Connect with us

Eveniment

Suntem și mai puțini. De la lună de lună. Populaţia României, spor natural negativ și în septembrie

Publicat

Publicitate

Date statistice publicate astăzi de Institutul Național de Statistică arată că populația României scade semnificativ de la lună la lună.

În luna septembrie 2022, numărul naşterilor înregistrate a crescut faţă de luna septembrie 2021, dar ascăzut faţă de august 2022. Numărul deceselor înregistrate în septembrie a scăzut, atât faţă de luna septembrie 2021, cât şi faţă de luna precedentă (august 2022), anunţă INS.

În luna septembrie 2022 numărul căsătoriilor şi numărul divorţurilor a scăzut, atât faţă de luna septembrie 2021, cât şi faţă de luna august 2022.

În septembrie 2022 s-a înregistrat naşterea a 17460 copii, cu 688 mai puţini copii decât în luna august 2022. Numărul deceselor înregistrate în luna septembrie 2022 a fost de 19774 (10382 bărbaţi şi 9392 femei), cu 3370 decese (1781 bărbaţi şi 1589 femei) mai puţine decât în luna august 2022. Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna septembrie 2022, a fost de 81 copii, în creştere cu 6 faţă de luna august 2022.

În anul 2020 numărul deceselor a crescut semnificativ în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie faţă de aceleaşi luni din anul 2019, iar în lunile ianuarie-februarie 2021 se observă un trend descrescător al numărului de decese faţă de ultimele luni ale anului 2020, numărul acestora rămânând în continuare mai ridicat decât cel înregistrat în aceleaşi luni ale anului precedent. În contextul pandemiei COVID19, în luna octombrie 2021 s-a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de decese din întreaga perioadă de pandemie, iar în ultimele două luni s-a înregistrat un trend descrescător al numărului de decese de la o lună la alta; în luna februarie 2022 se observă o creştere a numărului de decese, în perioada martie-iunie şi luna septembrie 2022 se revine la un trend descrescător, iar în lunile iulie-august se înregistrează o creştere a numărului de decese faţă de lunile precedente.

În luna septembrie 2022, 66,7% din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani, astfel: 8239 decese, reprezentând 41,7%, la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste; 4955 decese, reprezentând 25,1% la persoanele de 70-79 ani şi 3640 decese reprezentând 18,4% la persoanele în vârstă de 60-69 ani. Firesc, la polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (95 decese), 20-29 ani (79 decese) şi 5-19 ani (46 decese).

Publicitate

După cauza principală de deces, cele mai multe persoane decedate în luna septembrie 2022 au avut drept cauze: bolile aparatului circulator (10675 persoane, reprezentând 54,0%); tumorile (3712 persoane, reprezentând 18,8%); bolile aparatului respirator (1712 persoane, reprezentând 8,7%).

Sporul natural s-a menţinut negativ (-2314) în luna septembrie 2022, numărul persoanelor decedate fiind de 1,1 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

În luna septembrie 2022, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 14805 căsătorii, cu 4453 mai puţine decât în luna august 2022. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 1940 în luna septembrie 2022, cu 114 mai puţine decât în luna august 2022.

Numărul născuţilor-vii înregistrat în luna septembrie 2022 a fost mai mare cu 1408 comparativ cu aceeaşi lună din 2021. Sporul natural a fost negativ atât în luna septembrie 2022 (-2314 persoane), cât şi în luna septembrie 2021 (-9117 persoane). Numărul persoanelor care au decedat în luna septembrie 2022 a fost cu 5395 mai mic faţă de luna septembrie 2021. După primele trei cauze principale de deces, în luna septembrie 2022 faţă de luna septembrie 2021, s-au înregistrat cu 2267 mai puţine decese din cauza bolilor aparatului circulator, cu 235 decese mai puţine având cauză principală tumorile şi cu 2711 decese mai puţine din cauza bolilor aparatului respirator.

Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 10 mai mic în luna septembrie 2022 decât cel înregistrat în luna septembrie 2021.

În luna septembrie 2022, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 9957 persoane (5209 bărbaţi şi 4748 femei), iar în mediul rural decesul a 9817 persoane (5173 bărbaţi şi 4644 femei). Faţă de aceeaşi lună din anul 2021, numărul persoanelor care au decedat a scăzut cu 2599 persoane (1341 bărbaţi şi 1258 femei) în mediul urban şi cu 2796 persoane (1392 bărbaţi şi 1404 femei) în mediul rural.

Numărul căsătoriilor a fost, în luna septembrie 2022, cu 1170 mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna septembrie 2022 s-au pronunţat cu 149 divorţuri mai puţine decât în luna septembrie 2021.

Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special în cazul deceselor care, din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent, lunile iulie, august şi decembrie 2021 fiind singurele luni de scădere a numărului de decese faţă de aceleaşi luni din anul precedent, iar luna octombrie a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de decese. În perioada ianuarie-septembrie 2022 s-a înregistrat o scădere a numărului de decese, cu excepţia lunilor februarie şi august 2022 când numărul deceselor a crescut faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent.

În cazul născuţilor-vii, în perioada ianuarie 2020 – septembrie 2022 numărul născuţilor-vii a scăzut lunar faţă de aceeaşi lună din anul precedent, cu excepţia lunilor august şi septembrie 2022 când numărul născuţilorvii a crescut faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent.

În cazul căsătoriilor, începând cu luna martie 2020, s-au înregistrat scăderi ale numărului de evenimente faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent timp de 12 luni consecutiv, luna martie 2021 fiind prima lună de creştere a numărului de căsătorii faţă de aceeaşi lună din anul 2020,situaţie care s-a menţinut în perioada martie-decembrie 2021, excepţie făcând doar luna noiembrie, când s-a înregistrat o scădere a numărului de căsătorii faţă de luna noiembrie 2020. În lunile februarie, aprilie, mai şi iunie din anul 2022 s-a înregistrat o creştere a numărului de căsătorii faţă de aceleaşi luni din anul 2021, iar lunile ianuarie, martie, iulie, august şi septembrie din 2022 au înregistrat scăderi ale numărului de căsătorii faţă de aceleaşi luni ale anului 2021.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Mediafax

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Performanță dublă pentru elevii din Vorona la etapa națională a Festivalului „CDIdei în cărți”

Publicat

Publicitate

Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Vorona are din nou motive de mândrie: două echipaje ale școlii au obținut rezultate remarcabile la etapa națională a Festivalului-concurs „CDIdei în cărți”, un eveniment educațional care promovează lectura, creativitatea și exprimarea liberă în rândul tinerilor.

Locul I la Secțiunea Limba Franceză a fost câștigat de echipa formată din Alessia Aecoboaei, Ecaterina Iosub și Larisa Schiopu, care a impresionat juriul printr-o prezentare expresivă, originală și plină de rafinament în limba franceză. Succesul lor este rezultatul pasiunii, muncii în echipă și al unei coordonări de excepție asigurate de prof. Corina-Elena Oboroceanu.

Locul II la Secțiunea Limba Română a fost obținut de elevele Diana-Patricia Giuburuncă, Emanuela-Irina Pentrenchi și Anastasia Sandu, care au reușit să aducă literatura română în prim-plan printr-o interpretare profundă și inovatoare a textelor alese. Ele au fost pregătite cu profesionalism și dăruire de prof. Lenuța Hâncu.

Participarea la acest concurs național dovedește că elevii din Vorona sunt nu doar talentați, ci și dedicați procesului de învățare și implicării culturale. Rezultatele lor confirmă faptul că lectura, atunci când este însoțită de pasiune și ghidare atentă, devine o rampă către performanță.

Conducerea liceului a transmis deja felicitări tuturor elevilor participanți și profesorilor coordonatori, subliniind că această reușită este o dovadă vie că liceul din Vorona continuă să crească tineri valoroși, capabili să se afirme la nivel național.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Zilele Constantin Dracsin, ediția I: Botoșaniul își omagiază poetul și graficianul vizionar

Publicat

Publicitate

Astăzi, pe 20 iulie 2025, de la ora 16:30, botoșănenii sunt invitați la un eveniment cultural de excepție: prima ediție a „Zilelor Constantin Dracsin”, organizată la Complexul Muzeal Botoșani, pe strada Doboșari nr. 65.

Manifestarea este un omagiu adus unuia dintre cei mai rafinați și sensibili artiști pe care i-a dat acest colț de țară în partea a doua a secolului XX – poetul și graficianul Constantin Dracsin.

Evenimentul reunește scriitori, artiști plastici, cititori și iubitori de frumos, într-o atmosferă caldă și profundă, dedicată redescoperirii unei opere care nu și-a spus încă ultimul cuvânt. Programul cuprinde recitaluri poetice, lecturi din opera autorului, intervenții ale invitaților și vizionarea expoziției permanente de grafică semnată de Constantin Dracsin, găzduită în incinta muzeului.

Printre invitați se numără nume importante ale literaturii contemporane: Gellu Dorian, Nicolae Corlat, Stelorian Moroșanu, Dumitru Necșanu, Mircea Oprea, George Luca, Cristina Șoptelea, Vlad Scutelnicu, Ciprian Manolache și Victor Teișanu. Aceștia vor citi din poezia lui Dracsin și vor evoca în intervențiile lor personalitatea discretă, dar puternică a celui comemorat.

Evenimentul mai include o „academie liberă” – un spațiu deschis dialogului între autori, critici și public – dar și momente vizuale susținute de artiști plastici din cadrul Filialei Artiștilor Plastici Botoșani, coorganizatori ai evenimentului.

„Zilele Constantin Dracsin” sunt organizate de Complexul Muzeal Botoșani, în parteneriat cu Reprezentanța Botoșani a Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România și Filiala Artiștilor Plastici Botoșani.

Publicitate

Intrarea este liberă, iar organizatorii își doresc ca acest eveniment să devină o tradiție anuală, menită să aducă în lumină creația unuia dintre cei mai subtili artiști botoșăneni ai secolului trecut.

Citeste mai mult

Eveniment

Un vis cât o mare: 15 copii dintr-un sat din Botoșani pot ajunge pentru prima dată la mare. Mai e nevoie de 5000 de lei pentru a transforma visul în realitate

Publicat

Publicitate

Într-un colț liniștit al județului Botoșani, în satul Stănești, vara aceasta prinde contur sub semnul speranței și al generozității.

Un preot din Botoșani și o comunitate mică de oameni cu inimă mare încearcă să le ofere 15 copii din familii modeste o vacanță pe care n-au îndrăznit vreodată să o viseze: câteva zile la mare, acolo unde cerul se îmbrățișează cu valurile și nisipul le zâmbește sub tălpi.

Tabăra de la mare, programată în perioada 21–25 iulie 2025, este un proiect îndrăzneț al Parohiei Stănești, coordonat de părintele Petru Eduard Filip, care are nevoie însă de sprijin financiar pentru a prinde viață. Mai exact, sunt necesari încă 5000 de lei pentru ca cei 15 copii să poată pleca spre țărmul pe care nu l-au văzut niciodată, dar pe care îl simt deja aproape.

„Putem face un miracol mic, dar cu impact mare”, spune preoteasa Ana-Maria Macuc din Parohia Pacea Botoșani, cea care s-a alăturat cu suflet deschis inițiativei. Iar miracolul poartă numele solidaritate.

Copiii nu vin doar din satul Stănești, ci și din satele din jur. Toți provin din familii cu posibilități reduse, dar cu ochi curioși și inimi pline de emoție în fața unei lumi pe care nu au avut șansa să o descopere. Pentru unii dintre ei, marea e doar un cuvânt dintr-o poezie învățată la școală. Acum, ar putea deveni o amintire reală.

Între timp, în parohie se desfășoară și tabăra de vară „În pridvorul satului”, care a început deja și adună peste 80 de copii – 20 din sat și ceilalți din împrejurimi. Curtea bisericii s-a transformat pentru trei zile într-un loc plin de râsete, jocuri, ateliere tematice, cântece la chitară, drumeții și bucurii simple, dar sincere. Copiii beneficiază gratuit de toate activitățile, inclusiv de prânz cald și gustări.

Publicitate

Toate acestea sunt posibile datorită unei echipe de voluntari și a celor care au ales deja să sprijine aceste inițiative. Dar pentru ca și marea să devină realitate pentru cei 15 copii, mai este nevoie de 5000 de lei.

Citeste mai mult

Eveniment

Tradiții, obiceiuri și lucruri pe care nu ai voie să le faci de Sfântul Ilie pentru a avea noroc

Publicat

Publicitate

Sfântul Ilie este venerat atât pentru puterea sa spirituală, cât și pentru rolul său de apărător al credinței și de aducător al ploii, fiind totodată un personaj central în tradițiile populare românești.

Sărbătoarea este însoțită de numeroase obiceiuri și credințe care reflectă simbioza dintre religie, natură și cultura populară, relatează mediafax.ro.

Cine a fost Sfântul Ilie

Sfântul Ilie a trăit în secolul al IX-lea î.Hr., în regatul Israelului, în timpul domniei regelui Ahab. Originar din cetatea Tesba din Galaad, este cunoscut drept un proroc care a apărat cu înverșunare credința în Dumnezeu într-o vreme de apostazie generală. A fost un instrument al dreptății divine: a provocat o secetă de trei ani și șase luni, a înviat un copil, a chemat foc din cer pe muntele Carmel și, în final, a fost ridicat la cer într-un car de foc, tras de cai înaripați.

Figura sa a fost preluată în folclorul românesc și transformată într-un simbol cosmic al tunetului, fulgerului, grindinii și al ploii. Este considerat stăpânul cerului în timpul verii și un justițiar ceresc care pedepsește răul.

Semnificația religioasă

Din punct de vedere religios, ziua de 20 iulie este una de mare sărbătoare în calendarul ortodox. Credincioșii participă la Sfânta Liturghie, unde se roagă pentru ploaie în timp de secetă, pentru sănătate, dar și pentru protecție împotriva furtunilor și a trăsnetelor. În această zi se face și pomenirea celor adormiți, fiind obișnuită împărțirea de colivă, fructe (în special mere), faguri de miere și alte alimente.

În multe zone din țară, Sfântul Ilie este văzut ca un intermediar între Dumnezeu și lume, cel care aduce ploaia necesară culturilor și pedepsește păcatul prin focul ceresc.

Publicitate

Obiceiuri și datini populare

Tradițiile legate de sărbătoarea Sfântului Ilie variază de la o regiune la alta, dar păstrează un nucleu comun, profund legat de agricultură, vreme și superstiții.

Zi de odihnă și interdicție de muncă

Este o zi în care nu se lucrează. Orice activitate fizică este interzisă – de la muncile agricole până la cele casnice. Se spune că cei care lucrează în această zi pot fi trăsniți sau vor avea recolta distrusă de grindină. Respectarea sărbătorii aduce binecuvântare asupra casei și familiei.

Recoltarea mierii. Răscolul stupilor

O tradiție importantă este recoltarea mierii noi, numită și „miera de Sfântul Ilie”. Apicultorii deschid stupii pentru prima oară în an, iar mierea obținută este considerată curată și tămăduitoare. Ea se oferă în dar, se folosește în scopuri medicinale sau se duce la biserică pentru a fi sfințită. Stupii sunt stropiți cu agheasmă pentru a fi protejați tot anul.

Culesul plantelor de leac

Femeile și fetele merg la câmp sau pe dealuri, dimineața devreme, pentru a culege plante de leac precum busuiocul, pelinul, cimbrișorul sau sunătoarea. Acestea se păstrează la uscat și sunt utilizate pentru ceaiuri, ritualuri de purificare, descântece și tratamente tradiționale.

Pomana cu mere și faguri

În unele regiuni, se dau de pomană mere galbene, faguri de miere, porumb fiert și colaci, în special în memoria celor adormiți. În mentalitatea populară, se crede că aceste daruri ajung la sufletele celor din lumea de dincolo, care sunt eliberați pentru o zi de Sfântul Ilie.

Târgurile de Sfântul Ilie

Sărbătoarea este marcată și prin organizarea de târguri și iarmaroace, unele dintre ele cu tradiție seculară. Printre cele mai cunoscute se numără Târgul de la Făget (județul Timiș), Băișoara (Cluj) sau Târgul de pe Muntele Găina. Aceste evenimente adună comercianți, meșteșugari, agricultori și localnici din zone întinse, fiind totodată prilej de întâlnire, veselie și chiar „alesul ursitului” pentru tinerii necăsătoriți.

Credințe și superstiții populare

Sfântul Ilie este în mentalitatea populară o figură duală – temut și respectat, impulsiv dar drept. Se spune că trăsnește atunci când este supărat pe cei păcătoși sau când vrea să curețe lumea de rău.

  • Dacă plouă de Sfântul Ilie, urmează un an roditor.
  • Dacă este senin, anul agricol poate fi slab, cu secetă.
  • Tunetele și fulgerele din această zi sunt considerate semne că Sfântul Ilie cutreieră cerul în carul său de foc.
  • Nu este bine să te adăpostești sub pomi în timpul furtunii – aceștia pot fi trăsniți de sfânt.
  • Se spune că în această zi Sfântul Ilie își aruncă biciul de foc peste pământ și din locul unde cade iau naștere plantele de leac.

Echivalentul sărbătorii în alte culturi ortodoxe

În alte țări ortodoxe, Sfântul Ilie este de asemenea sărbătorit, dar cu unele particularități. În Grecia, i se spune Profitis Ilias, iar multe biserici construite pe vârfuri de munte îi sunt dedicate, semnificând apropierea de cer. În Serbia și Bulgaria, este văzut ca un sfânt justițiar, adesea invocat în perioade de secetă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending