ketchup: cantitatea de sare variază între 1.4 g și 3.1 g
  • Șuncă Praga: cantitatea de sare variază între 1.7 g și 2.7 g
  • Castraveți murați: cantitatea de sare variază între 0 g și 1.5 g
  • Mini-prăjituri: cantitatea de sare variază între 0.11 g și 1.12 g
  • Suc cu „pai”: cantitatea de sare variază între 0 g și 0.25 g

Este important ca fiecare consumator să citească etichetele produselor alimentare, mai ales atunci când cumpără alimente destinate copiilor, atrag atenția specialiștii InfoCons.

De multe ori, există percepția că mâncarea preparată acasă este automat mai sănătoasă decât cea cumpărată, însă acest lucru nu este mereu adevărat.

Publicitate

Potrivit InfoCons, fiecare ingredient utilizat într-un produs aparent simplu, precum un sandwich, poate conține aditivi alimentari.

La aceștia se adaugă și alimentele sau băuturile consumate pe parcursul aceleiași zile, ceea ce poate duce la un aport ridicat de E-uri.

Specialiștii avertizează că aceiași aditivi pot fi regăsiți în mai multe produse consumate zilnic, fiind ingerate de trei, patru sau chiar mai multe ori, situație în care doza cumulată poate deveni periculoasă pentru sănătate.

Ce sunt aditivii alimentari

Aditivii alimentari sunt identificați pe etichete prin coduri care încep cu litera „E”, urmată de un număr. Litera „E” arată că aditivul este autorizat pentru utilizare în Uniunea Europeană.

Nu toți aditivii sunt periculoși. Mulți sunt considerați siguri dacă sunt consumați în limitele admise. Problema apare atunci când:

  • aceiași aditivi se regăsesc în mai multe alimente consumate zilnic;
  • doza cumulată depășește cantitatea recomandată, mai ales în cazul copiilor.

sursa alba24.ro

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița, ocrotitoarea studenților

Publicat

Publicitate

Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița, este cunoscută ca făcătoare de minuni fiind ocrotitoare studenților. În Belarus, Rusia și Ucraina în ziua Sfintei este sărbătoarea națională numită „Ziua studenților”. Sfânta este serbată în calendarul ortodox la data de 12 ianuarie.

Viața pe scurt – Sfânta Muceniță Tatiana diaconița (sinaxar)

Sfânta Muceniță Tatiana diaconița, s-a născut în Roma veche, într-o familie nobilă, care cunoscuse credința creștină și o păstra în taină din cauza persecuțiilor împăratului roman Antonim Eliogabal (218-222), renumit pentru fărădelegile sale.

Tatăl Sfintei Tatiana fusese de trei ori consul, însă era creștin binecredincios și temător de Dumnezeu, păzind în taină credința cea dreaptă, pe care a împărtășit-o și fiicei sale. După moartea persecutorului Antonim, pe tronul Romei a urcat tânărul împărat Alexandru Sever (223-235) în vârstă de doar 16 ani. Mama acestuia, pe nume Mammea, era creștină, de la ea învățând și el să-L cinstească pe Hristos, însă nu cu dreaptă credință, ci, acceptând și cultul zeilor, în palatul său găsindu-se, pe lângă chipul lui Hristos și statuile zeilor Apolo și Orfeu, dar și imaginea lui Avraam, cel din legea veche.

Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița 12 ianuarie

Odată ajunsă la vârsta majoratului, Sfânta Tatiana a refuzat să se căsătorească, alegând să trăiască în curăție și în dragoste față de Hristos, rugându-se ziua și noaptea și ajutându-i pe cei bolnavi și nevoiași. Părinții Sfintei nu s-au împotrivit acestei hotărâri, așa încât Sfânta a mers mai departe, punându-se cu totul în slujirea Bisericii. Datorită curăției în care își ducea viața, Sfânta Muceniță Tatiana a fost așezată de Biserica din Roma în rândul diaconițelor.

Publicitate

Rolul diaconițelor în primele secole creștine

În zorii creștinismului, diaconițele făceau parte dintr-un ordin clerical, fiind hirotonite de către preot. Misiunea lor consta în acordarea ajutorului necesar preotului la administrarea Sfintelor Taine (Botezul și Mirungerea — ungerea cu Sfântul Mir a fetelor și femeilor care se botezau), la catehizarea lor. La acea vreme, botezul avea loc la maturitate, iar fetele și femeile care doreau să se boteze nu puteau fi atinse de un bărbat, chiar dacă acesta era preot. De aceea, preotul era ajutat la împlinirea ritualului de o diaconiță. Ulterior, ungerea cu Sfântul Mir împlinită de diaconițe s-a păstrat doar în anumite biserici creștine. În Biserica rusă și în cea greacă, instituția diaconițelor există și astăzi.

Martiriul Sfintei Mucenițe Tatiana, diaconița

Deși actualul împărat nu îi mai prigonea pe creștini în mod direct, primejdia venea acum din partea dregătorilor mai mari sau mai mici, care căutau cu tot dinadinsul să dezrădăcineze credința în Hristos. Așa se face că s-a dezlănțuit atunci o mare prigoană, iar Sfânta Muceniță care L-a mărturisit fără frică pe Hristos înaintea acestora a fost prinsă și supusă la chinuri groaznice. Pentru început a fost dusă în templul zeului Apolo, pentru a-l cinsti și a-i aduce jertfe. Refuzând acest lucru, ea s-a rugat lui Hristos și îndată s-a pornit un cutremur, iar statuile zeului au fost distruse împreună cu o parte a templului. Foarte mulți persecutori și idolatri au murit atunci, iar diavolii care-și făcuseră locaș între zidurile templului aceluia au fugit, tânguindu-se în întuneric și scrâșnind din dinți, fiind văzuți de cei de față sub forma unei umbre care zbura prin aer.

Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița 12 ianuarie

După acest episod tulburător, persecutorii au poruncit ca Sfânta Muceniță Tatiana diaconița să fie torturată. I-au smuls ochii fecioarei cu niște cârlige, însă ea a răbdat toate fără teamă, rugându-se în schimb pentru chinuitorii ei, implorând pe Domnul ca ochii duhovnicești ai acestora să se deschidă, iar Domnul a auzit rugăciunea roabei sale. Călăii au văzut patru îngeri care au înconjurat-o pe Sfântă și au început să-i bată pe chinuitorii ei. Văzând aceasta, opt dintre ei au crezut în Hristos și au căzut în genunchi înaintea Sfintei Tatiana, cerându-i iertare pentru păcatul pe care îl săvârșiseră împotriva ei: „Iartă-ne, slujitoarea adevăratului Dumnezeu, iartă-ne de cele ce ți-am făcut fără de voie!” Au fost torturați și executați la rândul lor pentru că au mărturisit credința creștină, primind astfel Botezul sângelui.

Continuând sub semnul persecuțiilor, mucenița a fost dusă de judecător la templul zeiței Artemis, pentru a-i aduce jertfă acesteia. Fecioara s-a prezentat la locul cu pricina ca și cum ar fi fost de acord cu acel compromis, iar în clipa în care a ajuns în apropierea templului, diavolul care locuia aici s-a cutremurat de venirea ei și a zis: „Vai mie, vai mie! Unde voi fugi de la Duhul Tău, Dumnezeule al cerului, pentru că foc din cele patru unghiuri ale templului mă izgonesc?” În clipa următoare, la rugăciunea Sfintei, fulgere au coborât din cer, arzând templul și tot ce era în el.

După aceste încercări eșuate, chinuitorii au aruncat-o în foc, însă focul nu o ardea, dimpotrivă, își potolea văpaia cinstind-o pe roaba lui Hristos. Văzând că nu reușesc să o facă pe Sfântă să se închine idolilor, ighemonii (chinuitori) au aruncat-o în cușca unui leu, crezând că acesta, flămând fiind, o va sfâșia. Leul însă, simțind sfințenia muceniței, s-a așezat supus la picioarele ei. După ce a fost luat de lângă dânsa, leul a atacat pe unul dintre ighemoni, omorându-l.

Martiriul Sfintei Mucenițe Tatiana, diaconița 12 ianuarie

După foarte multe încercări de a o face pe Sfânta Muceniță Tatiana diaconița să renunțe la credința creștină, ighemonii i-au tuns părul capului, crezând că așa o vor birui, bănuind că ar fi fost o vrăjitoare și că puterea ei ar fi avut legătură cu lungimea părului. După ce au tuns-o, au închis-o în templul zeului Die, pentru că li se părea că de acum nu va mai putea face nici un rău idolului lor, de vreme ce, odată cu părul, s-au luat de la dânsa și puterea vrăjilor. Două zile mai târziu, păgânii au venit la templu pentru a aduce jertfă zeului Die, dar când au intrat au găsit idolul sfărâmat și pe Sfânta luminată în rugăciune. Toate rănile chinurilor pe care le suferise parcă nu existaseră vreodată, Sfânta fiind vindecată prin harul Dumnezeiesc.

După mai multe chinuri groaznice, care nu au avut nici un rezultat, judecătorul a hotărât omorârea Sfintei Mucenițe Tatiana prin tăierea capului. Alături de ea, a suferit martiriul prin decapitare și tatăl ei în ziua de 12 ianuarie 225.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 11 ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 11 ianuarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 11 ianuarie 2026:

Loto 6/49: 6, 17, 33, 12, 16, 1

Loto 5/40: 22, 31, 7, 23, 20, 10

Joker: 29, 42, 45, 21, 3 + 6

Noroc: 7 4 8 3 6 7 8

Publicitate

Noroc Plus: 1 9 5 9 1 9

Super Noroc: 0 4 8 5 0 0

Citeste mai mult

Actualitate

Impozitul pe proprietate în 2026: Guvernul Bolojan susține că fondurile din taxe și impozite rămân la bugetele locale

Publicat

Publicitate

Guvernul României a transmis duminică precizări oficiale privind majorările de taxe și impozite pe proprietate aplicabile în acest an. Executivul subliniază că sumele colectate din impozitele și taxele locale nu ajung la bugetul de stat, ci rămân integral la dispoziția bugetelor locale, relatează alba24.ro.

Clarificările vin pe fondul disputelor politice dintre PNL și PSD, subiectul destinației acestor fonduri fiind intens dezbătut în spațiul public în ultimele zile.

De exemplu, Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a spus că surplusul adunat din taxe va merge la nivel național. Guvernul a dezmințit însă oficial această informație.

Impozitul pe proprietate 2026: Precizări OFICIALE

Pentru o corectă înțelegere a deciziilor privind majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate (clădiri, terenuri și autovehicule),  biroul de presă al Guvernului face următoarele precizări:

Reforma impozitării proprietății se impunea. De ce?

  1. România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE.
  2. 2. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice.
  3. 3. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate.

Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creşterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta.

Publicitate

Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu.

Este prevăzută și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.

Deși angajamentele au fost luate în anii anteriori și discuțiile despre impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale.

Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 și 5 – între 300 și 500 milioane de euro) și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare.

Impozitul pe proprietate 2026: Contextul aprobării măsurilor

Măsurile au fost decise de Guvern pentru ridicarea condiționalității macroeconomice și validarea jaloanelor, iar intrarea lor în vigoare a avut loc cu întârziere, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opoziție și a procedurilor legale subsecvente.

Aceste aspecte au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4, precum și încasarea fondurilor europene.

Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităților administrației publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare stabilirii cotelor și a elementelor de competență locală, de îndată, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparență decizională.

Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităților publice locale și a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghișeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferențe de aplicare între UAT-uri).

În prezent, autoritățile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncționalități.

Care este impactul bugetar

Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% față de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei).

Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar.

Impozitarea clădirilor și terenurilor

Modificări:

1. Actualizarea bazei de impozitare

• Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică.

• Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027.

• Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață.

• Măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaționalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților și introducerea impozitării la valoarea de piață și pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027.

2. Eliminarea scutirilor și facilităților nejustificate

• în vederea conformării cu jalonul din PNRR și cu recomandările Băncii Mondiale;

• se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili;

• facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior;

3. Consolidarea rolului autorităților locale

• Legea păstrează competența autorităților administrației publice locale de a:

  • stabili cotele concrete de impozitare, dar nu mai mici ca cele din anul 2025, pentru a atinge impactul estimat;
  • decide eventuale reduceri sau facilități;
  • adapta nivelul taxelor la specificul local.

Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80% însă, în situații punctuale pot apărea diferențe.

Creșterea impozitului poate depăși nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime și tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare și majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim.

1. Eliminarea coeficienților de reducere (efect direct asupra bazei)

Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:

  • până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);
  • 30% pentru clădiri între 50–100 ani;
  • 10% pentru clădiri între 30–50 ani;
  • plus reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de înălțime mai mare de 3 etaje și peste 8 apartamente).

Practic, o clădire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică o creștere peste nivelul mediu de ~70%.

2. Efectul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul

Legea nr. 239/2025 a introdus:

• valori de referință actualizate asupra bazei impozabile;

• o bază de calcul recalibrată la realitatea economică.

3. Majorarea cotei de impozitare de către UAT (efect de multiplicare)

• autoritățile administrației publice locale pot stabili cota de impozitare în intervalul 0,08% – 0,2%, în cazul clădirilor rezidențiale.

Dacă în anul 2025 cota era stabilită la minimul de 0,08%, iar în 2026 UAT decide majorarea cotei spre 0,15% – 0,2%, atunci creșterea impozitului datorat se aplică unei baze deja majorate, amplificând impactul total în consecință.

De asemenea, s-a dat posibilitatea ca și Consiliul local / CGMB să poată majora impozitele și taxele locale până la +100% (în loc de 50%), pe baza unor criterii clare (economice, sociale, urbanistice etc.), aspect care, de asemenea, poate conduce la creşterea nivelului impozitului.

Impozitul pe proprietate 2026: Autovehiculele

Sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³.

Acest mecanism, utilizat în mod tradițional, a fost menținut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate și aplicare uniformă la nivelul autorităților locale.

Autoritățile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică a motorizării.

În cadrul reformei aferente jalonului PNRR M59, nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³.

Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite.

Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului.

Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR.

În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative.

Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid – Comentariile Comisiei au clarificat că o diferențiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59, în accepțiunea COM, vizează internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending