Connect with us

Actualitate

Taina spovedaniei: Ce păcate pot fi iertate prin mărturisire și cele 10 porunci care ghidează îndrumarul duhovnicesc

Publicat

Publicitate

Preoții ortodocși spun că Spovedania este una dintre Sfintele Taine ale Bisericii, prin care credincioșii primesc iertarea păcatelor. Ea este comparată simbolic cu „o baie spirituală” care curăță sufletul de toate întinăciunile lăuntrice. În mod tradițional, spovedania are loc în cele patru posturi de peste an: Postul Crăciunului, al Sfinților Apostoli, al Adormirii Maicii Domnului și, în mod special, în Postul Paștelui.

Unii creștini, care sunt mai sârguincioși, se spovedesc mai des, de două-trei ori în Postul Mare, și în celelalte posturi tot așa.

Îndrumar de spovedanie – Cele 10 porunci

1.Porunca întâi: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alți dumnezei afară de Mine

2. Porunca a două: Să nu-ți faci chip cioplit, nici asemănarea vreunui lucru, din câte sunt în cer, pe pământ, în ape sau sub pământ, nici să te închini lor, nici să le slujești.

3. Porunca a treia: Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert, că nu va lasă Domnul nepedepsit pe cel ce ia în deșert numele Lui.

4. Porunca a patra: Adu-ți aminte de ziua odihnei, că să o sfințești. Lucrează șase zile și fă în acelea toate treburile tale, iar ziua a șaptea este odihnă Domnului Dumnezeului tău: să nu faci în acea zi nici un lucru.

Publicitate

5. Porunca a cincea: Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, că să-ți fie bine și să trăiești ani mulți.

6. Porunca a șasea: Să nu ucizi.

7. Porunca a șaptea: Să nu fii desfrânat.

8. Porunca a opta: Să nu furi.

9. Porunca a noua: Să nu (minți) mărturisești strâmb împotriva aproapelui.

10. Porunca a zecea: Să nu dorești casa aproapelui tău; să nu doresti femeia aproapelui tău, nici ogorul lui și nimic din câte are aproapele tău!

Potrivit crestinortodox.ro la Spovedanie se mărturisesc păcatele care s-au mai întâmplat de când v-ați mărturisit ultima dată și cele care au rămas nemărturisite (fie le-ați uitat, fie nu ați știut că sunt păcate și între timp ați aflat).

Păcatele deja mărturisite nu se mai repetă. De asemenea nu se povestesc împrejurările în care s-au petrecut păcatele. Nu au decât foarte rar importanță și aceste povești nu vor face decât să consume din timpul de mărturisire al altor creștini și să împovăreze pe preotul duhovnic. Eventualele explicații vă vor fi cerute de duhovnic.

De asemenea, dacă nu sunteți hotărât (hotărâtă) să spuneți tot din diferite motive, mai bine nu va mărturisiți, pentru că nicidecum nu vi se vor ierta cele mărturisite, ci se zice chiar că se vor dubla.

Cele mai importante în privința Spovedaniei, sunt

Taina Spovedaniei: Condițiile iertării păcatelor mărturisite

– părerea de rău pentru aceste păcate

– hotărârea de a nu le mai repeta

– mărturisirea să fie sinceră și completă

– preotul duhovnic să dea dezlegarea păcatelor

– împlinirea canonului (epitimiei) primit de la duhovnic.

Preotul duhovnic se alege. ”Așa cum căutăm pentru bolile noastre cel mai iscusit doctor, tot așa trebuie și pentru păcatele noastre să căutăm cel mai iscusit duhovnic. Nu trebuie să schimbăm duhovnicul decât pentru motive întemeiate (ne-am mutat noi sau s-a mutat preotul, a murit preotul, este stăpânit de păcate mari etc.). Cu cât el ne cunoaște mai bine, cu atât ne poate sfătui mai bine”, mai scrie crestinortodox.ro.

Potrivit sursei citate, trebuie să spunem lui Dumnezeu, sub epitrahilul preotului: când ne-am spovedit ultima dată; dacă atunci am spus toate păcatele; dacă am primit vreun canon; dacă am primit dezlegare la Sfânta Împărtășanie.

”Dacă luăm Sfânta Împărtășanie fără spovedanie, riscăm să fim pedepsiți de Dumnezeu, pentru că am îndrăznit ca, în acest vas urat și murdar, care a devenit trupul nostru, să punem acest mărgăritar de mare preț, Sfânta Împărtășanie, Care este Trupul tainic al Domnului nostru Iisus Hristos”, mai scrie crestinortodox.ro.

LISTA DE PĂCATE – Îndreptar pentru spovedanie

1. Am deznădăjduit în ajutorul și mila lui Dumnezeu.

2. Am zis că nu mă mai iartă Dumnezeu, că sunt prea păcătos(păcătoasă) și tot în iad voi merge.

3. Am zis: dacă vrea Dumnezeu mă mântuiește, dacă nu, nu.

4. Am zis că nu-mi ajută Dumnezeu, că m-a uitat Dumnezeu.

5. Am crezut sau am zis că nu există Dumnezeu, rai, iad. Am îndoială că există Dumnezeu, rai, iad etc., pentru că nu le-am văzut.

6. Am socotit Sf. Scriptură mincinoasă. Nu cred în anumite minuni, întâmplări povestite în Sf. Scriptură.

7. Nu suport să se vorbească despre Dumnezeu.

8. Am avut prea mare încredere în mila lui Dumnezeu zicând: oricât aș păcătui, mă iartă Dumnezeu, că El e bun.

9. Am avut gând de sinucidere.

10. Am fumat. M-am drogat (fumatul și drogurile sunt sinucidere). Am vândut țigări și/sau droguri.

11. Am înjurat. Și de cele sfinte am zis (Grijanie, Biserica, icoană, candelă, Dumnezeu, Hristos, tămâie, morți etc.)

12. N-am plătit lucrătorii. Nu le-am dat cât trebuia, cât m-am împăcat cu ei. Nu i-am plătit la timp. Am cumpărat ceva și n-am plătit.

13. Am asuprit pe slugi, pe săraci, pe orfani, pe văduve, pe neputincioși. I-am batjocorit.

14. Mi-am dorit moartea la necaz.

15. Am ucis oameni, cu voie sau fără voie. Poate din și din cauza mea, a murit cineva.

16. Am cârtit la Dumnezeu la necazuri că prea mi-e greu, că de ce am pierdut tocmai eu, că de ce sunt prigonit eu și păcătoșii trăiesc bine, că nu-i bine, sau că e prea e frig, cald, prea plouă etc., în loc să am răbdare.

17. Am zis zău, să mor eu, să n-am parte de, să chiorăsc etc.

18. Am fost nemulțumit(ă) cu starea mea (mai bine era așa decât așa).

19. Am jurat strâmb. Am jurat că voi face ceva rău.

20. Am blestemat. Și pe mine însumi (însămi) m-am blestemat.

21. Am fost fățarnic(a), prefăcut(a), lingușitor(oare), viclean(a).

22. Am vorbit cu mai multe înțelesuri.

23. Am purtat vorba de colo-colo.

24. Am păgubit sufletește și trupește pe aproapele meu.

25. Am împiedicat pe aproapele meu să dobândească ceva bun, din invidie și răutate.

26. Am clevetit, discutat, bârfit, ținut contul altuia. Am clevetit pe părinți, pe preoți.

27. Am stricat numele bun al cuiva, bârfindu-l și discutându-l.

28. N-am înlăturat răul pe care l-am văzut venind peste aproapele meu pe cât mi-a stat în putință.

29. Am împrumutat cu camătă (dobânda) la persoane fizice.

30. Fiind scumpaci, am vândut cu preț prea mare.

31. Am fost la vrăjitoare, ghicitoare, spiritism. Am făcut farmece cuiva.

32. Știu să descânt de rău. Știu să fac farmece.

33. Am trecut pe cei vii pe pomelnic la morți, că să le fie rău. Am ”întors lumânările” pentru răul dușmanilor.

34. Am purtat ață roșie să nu mă deochi, am uns toate cu usturoi la Sf. Andrei, am purtat pelin la Rusalii, am purtat diferite obiecte de la vrăjitoare date ”ca să nu se mai prindă farmecele de mine”, am făcut focuri și am sărit peste ele și alte obiceiuri drăcești. Mi-am căutat norocul în zodii, cu papagalul.

35. Am crezut că sufletul, după ce iese din om, trece în diferite animale (reîncarnare).

36. Am batjocorit, lovit, bătut pe cineva. Pe părinți, pe preoți.

37. Am judecat pe alții ce fac, ce zic, de ce sunt așa și nu altfel etc.

38. Am presupus, bănuit pe alții.

39. Am fost iscoditor (iscoditoare).

40. Am luat ceea ce se cuvenea altuia.

41. Am păcălit, înșelat pe cineva. Am vândut marfă rea ca marfă bună.

42. Am nedreptățit pe cineva.

43. Am împrumutat ceva și n-am dat înapoi.

44. Am ascuns în casa mea lucruri străine.

45. Am găsit lucruri străine și, știind ale cui sunt, nu le-am dat înapoi.

46. Am furat ceva. De la stat (averea publică) sau de la om, de la biserică, de la străini sau de la părinți, de la rude. Păcatul acesta nu se iartă până nu înapoiem lucrurile. Dacă nu mai putem‚ să facem milostenie.

47. Am mutat hotarul ca să iau din terenul vecinului.

48. Am ascuns furtișagul altuia. Am în casă vreun lucru de furat.

49. Am vândut sau am cumpărat lucruri despre care bănuiam sau știam că sunt de furat.

50. Am adunat bani cu acte false și cu vicleșug.

51. N-am întors pagubă făcută aproapelui, chiar și fără voie.

52. Din răutate, am stricat avere străină (semănături, pomi, mașină etc.).

53. Am înșelat statul, depunând declarații de venit false.

54. Am moștenit cu bună știință avere agonisită prin păcate. N-am făcut milostenie multă din ea.

55. Am dat sau am luat șpagă (mită).

56. Am câștigat bani prin metode necinstite.

57. M-am lăcomit la avere, zgârcindu-mă la milostenie.

58. Sunt necumpătat(a) în cheltuieli. Dau bani pe lucruri de lux, care nu sunt strict necesare.

59. N-am ajutat biserica și pe săraci după putere.

60. Dacă mi-au venit în gând păcate, m-am îndulcit gândindu-mă la ele, în loc să le alung imediat.

61. Am căutat momentul potrivit pentru a face un păcat (exemplu: hoțul care caută să fure, curvarul care caută femeie etc.).

62. Am pârât pe cineva cu scopul de a-i face rău.

63. Am mințit împotriva cuiva cu scopul de a-i face rău (mărturie mincinoasă împotriva aproapelui).

64. Am mâniat sau am scârbit pe cineva cu vorbe sau fapte urâte. L-am făcut să mă urască.

65. Port ura pe cineva. Țin minte răul. Aș vrea să mă răzbun. M-am bucurat de răul altuia.

66. Doresc răul cuiva. Doresc altora boală, necazuri, moarte etc.

67. În timpul rugăciunii m-am gândit la altceva.

68. Am vorbit în timpul slujbei. M-am foit, m-am mișcat de colo-colo prin biserica.

69. Nu mi-a fost gândul la slujba. M-am uitat ce fac alții, cu ce sunt îmbrăcați.

70. Am mâncat, am băut ceva pe ascuns.

71. M-am lăcomit la mâncare. Am mâncat cu nesaț.

72. M-am amețit la cap cu băuturi alcoolice. M-am îmbătat. Am și vărsat după aceea.

73. Am vrut să fiu deasupra tuturor cu ceva anume dacă nu cu totul.

74. Am făcut din sărăcia sau din bogăția mea un motiv de laudă.

75. M-am mândrit, m-am fălit, m-am trufit, m-am dat mare, m-am îngâmfat, m-am înfumurat. M-am mândrit cu copiii mei.

76. M-am lăudat. Am o părere bună despre mine. Mă cred a fi cineva în comparație cu alții. Nu mai e nimeni ca mine.

77. Îmi place să mă laude alții. Când fac o fapta bună, aștept laude de la alții și nu plata de la Dumnezeu.

78. Am încredere mare în mine, în loc să am în Dumnezeu.

79. M-am crezut mai bun(ă), mai credincios(oasă) că alții, socotindu-i pe ei mai răi, proști, necredincioși etc.

80. Am râs de păcatele și defectele altora. Și de faptele lor bune am râs.

81. Am lăudat păcatele altora.

82. M-am lenevit a face rugăciune în fiecare dimineață, seară, la fiecare masă.

83. Am mâncat de dulce în vreo zi de miercuri sau vineri.

84. N-am ținut cele 4 posturi de peste an.

85. Am ținut post negru sâmbătă și duminică.

86. Am zis: mai păcat este să poftești mâncarea de dulce, decât să o mănânci.

87. Am postit când Biserica dezlega, exemplu miercuri și vineri când era harți sau sâmbătă și duminică când se mânca pește, socotind că nu sunt bune aceste rânduieli.

88. N-am păstrat curăție cu soțul (soția): miercuri, vineri, sâmbătă, duminică, luni; în cele 4 posturi de peste an; în timpul sarcinii și al ciclului lunar; 40 de zile după naștere.

89. N-am păstrat curăție cu soțul (soția) cu acordul lui (ei), ci fără, încât putea să cadă în păcatul preacurviei.

90. Am luat pastile anticoncepționale, am folosit spermicide, ca să nu fac copii.

91. Am făcut păcatul onaniei că să nu fac copii, adică: am folosit prezervativ sau am vărsat sămânța afară că bărbat, iar că femeie am folosit diafragmă.

92. Am făcut avort. Că bărbat, am dat voie soției să facă avort.

93. Am folosit sterilet ca să nu fac copii (steriletul provoacă avort).

94. M-am împreunat cu soțul (soția) de mai multe ori în 24 de ore.

95. M-am împreunat cu soțul (soția) în diferite poziții, ca animalele.

96. M-am împreunat cu soțul (soția) în văzul sau auzul copiilor mei, crezând că sunt mici și nu știu.

97. Am curvit. Am preacurvit.

98. Am gânduri de desfrânare cu persoane de sex opus sau de același sex. Când îmi vin aceste gânduri, nu le depărtez, ci mă îndulcesc cu ele, deși n-aș vrea să fac păcatul.

99. Am preacurvit cu rudă, fin, naș, văr, frate, fiu, fiică, nepot.

100. Am gândit să preacurvesc sau chiar am preacurvit cu preot, preoteasă, călugăr, călugăriță.

101. Am pipăit alt trup pentru a simți și provoca plăceri de desfrâu.

102. Am trăit necununat(ă), adică în concubinaj.

103. M-am căsătorit cu altă femeie, nefiind divorțat de prima.

104. M-am culcat cu femeia mea după ce am divorțat de ea.

105. M-am căsătorit cu rudenie de sânge, de cuscrie (nu se poate decât de la gradul al 8-lea în sus, altfel e păcatul amestecării de sânge).

106. Ca naș (nașă), m-am căsătorit cu fină (finul) sau am dat voie copiilor mei să se căsătorească cu copiii finilor mei.

107. Mi s-au făcut mai mult de trei cununii în biserică (cununia a 4-a este păcat).

108. Am făcut păcatul malahiei singur(ă) (adică atunci când o persoană își provoacă plăcere singură, masturbare). Acest păcat se numește curvia cu diavolul.

109. Am făcut păcatul malahiei cu altă persoană, unul la altul. Eu cu altul, altul cu mine, cu femeie, bărbat cu bărbat, femeie cu femeie, cu copii.

110. Am făcut păcatul sodomiei (bărbat cu bărbat, femeie cu femeie).

111. Am făcut păcatul gomoriei (prostii cu gură, sex oral).

112. Am preacurvit cu animale, păsări (zoofilie), cu copii (pedofilie)

113. Am privit filme, poze cu prostii. Am în casă poze, statui cu prostii.

114. Am vorbit prostii.

115. Am privit cu plăcere cum se împreunau animalele.

116. Am fost invidios (invidioasă). Mi-a părut rău de binele altuia. Îmi pare rău că altul are și eu nu. Invidia este aceeași cu zavistia și pizma.

117. M-am lăcomit la muncă. Am muncit peste puteri, încât poate chiar m-am și îmbolnăvit.

118. Am mințit. Am obiceiul să mint mereu.

119. Îmi place să ”înfloresc” lucrurile și poveștile.

120. Am drăcuit. Am dat naibii. Și pe mine însumi m-am dat dracului. Am zis: ”să fiu al naibii”, ”să mă ia”.

121. Am muncit în duminici și sărbători.

122. Am lipsit de la biserica în duminici și sărbători. În timpul slujbei nu m-am rugat, ci am dormit ori m-am ocupat cu lucruri deșarte, am fost la târg etc.

123. Dacă am fost la biserică, n-am dat pomelnic și n-am aprins lumânări.

124. Am stat în față la toți în biserica. I-am dat la o parte pe alții, zicându-le că stau pe locul meu.

125. Am adus daruri, jertfe și donații la biserică din ce era mai rău.

126. Am ucis animal, pasăre. Le-am chinuit, batjocorit, le-am împovărat peste puteri, le-am lăsat să moară deși puteam să le salvez.

127. Am mâncat eu sau am pus altora în mâncare spurcăciune (animal netăiat, carne de om, jertfe satanicești, necurăție etc.)

128. Am sfătuit și învățat pe alții să facă păcate.

129. Am fost la petreceri destrăbălate. În posturi, miercurea, vinerea, în duminici și sărbători.

130. Cred în superstiții: căldare goală, să nu mă întorc că-mi merge rău, dacă întâlnesc preot îmi merge rău etc.

131. N-am mulțumit lui Dumnezeu pentru binefaceri.

132. Am făcut glume, bancuri cu și despre cele sfinte.

133. M-am machiat, rujat, vopsit la păr, am dat unghiile cu ojă etc. Am purtat cercei, mărgele, inele, coliere, brățări, pantofi cu toc. Mi-am făcut părul.

134. Ca femeie, am purtat pantaloni sau fustă scurtă, n-am purtat capul acoperit, am mers sau am vorbit ca să atrag bărbații.

135. Am scuipat sau am vomitat în ziua în care m-am împărtășit.

136. M-am maniat și nu mi-a trecut îndată, ci am ținut mânie.

137. Am ambiție, încăpățânare, obrăznicie, nerușinare, iubire de sine.

138. Am făgăduit ceva și n-am împlinit. N-am ținut învoiala, promisiunea.

139. N-am tămâiat și stropit casă cu agheasmă cel puțin o dată pe lună.

140. N-am iertat pe cei care mi-au cerut iertare.

141. Nu mi-am cerut iertare pentru a depărta orice vrajbă, chiar dacă n-am fost vinovat(ă).

142. N-am aprins candelă la rugăciune, în duminici și sărbători.

143. N-am făcut semnul crucii cum trebuie, drept.

144. N-am făcut cruce când am trecut pe lângă biserica.

145. Am mers la mai mulți preoți și am zis la unul unele păcate, la altul altele.

146. Din pricina rușinii sau a altor motive, am ascuns cu bună știință la Spovedanie unele păcate. M-am și împărtășit după aceea.

147. M-am împărtășit la un preot, fiind legat de altul.

148. Ca femeie, m-am atins de lucruri sfinte din biserică, atunci când am avut ciclu.

149. Am venit târziu la biserică. Am plecat înainte de sfârșitul slujbei fără motive întemeiate. Am făcut din acestea o regulă.

150. N-am crescut copiii și finii în frică de Dumnezeu. Nu i-am învățat poruncile lui Dumnezeu. I-am învățat la rău, contribuind la uciderea lor sufletească.

151. Nu mi-am pedepsit copiii când i-am văzut că persistă în greșeli.

152. Nu am ascultat de părinți atunci când m-au învățat de bine.

153. Nu mi-am iubit la fel toți copiii. Am fost părtinitor (părtinitoare) cu unul sau mai mulți din copiii mei.

154. Am amânat Spovedania. Am zis să păcătuiesc, că mai e timp să fac pocăință și să mă spovedesc.

155. N-am făcut canonul pe care l-am primit după Spovedanie.

156. M-am împărtășit după ce am avut necurăție în vis.

157. Că femeie, m-am împărtășit când aveam ciclu.

158. Că femeie, n-am făcut molitfele la o zi, 8 zile și 40 de zile după naștere. Am intrat în biserica înainte de a trece 40 zile. Am citit molitfa înainte de a trece cele 40 de zile.

159. Am pierdut sarcina fără voia mea. Dacă mi s-a întâmplat așa, n-am venit la preot să-mi citească rugăciunea specială.

160. Am înăbușit copilul lângă mine, botezat sau nebotezat.

161. Din neglijență mea, mi-au murit copiii.

162. Am lăsat să-mi moară copilul nebotezat.

163. Am abandonat copiii vii pe drumuri, în orfelinate.

164. Am mustrat prea aspru. Am cicălit. Am stat cu gură și am fost prea băgăcios (băgăcioasă) pe altcineva.

165. Am lăsat nefăcută sfeștanie în casă mai mult de un an de zile.

166. Am făcut jocuri și râsete la priveghiurile de morți.

167. Nu mi-am făcut datoria față de rudele moarte. Nu le-am făcut tot ce trebuia.

168. N-am îngrijit mormintele. M-am zgârcit să plătesc sărindare, slujbe pentru sufletele celor adormiți.

169. Am jelit morții. Am pus bani pe crucea lor de pe piept sau în mâna. Am dat lucruri peste groapă lor. Am spart ceva când a fost scos mortul din casă.

170. Am în casă, am citit cărți sectare. Am fost la adunări de sectanți, i-am primit în casă.

171. Am ucis oameni, cu voie sau fără voie. Poate din și din cauza mea, a murit cineva.

172. M-am căsătorit cu evreu, turc, catolic, sectant etc.

173. Am dat anafora pe jos.

174. Cred în vise. Ceea ce fac a două zi este în funcție de cele ce visez.

175. Am cântat și am ascultat cântece lumești și sectare.

176. Am jucat și am mers la discoteci și alte petreceri anormale.

177. Am făcut nunți și petreceri cu mâncare de dulce și cu muzică în post.

178. Am smintit și l-am făcut să păcătuiască pe aproapele meu când a auzit ce zic și a văzut ce fac (astfel sunt răspunzător în fața lui Dumnezeu pentru păcatul aproapelui meu).

179. M-am mascat.

180. N-am plătit contribuția la Sfânta Biserică.

181. Am ascultat discuțiile altora, deși nu-mi folosea și îi deranjăm.

182. Am intrat în Sfântul Altar.

183. Am moștenire și n-am îngrijit pe cei care mi-au dat-o.

184. Nu mi-am căutat sănătatea după datorie.

185. Am luat anafora și agheasmă, deși mâncasem sau băusem apă după miezul nopții.

186. Am râvnă nesocotită, habotnicie (post mult încât poate m-am și îmbolnăvit, milostenie fără socoteală încât suferă cei din casă etc.).

187. Nu m-am rugat totdeauna cu fața către răsărit.

188. Am dat importantă mai mare celor trupești decât celor sufletești.

189. În loc de a mă împacă cu aproapele, l-am tras la judecată.

190. Nu mi-am iubit soțul (soția) ca pe mine însumi. Din pricina mea a făcut păcate.

191. Am făcut diferite pariuri diavolești, prin care mulți și-au pierdut sănătatea și viață.

192. N-am sfătuit pe cel care avea nevoie de sfat. N-am învățat pe cel nepriceput.

193. Am dat de pomană mâncare de dulce în zile de post.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Sute de mii de români se întorc acasă de Sărbători: Trafic intens la frontieră și controale sporite ale polițiștilor

Publicat

Publicitate

Sute de mii de români plecați în străinătate au început deja drumul spre casă pentru sărbătorile de iarnă, iar acest lucru se vede în punctele de trecere a frontierei. Potrivit Poliției de Frontieră Române, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate aproximativ 75.400 de persoane și peste 16.300 de mijloace de transport care au tranzitat granița, relatează mediafax.ro.

Pe sensul de intrare în România au trecut 37.531 de persoane și 7.725 de vehicule, semn că mulți români se întorc în țară pentru vacanța de iarnă.

Instituția mai transmite că, în perioada 10 februarie 2022 – 29 noiembrie 2025, au intrat în România 13.545.255 de cetățeni ucraineni, verificările fiind realizate conform reglementărilor naționale și europene.

Pentru cei care urmează să călătorească în afara țării, Poliția de Frontieră recomandă consultarea în timp real a timpilor de așteptare în punctele de trecere deschise traficului internațional prin aplicația „Trafic on-line”, disponibilă pe site-ul instituției.

De la 1 ianuarie 2025, controalele la frontierele interne cu Ungaria și Bulgaria au fost eliminate, însă polițiștii continuă să efectueze verificări aleatorii în zona de 30 de kilometri de la linia de frontieră, în cooperare cu structurile MAI.

În ultimele 24 de ore, lucrătorii Poliției de Frontieră au efectuat peste 15.850 de verificări în aplicația eDAC, constatând 65 de fapte ilegale: 24 de infracțiuni și 41 de contravenții. Au fost aplicate amenzi în valoare totală de 34.400 de lei, iar bunuri de peste 615.000 de lei au fost confiscate.

Publicitate

Totodată, accesul în România a fost refuzat pentru 22 de cetățeni străini care nu îndeplineau condițiile legale, iar cinci cetățeni români nu au primit permisiunea de a părăsi teritoriul național.

Poliția de Frontieră anunță că va continua acțiunile de control în toate zonele de competență, pentru a menține siguranța și fluența traficului în perioada aglomerată de sărbători.

Citeste mai mult

Eveniment

Durere fără margini la Știubieni: Cinci copii își așteaptă tatăl mort în Spania. Familia are nevoie de ajutor pentru a-l aduce acasă

Publicat

Publicitate

O tragedie cutremurătoare lovește comunitatea din Știubieni, județul Botoșani. Un bărbat de 43 de ani, tată a cinci copii, a murit în Spania, acolo unde plecase să muncească pentru un trai mai bun. Trupul său neînsuflețit se află la o morgă din Adamuz, iar familia, rămasă fără sprijin și fără putere, face un apel disperat pentru a-l putea aduce acasă.

Bărbatul era stâlpul casei, omul pe care soția și copiii se bazau zi de zi. Fetele lor, de 14 și 5 ani, și băiețelul de doar un an și jumătate nu pot înțelege de ce tatăl lor nu mai vine acasă, de ce telefonul nu mai sună și de ce mama plânge în tăcere. Pentru familia Ungureanu, durerea este uriașă, iar drumul de la speranță la deznădejde a fost neașteptat de scurt.

Singura dorință a celor rămași în urmă este să-l înmormânteze în satul natal, aproape de cei dragi și de locul în care și-a trăit viața. Însă repatrierea trupului costă aproximativ 4.000 de euro — o sumă imposibil de acoperit pentru o familie modestă, lovită deja de o pierdere cumplită.

În aceste zile în care comunitățile se unesc mai ușor, iar sufletele sunt mai sensibile la suferința altora, un apel umanitar a fost lansat pentru a strânge fondurile necesare repatrierii. „Fiecare gest, fiecare donație, oricât de mică, poate face diferența. Putem să-i ajutăm să-și ia rămas bun cum se cuvine”, spune Anamaria Macuc, cea care a inițiat acțiunea.

Cei care vor să ofere un strop de speranță acestei familii greu încercate pot lua legătura cu rudele la numărul de telefon 0743 919 266.

Conturi pentru donații (BCR):
Ungureanu Dumitru Florin (fiul): RO19RNCB0046178095360001
Ungureanu Maria Elena (soția): RO97RNCB0046178930910001

Publicitate

Comunitatea din Știubieni speră că oamenii cu suflet bun vor răspunde acestui apel. Pentru că, uneori, un tată nu mai poate fi adus înapoi — dar poate fi adus acasă.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României

Publicat

Publicitate

Sfântul Andrei a fost un apostol, frate cu Simon Petru, originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret. Aveau o casă în Capernaum și erau de profesie pescari. Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”.

Acesta este un nume grecesc, deși Sfântul Apostol Andrei era iudeu. Sfântul Andrei a fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-a recomandat să-l urmeze pe Isus din Nazaret. Conform evangheliei lui Ioan, Andrei l-a dus pe fratele său Petru la Iisus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia. De aici provine caracterizarea lui Andrei ca „cel dintâi chemat”. Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul, când, la o vreme după botezul lui Iisus, auzindu-l pe Ioan Botezătorul spunând despre Iisus: „Iată mielul lui Dumnezeu !“ (Ioan 1,36) i-a urmat lui Iisus, devenind astfel primul apostol. După învierea lui Iisus și coborârea Duhului Sfânt (la Rusalii), Apostolii au mai rămas câțiva ani la Ierusalim, începând formarea Bisericii.

La Sinodul Apostolic care a avut loc în anul 50 la Ierusalim, Apostolii s-au întâlnit și au tras la sorți pentru a decide unde va merge fiecare. În Tradiția Bisericii Apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). Mai întâi, Andrei l-a însoțit pe fratele său (Apostolul Petru) prin Asia Mică, apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi, ajungând în Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi a continuat misiunea de propovăduire a evangheliei, ajungând până în sudul Rusiei de astăzi.

După aceea, s-a întors în Grecia, consolidând comunitățile creștine înființate de Apostolul Pavel și de alți Apostoli, ajungând până în Peloponezul grecesc, în oraşul Patras. Acolo a murit ca martir răstignit pe o cruce în forma de X. Pe la anul 350 împăratul Constanțiu al II-lea (fiul lui Constantin cel Mare) duce moaștele sfântului Andrei la Constantinopol şi le așează în Biserica Sfinţilor Apostolilor. Acestea se păstrează întregi până în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul cedează rugăminților locuitorilor din Patras şi le înapoiază capul sfântului Andrei.

În anul 1208, în timpul Cruciadei a patra, relicvele au ajuns la Amalfi, în apropiere de Napoli, fiind păstrate în domul San Andrea. În 1462 au fost duse la Roma, din cauza pericolului turcesc. În secolul al XV- lea Papa Pius al II-lea a mutat relicvele sfântului Andrei în catedrala Sfântul Petru de la Roma. În anul 1964 capul sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Sfântul Andrei: Ce nume se sărbătoresc pe 30 noiembrie. Cui îi poți spune „La mulți ani”

Publicat

Publicitate

Sfântul Andrei este sărbătorit duminică, 30 noiembrie. Cu această ocazie, cei peste 800.000 de români care poartă numele ocrotitorului României își celebrează ziua de nume.

Sfântul Andrei, „cel întâi chemat” la apostolie, era frate al Sfântului Apostol Petru, care s-a numărat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amândoi fiii pescarului Iona.

Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire.

Sfântul Apostol Andrei a avut sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus mai pe urmă „Crucea Sfântului Andrei”.

Sfântul Andrei se bucură la noi în ţară de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creştinătorul poporului român. Numeroase biserici şi mănăstiri l-au luat ca ocrotitor, prăznuindu-l în fiecare an.

Semnificația numelui

Andrei înseamnă „cel dintâi chemat” la propovăduire, este, conform tradiției, și primul care a adus creștinismul pe meleagurile noastre.

Publicitate

Prenumele de Andrei și Andreea provin de la numele elen „Andreas”, derivat de la cuvântul „andreios”, care înseamnă „bărbătesc, curajos”.

Semnificația numelui Andrei vine din greacă, de la „andros” care înseamnă curaj, eroism, bărbăție, suflet puternic.

Pentru vechii greci, „andros” era esența masculinității, a puterii și totodată a înțelepciunii.

Cui îi poți spune „La mulți ani” de Sfântul Andrei

  • Andreea
  • Andra
  • Andrada
  • Andraș
  • Andruș
  • Andruța
  • Andreas
  • Andrias
  • Andries
  • Adi
  • Andi
  • Andu
  • Andru
  • Andreiu
  • Edra
  • Endre
  • Deia
  • Deea

De asemenea, ziua de 30 noiembrie, în care este celebrat Sfântul Andrei, este una bogată în semnificaţii, tradiţii şi obiceiuri.

Printre cele mai cunoscute obiceiuri se numără:

  • Așezarea usturoiului la ferestre și uși
  • Unguerea cu usturoi a vitelor sau a gospodăriilor, tot pentru protecție
  • Aprinderea luminii toată noaptea
  • Obiceiuri pentru aflarea ursitului

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending