Connect with us

Actualitate

Studiu MKOR: Românii au bugete cu 40% mai mari față de 2023 pentru vacanța de vară. Unde și cât vor să cheltuie

Publicat

Publicitate

Un studiu realizat pe piața de turism pentru vacanța de vară 2024 de către MKOR, studiu numit “Românii și vacanțele de vară: bugete cu 40% mai mari față de 2023”, arată că 77% dintre români plănuiesc să meargă în vacanță în această vară, mai ales în iulie și august, iar 4 din 10 români alocă un buget mai mare cu 40% față de anul trecut.

De asemenea, durata medie a sejurului este de 7 zile, iar 61% dintre turiști aleg destinații recurente

Într-un context în care vacanțele devin tot mai necesare pentru echilibrul emoțional și bunăstarea generală, 3 din 4 români plănuiesc să meargă în concedii în următoarele trei luni, conform studiului MKOR „Piața de Turism – Vacanța de vară 2024.” Studiul, realizat prima dată în 2017, oferă perspective valoroase asupra tendințelor și preferințelor de călătorie ale românilor.

Interesul pentru vacanțele de vară este similar cu cel din 2017, iar lunile iulie (33%) și august (37%) rămân preferatele românilor pentru concedii. Destinațiile locale sunt la fel de căutate precum cele internaționale, reflectând dorința de a explora atât atracțiile locale, cât și pe cele internaționale.

Deși 20% dintre români declară că merg în vacanță mai rar de o dată pe an, din motive financiare, majoritatea consideră vacanțele o prioritate și își planifică concediile pentru a se bucura de experiențe memorabile alături de cei dragi.

Destinații preferate și criterii pentru alegerea acestora:

Românii sunt conservatori în alegerea destinațiilor de vacanță: 6 din 10 respondenți aleg să revină în locații pe care le-au mai vizitat, cu o medie de 3 vizite în aceeași destinație. Generațiile Z și X se remarcă printr-o tendință mai pronunțată de a explora noi destinații.

Publicitate

În această vară, românii vor călători atât în țară, cât și în străinătate. Litoralul românesc îi atrage pe aproape jumătate dintre cei care aleg să rămână în țară (44%), mai ales Constanța și Mamaia.

Turismul urban este o opțiune pentru 1 din 5 respondenți, iar zonele cu specific tradițional, precum Bucovina și Moldova, sunt căutate de 14% dintre români. Muntele îi atrage pe doar 10% dintre turiști.

Dintre destinațiile internaționale, Grecia continuă să fie este cea mai căutată (31%), urmată de Bulgaria (16%), Italia (14%) și Turcia (13%).

Explorarea obiectivelor turistice este cel mai important criteriu în alegerea destinației de vacanță pentru 1 din 4 patru respondenți. Topul este completat de preț (18%), peisaj și aerul curat (15%), și destinația prietenoasă pentru copii (10%).

Perioadele alese și compania:

Lunile preferate pentru vacanțele de vară sunt iulie (33%) și august (38%), vârful de sezon fiind concentrat în aceste perioade. Părinții își planifică vacanțele în funcție de vacanțele școlare ale copiilor și optează mai mult pentru începutul sau finalul verii.

Vacanțele de maxim o săptămână (4-7 zile) sunt preferate de 60% dintre respondenți. Circuitele devin tot mai populare, 3 din 10 turiști români plănuiesc sejururi de 8-14 zile.

Majoritatea românilor călătoresc în grupuri mici: 45% vor pleca în vacanță cu o altă persoană, iar 21% aleg să călătorească în grupuri de trei persoane.

Bugetele românilor pentru vacanța de vară 2024:

Bugetul mediu alocat pentru vacanța de vară din acest an este de aproximativ 1.000 de euro, similar cu cel din vara lui 2017. Totuși, 4 din 10 respondenți estimează că vor cheltui peste această sumă pentru concediul planificat. Persoanele cu vârste cuprinse între 28-43 ani, bărbații și locuitorii din zonele centrale și vestice ale țării tind să aloce bugete mai mari pentru vacanță.

Ponderea celor care au alocat un buget mai mare pentru vacanța de vară din 2024, comparativ cu anul trecut, a crescut față de 2017. Astfel, 43% dintre respondenți (față de 32% în 2017) estimează o creștere a bugetului față de anul trecut, cu o medie a creșterii de 40%.

„Studiul MKOR evidențiază preferințele și tendințele românilor pentru vacanțele de vară din 2024. În planificarea sejurului, românii caută un echilibru între experiențe culturale, relaxare și considerente practice precum bugetul. Sunt dispuși să se rupă din rutina zilnică pentru cel puțin o săptămână, pe care să o petreacă în compania familiei sau a unui grup restrâns de persoane în locații familiare.

Mă bucur să văd că există această tendință de a prioritiza momentele de relaxare și de a investi în ele, ceea ce sugerează că vacanțele nu mai sunt un lux, ci o necesitate pentru bunăstarea noastră emoțională și fizică”, a explicat Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei

Publicat

Publicitate

Cuviosul Sila s-a născut în anul 1697 şi a intrat din copilărie în viaţa monahală. În jurul anului 1714, Cuviosul Sila a venit la Sihăstria Putnei. În 1753, Sfântul Iacob Putneanul l-a rânduit să poarte de grijă părinţilor sihaştri de aici, ascultare pe care a împlinit-o până în 1781. Simţind că se apropie de trecerea din această viaţă, s-a retras şi a mai trăit în această lume doi ani, întru răbdarea neputinţelor trupului şi în rugăciune cu smerenie şi cu mulţumire. În 23 aprilie 1783, Cuviosul Sila şi-a dat sufletul în mâinile Mântuitorului Hristos, după o viaţă în care s-a străduit să Îl slujească întru totul.

Sfântul Paisie era ca un stâlp de foc, sprijinind pe toţi cei din jur ca un povăţuitor adevărat. El primise de la Hristos, Păstorul cel Bun, darul cel mare al înainte-vederii, care, adăugându-se la noianul de virtuţi, l-a făcut să fie cunoscut şi cinstit de către toţi ca un adevărat păstor. În 16 decembrie 1784, Cuviosul Paisie s-a strămutat cu pace la cele veşnice.

Cuviosul Natan s-a născut în anul 1717, în zona Paşcanilor. A intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Putna. Aici a fost rasoforit cu numele Natanail, a fost hirotonit ieromonah şi i s-a dat ascultarea de eclesiarh. Sf. Natan a arătat multă osârdie în cele două ascultări pe care le-a împlinit în viaţa monahală: cea de duhovnic şi cea de copist de manuscrise şi alcătuitor de pomelnice. A trecut la Domnul în 26 decembrie 1784.
Sprijinindu-se unul pe altul, în rugăciune şi în ascultare, lucrându-şi fiecare talantul dat de Dumnezeu, Sfântul Mitropolit Iacob şi Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan au reuşit să scrie o pagină sfântă în istoria secolului al XVIII-lea din Moldova. Sub ascultarea Sfântului Iacob, colaboratori din toate cinurile bisericeşti şi straturile sociale au lucrat împreună spre binele comunităţii şi spre mântuirea lor. Împreună-lucrarea lor reprezintă un model de comuniune între ierarh şi monahi, între cler şi popor, în ascultare şi în dragoste, care a bineplăcut lui Dumnezeu.

Sfintele moaște
În data de 24 aprilie 1990, părinții Mănăstirii Putna au început refacerea schitului de la Sihăstria Putnei, după ce acesta fusese închis pentru mai bine de 200 de ani. În această zi au fost găsite sfintele moaște ale Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan. Mai întâi a fost găsită piatra de mormânt a Cuviosului Sila, în partea dreaptă a bisericii schitului, la exterior, având inscripția „Aici zac oasele ieroschimonahului Sila, care au răposat văleatul 1783, aprilie 23”. La o palmă de pământ se aflau osemintele lui, galbene și frumoase. Pe aceeași latură, lângă naos, a fost aflată piatra de mormânt a Cuviosului Paisie, cu inscripția „Aici odihnesc oasele robului lui Dumnezeu Paisie ieroschimonahul, și au răposat la văleatul 17[…]”. Sub această lespede erau rămășițele sale pământești, tot galbene și frumoase, cu o putere harică deosebită. În interiorul bisericii s-au descoperit osemintele Cuviosului Natan. La 15 iunie 2016, în prezența Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Pimen, conform binecuvântării și aprobării Sfântului Sinod, a fost desfăcută cripta Sfântului Iacob Putneanul. Părinții mănăstirii au aflat toate osemintele sfântului, care erau precum o pâine coaptă și rumenă – culoarea sfințeniei și a desăvârșirii întru Domnul. Înmormântarea sa a fost una a smereniei: a fost așezat în mormânt îmbrăcat smerit, doar în veșmânt monahicesc de schimnic, cu o singură cruce, simplă, din argint. Cu adevărat, atunci când a părăsit demnitatea de mitropolit s-a lepădat de cele trecătoare ale lumii.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 15 mai 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 15 mai 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 15 mai 2025:

Loto 6/49: 26, 30, 5, 7, 19, 36

Loto 5/40: 40, 37, 29, 33, 38, 9

Joker: 44, 9, 26, 3, 2 + 12

Noroc: 5 5 1 9 8 7 1

Publicitate

Noroc Plus: 6 7 8 8 9 7

Super Noroc: 4 7 5 1 9 5

Citeste mai mult

Eveniment

Încep cele mai importante alegeri prezidențiale din ultimii 35 de ani. Turul doi 2025: Vot în diaspora. Lista secțiilor din străinătate, calendar și reguli

Publicat

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că joi, 15 mai, debutează procesul de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025 în secțiile de votare din afara granițelor țării. Primii români care își pot exercita dreptul de vot sunt cei din Auckland, Noua Zeelandă, unde secția de votare se deschide la ora 22:00, ora României.

Pentru acest scrutin, în diaspora au fost organizate 965 de secții de votare, cu 15 mai multe față de alegerile prezidențiale și parlamentare desfășurate în 2024. Numărul acestora a fost stabilit în baza propunerilor transmise de Ministerul Afacerilor Externe, în funcție de distribuția geografică a comunităților de români și de solicitările primite din partea acestora, relatează alba24.ro.

Alegeri prezidențiale 2025 turul al doilea: calendar vot în diaspora

Alegătorul aflat în străinătate poate vota la orice secție de votare organizată în afara țării.

Votarea în străinătate la alegerile prezidențiale se desfășoară, potrivit prevederilor Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe durata a trei zile, respectiv 16, 17 și 18 mai 2025, în cazul celui de-al doilea tur de scrutin.

Votarea în străinătate începe în zilele de vineri și sâmbătă, la ora locală 7.00 și se încheie, la ora locală 21.00 (cu posibilitatea prelungirii până la ora locală 23.59 pentru cetățenii care, la ora locală 21.00, se află în sediul secției de votare, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot).

În ziua de duminică, votarea în afara țării va începe la ora locală 07:00 și se va încheia la ora locală 21:00, fără a depăși ora 21:00 a României (cu posibilitatea de prelungire, în conformitate cu prevederile legale în vigoare).

Publicitate
YouTube video

Alegeri prezidențiale 2025 turul al doilea: lista secțiilor de vot în străinătate și reguli

Lista sediilor secțiilor de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe în străinătate pentru alegerile prezidențiale din anul 2025 poate fi consultată AICI.

Cetățenii români cu drept de vot care locuiesc în afara teritoriului României sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidențiale la oricare din secțiile organizate în afara țării.

Votarea se face pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării:

  • cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie
  • buletinul de identitate
  • pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic
  • pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic
  • pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar
  • în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Citeste mai mult

Administratie

O botoșăneancă a condus delegația care a reprezentat România la reuniunea Consiliului Afaceri Externe – Comerț, desfășurată la Bruxelles

Publicat

Publicitate

În data de 15 mai a.c., la Bruxelles, s-a desfășurat reuniunea Consiliului Afaceri Externe – Comerț (CAE Comerț), la care au participat miniștrii responsabili de portofoliile comerțului internațional din statele membre ale Uniunii Europene (SM UE), precum și Comisarul pentru Comerț și securitate economică, relații interinstituționale și transparență, Maroš Šefčovič.

Agenda reuniunii a inclus o sesiune de dezbateri privind evoluțiile în relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, precum și un schimb de opinii axat pe consolidarea securității economice europene. De asemenea, în cadrul prânzului de lucru, au fost abordate negocierile comerciale aflate în curs de desfășurare cu parteneri strategici precum India, statele din Golf și țările din Asia de Sud-Est.

România a fost reprezentată la această reuniune de o delegație condusă de doamna Cristina Breșug, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Cu privire la dosarul relațiilor comerciale UE-SUA și în contextul măsurilor tarifare suplimentare adoptate de partea americană, România și-a exprimat sprijinul față de strategia Comisiei Europene de a menține un dialog constructiv cu autoritățile americane în vederea identificării unei soluții negociate. Totodată, a fost subliniată necesitatea adoptării unei poziții ferme, echilibrate și proporționale, care să asigure protejarea intereselor economice ale Uniunii.

În ceea ce privește dimensiunea securității economice europene, România a susținut necesitatea unei abordări mai ambițioase și structurată pentru a răspunde amenințărilor în evoluție, pentru aplicarea unei strategii echilibrate, centrate pe cei trei piloni – promovare, protecție și parteneriat – și a evidențiat importanța elaborării unei doctrine europene în domeniul securității economice, care să beneficieze de o implicare substanțială din partea statelor membre.

De asemenea, România a încurajat adoptarea unei perspective pragmatice și adaptate în cadrul negocierilor comerciale în derulare, cu scopul de a consolida relațiile economice cu state terțe. În acest sens, a fost susținută ideea încheierii unor acorduri comerciale care să reflecte specificul și prioritățile strategice ale Uniunii Europene în relația cu fiecare partener în parte, a transmis într-un comunicat, PSD Botoșani.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending