Connect with us

Actualitate

Taina spovedaniei: Ce păcate pot fi iertate prin mărturisire și cele 10 porunci care ghidează îndrumarul duhovnicesc

Publicat

Publicitate

Preoții ortodocși spun că Spovedania este una dintre Sfintele Taine ale Bisericii, prin care credincioșii primesc iertarea păcatelor. Ea este comparată simbolic cu „o baie spirituală” care curăță sufletul de toate întinăciunile lăuntrice. În mod tradițional, spovedania are loc în cele patru posturi de peste an: Postul Crăciunului, al Sfinților Apostoli, al Adormirii Maicii Domnului și, în mod special, în Postul Paștelui.

Unii creștini, care sunt mai sârguincioși, se spovedesc mai des, de două-trei ori în Postul Mare, și în celelalte posturi tot așa.

Îndrumar de spovedanie – Cele 10 porunci

1.Porunca întâi: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alți dumnezei afară de Mine

2. Porunca a două: Să nu-ți faci chip cioplit, nici asemănarea vreunui lucru, din câte sunt în cer, pe pământ, în ape sau sub pământ, nici să te închini lor, nici să le slujești.

3. Porunca a treia: Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert, că nu va lasă Domnul nepedepsit pe cel ce ia în deșert numele Lui.

4. Porunca a patra: Adu-ți aminte de ziua odihnei, că să o sfințești. Lucrează șase zile și fă în acelea toate treburile tale, iar ziua a șaptea este odihnă Domnului Dumnezeului tău: să nu faci în acea zi nici un lucru.

Publicitate

5. Porunca a cincea: Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, că să-ți fie bine și să trăiești ani mulți.

6. Porunca a șasea: Să nu ucizi.

7. Porunca a șaptea: Să nu fii desfrânat.

8. Porunca a opta: Să nu furi.

9. Porunca a noua: Să nu (minți) mărturisești strâmb împotriva aproapelui.

10. Porunca a zecea: Să nu dorești casa aproapelui tău; să nu doresti femeia aproapelui tău, nici ogorul lui și nimic din câte are aproapele tău!

Potrivit crestinortodox.ro la Spovedanie se mărturisesc păcatele care s-au mai întâmplat de când v-ați mărturisit ultima dată și cele care au rămas nemărturisite (fie le-ați uitat, fie nu ați știut că sunt păcate și între timp ați aflat).

Păcatele deja mărturisite nu se mai repetă. De asemenea nu se povestesc împrejurările în care s-au petrecut păcatele. Nu au decât foarte rar importanță și aceste povești nu vor face decât să consume din timpul de mărturisire al altor creștini și să împovăreze pe preotul duhovnic. Eventualele explicații vă vor fi cerute de duhovnic.

De asemenea, dacă nu sunteți hotărât (hotărâtă) să spuneți tot din diferite motive, mai bine nu va mărturisiți, pentru că nicidecum nu vi se vor ierta cele mărturisite, ci se zice chiar că se vor dubla.

Cele mai importante în privința Spovedaniei, sunt

Taina Spovedaniei: Condițiile iertării păcatelor mărturisite

– părerea de rău pentru aceste păcate

– hotărârea de a nu le mai repeta

– mărturisirea să fie sinceră și completă

– preotul duhovnic să dea dezlegarea păcatelor

– împlinirea canonului (epitimiei) primit de la duhovnic.

Preotul duhovnic se alege. ”Așa cum căutăm pentru bolile noastre cel mai iscusit doctor, tot așa trebuie și pentru păcatele noastre să căutăm cel mai iscusit duhovnic. Nu trebuie să schimbăm duhovnicul decât pentru motive întemeiate (ne-am mutat noi sau s-a mutat preotul, a murit preotul, este stăpânit de păcate mari etc.). Cu cât el ne cunoaște mai bine, cu atât ne poate sfătui mai bine”, mai scrie crestinortodox.ro.

Potrivit sursei citate, trebuie să spunem lui Dumnezeu, sub epitrahilul preotului: când ne-am spovedit ultima dată; dacă atunci am spus toate păcatele; dacă am primit vreun canon; dacă am primit dezlegare la Sfânta Împărtășanie.

”Dacă luăm Sfânta Împărtășanie fără spovedanie, riscăm să fim pedepsiți de Dumnezeu, pentru că am îndrăznit ca, în acest vas urat și murdar, care a devenit trupul nostru, să punem acest mărgăritar de mare preț, Sfânta Împărtășanie, Care este Trupul tainic al Domnului nostru Iisus Hristos”, mai scrie crestinortodox.ro.

LISTA DE PĂCATE – Îndreptar pentru spovedanie

1. Am deznădăjduit în ajutorul și mila lui Dumnezeu.

2. Am zis că nu mă mai iartă Dumnezeu, că sunt prea păcătos(păcătoasă) și tot în iad voi merge.

3. Am zis: dacă vrea Dumnezeu mă mântuiește, dacă nu, nu.

4. Am zis că nu-mi ajută Dumnezeu, că m-a uitat Dumnezeu.

5. Am crezut sau am zis că nu există Dumnezeu, rai, iad. Am îndoială că există Dumnezeu, rai, iad etc., pentru că nu le-am văzut.

6. Am socotit Sf. Scriptură mincinoasă. Nu cred în anumite minuni, întâmplări povestite în Sf. Scriptură.

7. Nu suport să se vorbească despre Dumnezeu.

8. Am avut prea mare încredere în mila lui Dumnezeu zicând: oricât aș păcătui, mă iartă Dumnezeu, că El e bun.

9. Am avut gând de sinucidere.

10. Am fumat. M-am drogat (fumatul și drogurile sunt sinucidere). Am vândut țigări și/sau droguri.

11. Am înjurat. Și de cele sfinte am zis (Grijanie, Biserica, icoană, candelă, Dumnezeu, Hristos, tămâie, morți etc.)

12. N-am plătit lucrătorii. Nu le-am dat cât trebuia, cât m-am împăcat cu ei. Nu i-am plătit la timp. Am cumpărat ceva și n-am plătit.

13. Am asuprit pe slugi, pe săraci, pe orfani, pe văduve, pe neputincioși. I-am batjocorit.

14. Mi-am dorit moartea la necaz.

15. Am ucis oameni, cu voie sau fără voie. Poate din și din cauza mea, a murit cineva.

16. Am cârtit la Dumnezeu la necazuri că prea mi-e greu, că de ce am pierdut tocmai eu, că de ce sunt prigonit eu și păcătoșii trăiesc bine, că nu-i bine, sau că e prea e frig, cald, prea plouă etc., în loc să am răbdare.

17. Am zis zău, să mor eu, să n-am parte de, să chiorăsc etc.

18. Am fost nemulțumit(ă) cu starea mea (mai bine era așa decât așa).

19. Am jurat strâmb. Am jurat că voi face ceva rău.

20. Am blestemat. Și pe mine însumi (însămi) m-am blestemat.

21. Am fost fățarnic(a), prefăcut(a), lingușitor(oare), viclean(a).

22. Am vorbit cu mai multe înțelesuri.

23. Am purtat vorba de colo-colo.

24. Am păgubit sufletește și trupește pe aproapele meu.

25. Am împiedicat pe aproapele meu să dobândească ceva bun, din invidie și răutate.

26. Am clevetit, discutat, bârfit, ținut contul altuia. Am clevetit pe părinți, pe preoți.

27. Am stricat numele bun al cuiva, bârfindu-l și discutându-l.

28. N-am înlăturat răul pe care l-am văzut venind peste aproapele meu pe cât mi-a stat în putință.

29. Am împrumutat cu camătă (dobânda) la persoane fizice.

30. Fiind scumpaci, am vândut cu preț prea mare.

31. Am fost la vrăjitoare, ghicitoare, spiritism. Am făcut farmece cuiva.

32. Știu să descânt de rău. Știu să fac farmece.

33. Am trecut pe cei vii pe pomelnic la morți, că să le fie rău. Am ”întors lumânările” pentru răul dușmanilor.

34. Am purtat ață roșie să nu mă deochi, am uns toate cu usturoi la Sf. Andrei, am purtat pelin la Rusalii, am purtat diferite obiecte de la vrăjitoare date ”ca să nu se mai prindă farmecele de mine”, am făcut focuri și am sărit peste ele și alte obiceiuri drăcești. Mi-am căutat norocul în zodii, cu papagalul.

35. Am crezut că sufletul, după ce iese din om, trece în diferite animale (reîncarnare).

36. Am batjocorit, lovit, bătut pe cineva. Pe părinți, pe preoți.

37. Am judecat pe alții ce fac, ce zic, de ce sunt așa și nu altfel etc.

38. Am presupus, bănuit pe alții.

39. Am fost iscoditor (iscoditoare).

40. Am luat ceea ce se cuvenea altuia.

41. Am păcălit, înșelat pe cineva. Am vândut marfă rea ca marfă bună.

42. Am nedreptățit pe cineva.

43. Am împrumutat ceva și n-am dat înapoi.

44. Am ascuns în casa mea lucruri străine.

45. Am găsit lucruri străine și, știind ale cui sunt, nu le-am dat înapoi.

46. Am furat ceva. De la stat (averea publică) sau de la om, de la biserică, de la străini sau de la părinți, de la rude. Păcatul acesta nu se iartă până nu înapoiem lucrurile. Dacă nu mai putem‚ să facem milostenie.

47. Am mutat hotarul ca să iau din terenul vecinului.

48. Am ascuns furtișagul altuia. Am în casă vreun lucru de furat.

49. Am vândut sau am cumpărat lucruri despre care bănuiam sau știam că sunt de furat.

50. Am adunat bani cu acte false și cu vicleșug.

51. N-am întors pagubă făcută aproapelui, chiar și fără voie.

52. Din răutate, am stricat avere străină (semănături, pomi, mașină etc.).

53. Am înșelat statul, depunând declarații de venit false.

54. Am moștenit cu bună știință avere agonisită prin păcate. N-am făcut milostenie multă din ea.

55. Am dat sau am luat șpagă (mită).

56. Am câștigat bani prin metode necinstite.

57. M-am lăcomit la avere, zgârcindu-mă la milostenie.

58. Sunt necumpătat(a) în cheltuieli. Dau bani pe lucruri de lux, care nu sunt strict necesare.

59. N-am ajutat biserica și pe săraci după putere.

60. Dacă mi-au venit în gând păcate, m-am îndulcit gândindu-mă la ele, în loc să le alung imediat.

61. Am căutat momentul potrivit pentru a face un păcat (exemplu: hoțul care caută să fure, curvarul care caută femeie etc.).

62. Am pârât pe cineva cu scopul de a-i face rău.

63. Am mințit împotriva cuiva cu scopul de a-i face rău (mărturie mincinoasă împotriva aproapelui).

64. Am mâniat sau am scârbit pe cineva cu vorbe sau fapte urâte. L-am făcut să mă urască.

65. Port ura pe cineva. Țin minte răul. Aș vrea să mă răzbun. M-am bucurat de răul altuia.

66. Doresc răul cuiva. Doresc altora boală, necazuri, moarte etc.

67. În timpul rugăciunii m-am gândit la altceva.

68. Am vorbit în timpul slujbei. M-am foit, m-am mișcat de colo-colo prin biserica.

69. Nu mi-a fost gândul la slujba. M-am uitat ce fac alții, cu ce sunt îmbrăcați.

70. Am mâncat, am băut ceva pe ascuns.

71. M-am lăcomit la mâncare. Am mâncat cu nesaț.

72. M-am amețit la cap cu băuturi alcoolice. M-am îmbătat. Am și vărsat după aceea.

73. Am vrut să fiu deasupra tuturor cu ceva anume dacă nu cu totul.

74. Am făcut din sărăcia sau din bogăția mea un motiv de laudă.

75. M-am mândrit, m-am fălit, m-am trufit, m-am dat mare, m-am îngâmfat, m-am înfumurat. M-am mândrit cu copiii mei.

76. M-am lăudat. Am o părere bună despre mine. Mă cred a fi cineva în comparație cu alții. Nu mai e nimeni ca mine.

77. Îmi place să mă laude alții. Când fac o fapta bună, aștept laude de la alții și nu plata de la Dumnezeu.

78. Am încredere mare în mine, în loc să am în Dumnezeu.

79. M-am crezut mai bun(ă), mai credincios(oasă) că alții, socotindu-i pe ei mai răi, proști, necredincioși etc.

80. Am râs de păcatele și defectele altora. Și de faptele lor bune am râs.

81. Am lăudat păcatele altora.

82. M-am lenevit a face rugăciune în fiecare dimineață, seară, la fiecare masă.

83. Am mâncat de dulce în vreo zi de miercuri sau vineri.

84. N-am ținut cele 4 posturi de peste an.

85. Am ținut post negru sâmbătă și duminică.

86. Am zis: mai păcat este să poftești mâncarea de dulce, decât să o mănânci.

87. Am postit când Biserica dezlega, exemplu miercuri și vineri când era harți sau sâmbătă și duminică când se mânca pește, socotind că nu sunt bune aceste rânduieli.

88. N-am păstrat curăție cu soțul (soția): miercuri, vineri, sâmbătă, duminică, luni; în cele 4 posturi de peste an; în timpul sarcinii și al ciclului lunar; 40 de zile după naștere.

89. N-am păstrat curăție cu soțul (soția) cu acordul lui (ei), ci fără, încât putea să cadă în păcatul preacurviei.

90. Am luat pastile anticoncepționale, am folosit spermicide, ca să nu fac copii.

91. Am făcut păcatul onaniei că să nu fac copii, adică: am folosit prezervativ sau am vărsat sămânța afară că bărbat, iar că femeie am folosit diafragmă.

92. Am făcut avort. Că bărbat, am dat voie soției să facă avort.

93. Am folosit sterilet ca să nu fac copii (steriletul provoacă avort).

94. M-am împreunat cu soțul (soția) de mai multe ori în 24 de ore.

95. M-am împreunat cu soțul (soția) în diferite poziții, ca animalele.

96. M-am împreunat cu soțul (soția) în văzul sau auzul copiilor mei, crezând că sunt mici și nu știu.

97. Am curvit. Am preacurvit.

98. Am gânduri de desfrânare cu persoane de sex opus sau de același sex. Când îmi vin aceste gânduri, nu le depărtez, ci mă îndulcesc cu ele, deși n-aș vrea să fac păcatul.

99. Am preacurvit cu rudă, fin, naș, văr, frate, fiu, fiică, nepot.

100. Am gândit să preacurvesc sau chiar am preacurvit cu preot, preoteasă, călugăr, călugăriță.

101. Am pipăit alt trup pentru a simți și provoca plăceri de desfrâu.

102. Am trăit necununat(ă), adică în concubinaj.

103. M-am căsătorit cu altă femeie, nefiind divorțat de prima.

104. M-am culcat cu femeia mea după ce am divorțat de ea.

105. M-am căsătorit cu rudenie de sânge, de cuscrie (nu se poate decât de la gradul al 8-lea în sus, altfel e păcatul amestecării de sânge).

106. Ca naș (nașă), m-am căsătorit cu fină (finul) sau am dat voie copiilor mei să se căsătorească cu copiii finilor mei.

107. Mi s-au făcut mai mult de trei cununii în biserică (cununia a 4-a este păcat).

108. Am făcut păcatul malahiei singur(ă) (adică atunci când o persoană își provoacă plăcere singură, masturbare). Acest păcat se numește curvia cu diavolul.

109. Am făcut păcatul malahiei cu altă persoană, unul la altul. Eu cu altul, altul cu mine, cu femeie, bărbat cu bărbat, femeie cu femeie, cu copii.

110. Am făcut păcatul sodomiei (bărbat cu bărbat, femeie cu femeie).

111. Am făcut păcatul gomoriei (prostii cu gură, sex oral).

112. Am preacurvit cu animale, păsări (zoofilie), cu copii (pedofilie)

113. Am privit filme, poze cu prostii. Am în casă poze, statui cu prostii.

114. Am vorbit prostii.

115. Am privit cu plăcere cum se împreunau animalele.

116. Am fost invidios (invidioasă). Mi-a părut rău de binele altuia. Îmi pare rău că altul are și eu nu. Invidia este aceeași cu zavistia și pizma.

117. M-am lăcomit la muncă. Am muncit peste puteri, încât poate chiar m-am și îmbolnăvit.

118. Am mințit. Am obiceiul să mint mereu.

119. Îmi place să ”înfloresc” lucrurile și poveștile.

120. Am drăcuit. Am dat naibii. Și pe mine însumi m-am dat dracului. Am zis: ”să fiu al naibii”, ”să mă ia”.

121. Am muncit în duminici și sărbători.

122. Am lipsit de la biserica în duminici și sărbători. În timpul slujbei nu m-am rugat, ci am dormit ori m-am ocupat cu lucruri deșarte, am fost la târg etc.

123. Dacă am fost la biserică, n-am dat pomelnic și n-am aprins lumânări.

124. Am stat în față la toți în biserica. I-am dat la o parte pe alții, zicându-le că stau pe locul meu.

125. Am adus daruri, jertfe și donații la biserică din ce era mai rău.

126. Am ucis animal, pasăre. Le-am chinuit, batjocorit, le-am împovărat peste puteri, le-am lăsat să moară deși puteam să le salvez.

127. Am mâncat eu sau am pus altora în mâncare spurcăciune (animal netăiat, carne de om, jertfe satanicești, necurăție etc.)

128. Am sfătuit și învățat pe alții să facă păcate.

129. Am fost la petreceri destrăbălate. În posturi, miercurea, vinerea, în duminici și sărbători.

130. Cred în superstiții: căldare goală, să nu mă întorc că-mi merge rău, dacă întâlnesc preot îmi merge rău etc.

131. N-am mulțumit lui Dumnezeu pentru binefaceri.

132. Am făcut glume, bancuri cu și despre cele sfinte.

133. M-am machiat, rujat, vopsit la păr, am dat unghiile cu ojă etc. Am purtat cercei, mărgele, inele, coliere, brățări, pantofi cu toc. Mi-am făcut părul.

134. Ca femeie, am purtat pantaloni sau fustă scurtă, n-am purtat capul acoperit, am mers sau am vorbit ca să atrag bărbații.

135. Am scuipat sau am vomitat în ziua în care m-am împărtășit.

136. M-am maniat și nu mi-a trecut îndată, ci am ținut mânie.

137. Am ambiție, încăpățânare, obrăznicie, nerușinare, iubire de sine.

138. Am făgăduit ceva și n-am împlinit. N-am ținut învoiala, promisiunea.

139. N-am tămâiat și stropit casă cu agheasmă cel puțin o dată pe lună.

140. N-am iertat pe cei care mi-au cerut iertare.

141. Nu mi-am cerut iertare pentru a depărta orice vrajbă, chiar dacă n-am fost vinovat(ă).

142. N-am aprins candelă la rugăciune, în duminici și sărbători.

143. N-am făcut semnul crucii cum trebuie, drept.

144. N-am făcut cruce când am trecut pe lângă biserica.

145. Am mers la mai mulți preoți și am zis la unul unele păcate, la altul altele.

146. Din pricina rușinii sau a altor motive, am ascuns cu bună știință la Spovedanie unele păcate. M-am și împărtășit după aceea.

147. M-am împărtășit la un preot, fiind legat de altul.

148. Ca femeie, m-am atins de lucruri sfinte din biserică, atunci când am avut ciclu.

149. Am venit târziu la biserică. Am plecat înainte de sfârșitul slujbei fără motive întemeiate. Am făcut din acestea o regulă.

150. N-am crescut copiii și finii în frică de Dumnezeu. Nu i-am învățat poruncile lui Dumnezeu. I-am învățat la rău, contribuind la uciderea lor sufletească.

151. Nu mi-am pedepsit copiii când i-am văzut că persistă în greșeli.

152. Nu am ascultat de părinți atunci când m-au învățat de bine.

153. Nu mi-am iubit la fel toți copiii. Am fost părtinitor (părtinitoare) cu unul sau mai mulți din copiii mei.

154. Am amânat Spovedania. Am zis să păcătuiesc, că mai e timp să fac pocăință și să mă spovedesc.

155. N-am făcut canonul pe care l-am primit după Spovedanie.

156. M-am împărtășit după ce am avut necurăție în vis.

157. Că femeie, m-am împărtășit când aveam ciclu.

158. Că femeie, n-am făcut molitfele la o zi, 8 zile și 40 de zile după naștere. Am intrat în biserica înainte de a trece 40 zile. Am citit molitfa înainte de a trece cele 40 de zile.

159. Am pierdut sarcina fără voia mea. Dacă mi s-a întâmplat așa, n-am venit la preot să-mi citească rugăciunea specială.

160. Am înăbușit copilul lângă mine, botezat sau nebotezat.

161. Din neglijență mea, mi-au murit copiii.

162. Am lăsat să-mi moară copilul nebotezat.

163. Am abandonat copiii vii pe drumuri, în orfelinate.

164. Am mustrat prea aspru. Am cicălit. Am stat cu gură și am fost prea băgăcios (băgăcioasă) pe altcineva.

165. Am lăsat nefăcută sfeștanie în casă mai mult de un an de zile.

166. Am făcut jocuri și râsete la priveghiurile de morți.

167. Nu mi-am făcut datoria față de rudele moarte. Nu le-am făcut tot ce trebuia.

168. N-am îngrijit mormintele. M-am zgârcit să plătesc sărindare, slujbe pentru sufletele celor adormiți.

169. Am jelit morții. Am pus bani pe crucea lor de pe piept sau în mâna. Am dat lucruri peste groapă lor. Am spart ceva când a fost scos mortul din casă.

170. Am în casă, am citit cărți sectare. Am fost la adunări de sectanți, i-am primit în casă.

171. Am ucis oameni, cu voie sau fără voie. Poate din și din cauza mea, a murit cineva.

172. M-am căsătorit cu evreu, turc, catolic, sectant etc.

173. Am dat anafora pe jos.

174. Cred în vise. Ceea ce fac a două zi este în funcție de cele ce visez.

175. Am cântat și am ascultat cântece lumești și sectare.

176. Am jucat și am mers la discoteci și alte petreceri anormale.

177. Am făcut nunți și petreceri cu mâncare de dulce și cu muzică în post.

178. Am smintit și l-am făcut să păcătuiască pe aproapele meu când a auzit ce zic și a văzut ce fac (astfel sunt răspunzător în fața lui Dumnezeu pentru păcatul aproapelui meu).

179. M-am mascat.

180. N-am plătit contribuția la Sfânta Biserică.

181. Am ascultat discuțiile altora, deși nu-mi folosea și îi deranjăm.

182. Am intrat în Sfântul Altar.

183. Am moștenire și n-am îngrijit pe cei care mi-au dat-o.

184. Nu mi-am căutat sănătatea după datorie.

185. Am luat anafora și agheasmă, deși mâncasem sau băusem apă după miezul nopții.

186. Am râvnă nesocotită, habotnicie (post mult încât poate m-am și îmbolnăvit, milostenie fără socoteală încât suferă cei din casă etc.).

187. Nu m-am rugat totdeauna cu fața către răsărit.

188. Am dat importantă mai mare celor trupești decât celor sufletești.

189. În loc de a mă împacă cu aproapele, l-am tras la judecată.

190. Nu mi-am iubit soțul (soția) ca pe mine însumi. Din pricina mea a făcut păcate.

191. Am făcut diferite pariuri diavolești, prin care mulți și-au pierdut sănătatea și viață.

192. N-am sfătuit pe cel care avea nevoie de sfat. N-am învățat pe cel nepriceput.

193. Am dat de pomană mâncare de dulce în zile de post.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Municipiul a devenit tărâmul copilăriei: Carnavalul Personajelor de Poveste, atracția principală de 1 Iunie la Botoșani!

Publicat

Publicitate

Duminică, 1 iunie 2025, municipiul Botoșani a îmbrăcat haine de sărbătoare și s-a transformat într-un veritabil tărâm al copilăriei. Cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului, Primăria Municipiului Botoșani a dat startul unei zile magice, dar și unei luni întregi dedicate celor mici, cu evenimente desfășurate în mai multe zone ale orașului, în perioada 29 mai – 29 iunie.

Punctul central al zilei de 1 Iunie este, fără îndoială, Carnavalul Personajelor de Poveste – o paradă spectaculoasă și plină de culoare, în care sute de copii îmbrăcați în personaje de basm vor defila prin oraș, aducând la viață universul magic al poveștilor. Evenimentul promite să fie o explozie de imaginație și bucurie, deschis tuturor botoșănenilor – copii, părinți și bunici.

Defilarea va începe la ora 11:00, din fața Primăriei Botoșani, urmând traseul: strada Cuza Vodă – strada Marchian – Bulevardul Mihai Eminescu, cu sosire în Parcul Copilăriei (Parcul „Mihai Eminescu”).

Pe lângă carnaval, Ziua Copilului a adus un program bogat de activități, desfășurate în mai multe locații ale orașului:

🔹 Parcul Cornișa:
– ora 09:00: Campionatul de Minifotbal
– ora 11:00: Campionatul de Baschet

🔹 Pietonalul Unirii:
– ora 10:00: Deschiderea Târgului Micului Antreprenor – unde copiii își prezintă ideile, produsele și talentele

Publicitate

🔹 Parcul Copilăriei (Mihai Eminescu):
– ora 12:00: Ateliere de creație, pictură pe față, tir cu arcul, modelaj, bărci pe apă, jocuri educative
– ora 12:30: Spectacolul „Vasilache și Mărioara”, susținut de Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache”

🔹 Cinema Unirea:
– Expoziția „Cupa 1 Iunie” – ediția a III-a, cu totemuri realizate de elevi, deschisă până pe 11 iunie

Programul nu se oprește aici. Între 29 mai și 29 iunie, orașul va găzdui o serie de evenimente conexe, printre care:
Autobuzul cu Povești – tururi speciale pentru copii
Festivalul de Film Kinodiseea – proiecții gratuite la Cinema Unirea
Festivalul Internațional de Muzică „În suflet copii” – la Teatrul „Mihai Eminescu”
Basmele despre Eminescu spuse de giganți – instalații și povești interactive în Parcul Mihai Eminescu

De asemenea, din 2 iunie începe Săptămâna Teatrului pentru Copii, cu spectacole zilnice în parcurile orașului. Primul spectacol – „Elefănțelul curios” – va avea loc luni, la ora 17:00, în Parcul Curcubeului.

„Carnavalul este inima sărbătorii de 1 Iunie. Ne dorim ca toți copiii din Botoșani să se bucure de o zi magică, în care imaginația și bucuria copilăriei să umple orașul. Îi așteptăm pe toți să ni se alăture, cu veselie și costume de poveste!”, a transmis primarul Cosmin Andrei.

🎈 Toate evenimentele sunt cu acces gratuit. Organizatorii îi așteaptă pe botoșăneni să se alăture în număr cât mai mare și să celebreze împreună frumusețea copilăriei.

Citeste mai mult

Eveniment

1 Iunie – Ziua Internațională a Copilului. O sărbătoare a inocenței, protecției și speranței în România și în lume

Publicat

Publicitate

Ziua de 1 Iunie este dedicată copiilor din întreaga lume, fiind recunoscută oficial drept Ziua Internațională a Copilului în aproximativ un sfert dintre statele lumii. Originea acestei sărbători datează din 1925, când, la Geneva, Elveția, a avut loc prima „Conferință mondială pentru bunăstarea copiilor”, relatează alba24.ro. Atunci a fost marcată pentru prima oară nevoia recunoașterii oficiale a drepturilor și bunăstării celor mici.

În forma sa modernă, Ziua Copilului a fost instituită la 1 iunie 1950, ca urmare a Congresului Federației Internaționale Democratice a Femeilor desfășurat în 1949, la Moscova. Astfel, mai multe țări au stabilit această dată ca zi dedicată protecției copilului.

Prin marcarea oficială a acestei zile, statele membre ale Organizației Națiunilor Unite au recunoscut universal drepturile copilului, indiferent de rasă, sex, religie sau statut social. Aceste drepturi includ afecțiunea, îngrijirea, accesul la educație gratuită, hrană adecvată, asistență medicală, protecție împotriva exploatării și un mediu în care copiii să poată crește în pace și siguranță.

Deși nu toate țările au stabilit ziua de 1 iunie ca sărbătoare oficială, multe dintre ele celebrează copiii în moduri diverse. De pildă, la nivel global, ONU a instituit în 1954 Ziua Universală a Copilului, sărbătorită pe 20 noiembrie, cu scopul promovării drepturilor și bunăstării copiilor de pretutindeni.

Statisticile arată că în prezent, pe glob, există în jur de 2 miliarde de copii cu vârste între 0 și 14 ani. Potrivit datelor ONU, minorii reprezintă aproximativ 30% din populația mondială, ceea ce subliniază importanța politicilor și acțiunilor care vizează protecția acestui segment fragil al societății.

Totuși, în ciuda acestor demersuri, mulți copii din întreaga lume se confruntă cu probleme majore precum accesul dificil la educație, abuzuri, exploatare sau lipsa unei protecții adecvate din partea statului și a comunității. De aceea, Ziua Copilului este și un prilej de reflecție asupra responsabilității colective de a le asigura un viitor mai bun.

Publicitate

Cum este sărbătorită Ziua Copilului în România

În România, ziua de 1 iunie a devenit oficial zi nelucrătoare începând cu anul 2017. Legea care modifică Codul muncii în acest sens a fost promulgată la 16 noiembrie 2016, în urma unei inițiative legislative susținute de 84 de parlamentari, din toate partidele politice.

Propunerea a fost parte a unei campanii naționale care a urmărit întărirea legăturii dintre părinți și copii. Această campanie a fost coordonată de postul de radio Itsy Bitsy FM, în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), psihologi, organizații de părinți și lideri de opinie precum Andreea Marin, Virgil Ianțu și Tily Niculae.

„Ne bucură semnul pozitiv pe care îl dă societății votul de astăzi. Nu pot decât să sper că este doar începutul și că vom construi, împreună – autorități, societate civilă, companii, părinți –, o Românie în care copiii și familiile să fie mai bine sprijiniți din toate punctele de vedere”, declara la acel moment Gabriela Coman, președinta ANPDCA.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Iustin Martirul și Filozoful

Publicat

Publicitate

Sfântul Iustin Martirul și Filosoful era fiul unor coloniști greci, păgâni, din vechiul Sichem din Palestina, numit după colonizarea romană din anul 70 Flavia Neapolis, iar astăzi Nablus, și s-a născut la începutul secolului al II-lea (100-110).

Crescut în păgânism, din tinerețe a fost atras spre filozofie, astfel va cerceta conceptele filosofice ale vremii. Se va întâlni cu un bătrân creștin și, în urma discuției purtate, se va apleca supra creștinismului, convertindu-se în anul 130/133.

Va merge la Roma, unde va petrece a doua parte a vieții sale. Aici deschide o școală de doctrină creștină, iar printre elevii lui se numără Miltiade și Tațian. Tot aici, Sfântul Iustin are ca adversar violent pe filosoful cinic Crescens, din cauza căruia, se spune, ar fi suferit chiar moartea.

Despre moartea martirică a Sf. Iustin ne relatează o scriere de la sfârșitul secolului al II-lea, intitulată „Actele Sfântului Iustin și a celor împreună cu el’. Sfântul Iustin a fost dus, împreună cu alți șase creștini, în aula prefectului Tulius Rusticus.

La început, este invitat de prefect să se închine la zeii păgâni și să abandoneze închinarea la Dumnezeul Adevărat. El nu primește, mărturisind că este creștin. Sunt întrebați, apoi, pe rând, ceilalți creștini și condamnați la moarte. Martirizarea Sfântului Iustin are loc în vremea împăratului roman Marc Aureliu, între anii 165-166.

Preocuparea principală a Sfântului Iustin a fost aceea de a apăra și dezincrimina creștinismul de acuzațiile păgâne, iudaice și eretice care i se aduceau. În acest scop, a făcut o descriere a tainelor din adunările de cult creștine, despre care păgânii aveau informații denaturate. Expunerea Sfântului Iustin este cel mai precis document despre rânduiala liturghiei creștine din primele secole.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Ambulanță distrusă de un șofer din Botoșani

Publicat

Publicitate

O autospecială a Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Bistrița-Năsăud, care transporta un pacient, a fost implicată în noaptea de vineri spre sâmbătă într-un accident pe DN 17, pe raza localității Șieu-Sfântu, a informat managerul instituției, Annabella Muzsi.

Accidentul s-a produs în jurul orei 02:00, iar în urma lui atât membrii echipajului, cât și celălalt conducător auto implicat au fost răniți.Potrivit lui Muzsi, ambulanța avea semnalele de avertizare în funcțiune.

‘Ambulanța era în misiune, cu semnale de avertizare în funcțiune, derulând transferul unui pacient din CPU Beclean la UPU Bistrița. Din accident a rezultat rănirea asistentei șef de echipaj, care prezintă un politraumatism, fiind preluată de echipajul de terapie intensivă SMURD. Ambulanțierul și șoferul celuilalt autovehicul prezintă multiple contuzii, fără risc vital’, a transmis managerul SAJ Bistrița-Năsăud.

Annabella Muzsi a precizat că pacientul transportat de ambulanță nu prezenta leziuni rezultate din accidentul rutier.

Toate persoanele implicate în accident au fost transportate cu echipaje SAJ și SMURD la spitalul din Bistrița.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Bistrița-Năsăud, șoferul mașinii care a lovit ambulanța este din județul Botoșani.

Publicitate

Niciunul dintre cei doi conducători auto implicați nu consumase alcool.

‘La locul evenimentului polițiștii au constatat că un autoturism care se deplasa pe direcția Bistrița înspre Dej, condus de un bărbat de 58 de ani din județul Botoșani, a intrat în coliziune cu o ambulanță care se deplasa din sens opus, condusă de un bărbat de 42 de ani din Mititei. În urma impactului, șoferul de 42 de ani și un pasager din același autovehicul, o femeie de 46 de ani din Chiuza, au fost răniți, necesitând acordarea de îngrijiri medicale de specialitate la spital. Cei doi conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative’, a transmis IPJ sâmbătă.

Polițiștii continuă cercetările în cadrul unui dosar penal, urmând să fie stabilite cauza și circumstanțele producerii evenimentului rutier. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending