Oamenii care visează în mod frecvent urât la vârsta mijlocie pot înregistra o rată mai rapidă de declin cognitiv și pot prezenta un risc mai mare de demență pe măsură ce înaintează în vârstă, sugerează un nou studiu, scrie replicaonline.ro. ,citând The Guardian. Dacă este confirmat, studiul ar putea duce la un moment dat la noi modalități de screening pentru demență și tratamente care să întârzie apariția bolii și chiar să o prevină.
Cei mai mulți oameni visează urât din când în când, dar aproximativ 5% dintre adulți au coșmaruri (suficient de supărătoare încât să-i trezească) cel puțin o dată pe săptămână. Stresul, anxietatea și privarea de somn sunt toate potențial declanșatoare, numai că studiile anterioare efectuate la persoanele cu boala Parkinson au stabilit la acestea legături între vise urâte frecvente și rate mai rapide ale declinului cognitiv, dar și un risc mai crescut de a dezvolta demență în viitor.
Pentru a verifica dacă același lucru ar putea fi valabil și pentru adulții sănătoși, dr. Abidemi Otaiku de la Universitatea din Birmingham a recurs la date din trei studii anterioare care au examinat calitatea somnului la persoane și apoi le-au urmărit pe parcursul mai multor ani, evaluându-le sănătatea creierului și a altor. Cercetarea a inclus peste 600 de adulți de vârstă mijlocie (cu vârste cuprinse între 35 și 64 de ani) și 2.600 de persoane cu vârsta de peste 79 de ani.
Datele au fost analizate cu un software special, pentru a se afla dacă cei care au visat urât mai des au fost mai predispuși la declinul cognitiv și apoi să fie diagnosticați cu demență.
Cercetarea, publicată în eClinicalMedicine, a constatat că persoanele de vârstă mijlocie care au avut vise urâte cel puțin o dată pe săptămână au de patru ori mai multe șanse de a manifesta declin cognitiv în următorul deceniu decât cei care au avut rareori coșmaruri. Participanții în vârstă care au reclamat frecvent vise supărătoare au avut de două ori mai multe șanse de a fi diagnosticați cu demență în următorii ani.
Se suspectează că persoanele care visează urât în mod frecvent si au un somn de proastă calitate ar înregistra treptat o acumulare de proteine asociate cu demența. O altă presupunere este că aceste persoane prezintă un factor genetic care stă la baza ambelor fenomene (coșmaruri și demență).
Cu toate acestea, ipoteza de lucru a lui Otaiku este că neurodegenerarea din lobul frontal drept al creierului face mai greu pentru oameni să-și controleze emoțiile în timp ce visează, ceea ce duce la coșmaruri. El a spus: „Știm că afecțiunile neurodegenerative precum boala Parkinson și boala Alzheimer încep adesea cu mulți ani înainte ca cineva să fie diagnosticat. La unele persoane care au deja o boală de bază, visele urâte și coșmarurile ar putea fi unul dintre primele semne.”
„Cea mai bună modalitate de a face față demenței este de a preveni apariția acesteia și știm că există mai mulți factori de risc modificabili – dieta proastă, lipsa exercițiilor fizice, fumatul și consumul ridicat de alcool.” spune Otaiku. „Dacă putem identifica cine prezintă un risc ridicat de a face demență cu câțiva ani sau chiar cu zeci de ani mai devreme, este posibil să putem întârzia debutul sau poate chiar să prevenim cu totul boala”, a mai spus el.
În mod curios, studiul a constatat că asocierile erau mai puternice pentru bărbați decât pentru femei. De exemplu, bărbații în vârstă care au săptămânal coșmaruri aveau de cinci ori mai multe șanse de a dezvolta demență decât bărbații în vârstă care nu aveau vise urâte. La femei, creșterea riscului a fost de doar 41%.
Legat de acest lucru, cercetările anterioare au sugerat că visele supărătoare sunt mai frecvente în rândul femeilor, în timpul tinereții și vârstei mijlocii, dar că riscul de coșmaruri al bărbaților crește mai târziu, odată cu înaintarea în vârstă. O posibilitate este ca visele urâte legate de demență să fie doar cele înregistrate în a doua jumătate a vieții, când bărbații înregistrează o predispoziție mai mare, a spus Otaiku, scrie replicaonline.ro
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.