Publicitate

Planeta noastră – devenită mai caldă, mai poluată şi mai neospitalieră – s-a schimbat sub efectele activităţii umane şi, în acest mediu nou, bolile infecţioase proliferează, informează AFP, citat de agerpres.ro.

Studii recente au dezvăluit consecinţe complexe ale schimbărilor climatice provocate de activităţile antropice, cu răspândirea unor boli şi cu noi moduri de transmitere pentru altele.

Această situaţie este întâlnită mai ales în cazul speciilor de vectori, cum ar fi ţânţarii, care prosperă într-un climat mai umed, cu temperaturi mai ridicate, şi al animalelor purtătoare de boli, care se apropie de oameni pe măsură ce habitatul lor dispare.

Publicitate

Scăderea biodiversităţii pare să joace un rol important în răspândirea bolilor, potrivit unui studiu publicat săptămâna aceasta în revista ştiinţifică Nature.

Aproape 3.000 de baze de date folosite în cercetări anterioare au fost analizate pentru a descoperi modul în care scăderea biodiversităţii, schimbările climatice, poluarea, distrugerea sau modificarea habitatelor şi introducerea de noi specii afectează dezvoltarea bolilor infecţioase la oameni, animale şi plante.

Degradarea biodiversităţii a fost identificată ca fiind principalul factor, urmată de schimbările climatice şi de introducerea de noi specii.

Publicitate

Paraziţii vizează speciile care sunt prezente în masă şi, prin urmare, oferă mai multe gazde potenţiale, a subliniat Jason Rohr, unul dintre autorii studiului, care este profesor de biologie la Universitatea Notre Dame din statul american Indiana.

Iar speciile cu populaţii mai mari sunt mai predispuse “să se dedice creşterii, reproducerii şi înmulţirii lor în detrimentul apărării împotriva paraziţilor”, a explicat el pentru AFP.

Pe de altă parte, speciile mai rare şi mai rezistente sunt mai vulnerabile la declinul biodiversităţii, ceea ce se traduce printr-o proporţie mai mare de specii abundente care sunt sensibile la paraziţi, a explicat cercetătorul american.

Publicitate

“Dacă există mai multe generaţii de paraziţi sau de vectori, atunci pot apărea mai multe boli”, a rezumat Jason Rohr.

Consecinţe inegale

Cu toate acestea, amprenta umană asupra planetei noastre a crescut şi mai mult aceste riscuri.

În unele cazuri, pierderea sau schimbarea habitatului a fost asociată cu un declin al bolilor, în special datorită progreselor care au apărut odată cu urbanizarea, cum ar fi apa curentă şi canalizarea.

Iar consecinţele schimbărilor climatice nu sunt aceleaşi peste tot.

În regiunile tropicale, clima mai caldă şi mai umedă duce la o explozie a cazurilor de febră denga. Însă în Africa, condiţii mai secetoase ar putea contribui la stoparea răspândirii malariei.

Un studiu publicat în această săptămână în revista Science a modelat interacţiunile dintre schimbările climatice, precipitaţiile şi procesele hidrologice, cum ar fi evaporarea şi viteza cu care apa pătrunde în sol.

Această cercetare prezice o reducere mai mare a zonelor favorabile transmiterii bolilor decât cea prevăzută de analizele bazate doar pe precipitaţii.

Studiul sugerează că sezonul de transmitere a malariei ar putea fi cu patru luni mai scurt în unele regiuni ale Africii în raport cu estimările anterioare.

Totuşi, aceste observaţii nu reprezintă neapărat veşti bune, a temperat Mark Smith, profesor asociat de cercetare în domeniul hidrologiei la Universitatea din Leeds şi autor principal al studiului.

“Zonele favorabile răspândirii malariei se vor schimba”, a declarat el pentru AFP.

Şi se aşteaptă ca populaţia să crească rapid în regiunile în care malaria este încă răspândită sau în care va deveni transmisibilă, ceea ce va creşte incidenţa bolii.

Condiţiile care sunt prea dure pentru malarie pot fi, de asemenea, prea dure pentru oameni, luând ca exemplu disponibilitatea apei, a avertizat Mark Smith.

Bolile şi clima, aceeaşi luptă

Legăturile dintre climă şi bolile infecţioase sugerează totuşi că modelarea climatică poate ajuta la anticiparea epidemiilor.

Temperaturile locale şi previziunile privind precipitaţiile sunt deja folosite pentru a prezice creşterea numărului de cazuri de febră denga, dar ele oferă doar informaţii pe termen scurt şi nu sunt întotdeauna fiabile.

Indicele bazinului Oceanului Indian (IOBW), care măsoară media anomaliilor de temperatură la suprafaţa apei, ar putea fi o alternativă.

Un alt studiu publicat săptămâna aceasta în revista Science relevă o corelaţie strânsă între fluctuaţiile IOBW şi epidemiile de febră denga atât în emisfera sudică, cât şi în cea nordică.

Deoarece studiul a fost retrospectiv, potenţialul predictiv al IOBW nu a fost dovedit, dar monitorizarea acestui indice ar putea ajuta autorităţile din multe ţări să fie mai bine pregătite.

În orice caz, combaterea bolilor infecţioase înseamnă combaterea schimbărilor climatice, a rezumat Jason Rohr.