Connect with us
Publicitate

Economie

STUDIU: Aproape 60% dintre români declară că situaţia financiară li s-a înrăutăţit substanțial faţă de anul trecut

Publicat

Publicitate

Un procent de 59,5% dintre români declară că situaţia financiară li s-a înrăutăţit faţă de anul trecut, rezultă din Barometrul financiar trimestrial realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro, relatează Agerpres.

Conform sursei citate, ponderea celor afectaţi financiar a crescut cu 10 puncte procentuale (pp) faţă de precedentele trimestre, de la o medie de 49,4% în primele două trimestre.

“Şi perspectivele de viitor sunt mai sumbre decât în prima jumătate a anului: 55,5% se aşteaptă ca situaţia financiară să li se înrăutăţească în viitor, faţă de 40,2% – media în prima jumătate a anului”, arată cercetarea.

Publicitate

Preţurile la utilităţi (gaze, electricitate) au fost principalele elemente menţionate care au dus la deteriorarea situaţiei financiare – fiind menţionate de 36,7% dintre respondenţi, urmate de creşterea preţurilor la produsele alimentare – 33,2% dintre respondenţi şi creşterea preţurilor la carburanţi – 20,6%.

Studiul mai arată că doar 9,4% dintre români s-au declarat afectaţi de creşterea dobânzilor, în condiţiile în care 40,5% dintre respondenţi au declarat că au cel puţin un credit, iar riscul devalorizării economiilor este menţionat doar de 6,23% dintre respondenţi.

“Îngrijorările pentru perioada următoare sunt legate de evoluţia preţurilor la utilităţi – gaze şi electricitate – pondere de 24,5%, urmate de creşterea preţurilor de consum (18,7%). Conflictul din Ucraina şi pandemia au coborât în topul îngrijorărilor, doar 8,83% dintre respondenţi (vs 19,8% la valul din primul trimestru) au indicat războiul din Ucraina ca îngrijorare, în timp ce pandemia este motiv de îngrijorare doar pentru 6,06% dintre respondenţi (vs 16,3% în T1)”, mai arată sondajul.

Publicitate

Totodată, nivelul ridicat al îngrijorărilor legate de creşterea preţurilor la utilităţi este explicat de faptul că aceste cheltuieli au o pondere ridicată în bugetul lunar al familiilor. În medie, cheltuielile cu locuinţa au o pondere de 35% în bugetul lunar al familiilor. Însă pentru 40% dintre respondenţi, cheltuielile cu locuinţa reprezintă mai mult de 40% din bugetul lunar, iar pentru 13,7% – o pondere de peste 60%.

Ratele la credite au o pondere de 27% în bugetul lunar al celor care s-au împrumutat (40,5% din totalul respondenţilor), iar gradul mediu de îndatorare se menţine la un nivel confortabil. Cei care au contractat credite de consum în ultimii ani au apelat preponderent la împrumuturi cu dobânda fixă şi nu au fost afectaţi de creşterea dobânzilor.

În schimb, la creditele pentru locuinţe predomină dobânda variabilă, iar cei care au astfel de împrumuturi (21,9% dintre respondenţi) sunt mult mai afectaţi de creşterea dobânzilor. Aproximativ 52,3% dintre respondenţi au declarat că nu au întâmpinat dificultăţi la plata ratelor în ultimele 6 luni.

Publicitate

Sondajul privind situaţia financiară a românilor a fost realizat online, de comparatorul bancar FinZoom.ro, la cererea CEC Bank, în luna octombrie, pe un eşantion de peste 1.250 de respondenţi persoane fizice din toată ţara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 58,6% dintre respondenţi sunt salariaţi, 46,7% au declarat venituri între 2.500 lei şi 5.000 de lei, iar aproape jumătate – 50,8% – sub 2.500 de lei lunar, 34,6% dintre cei chestionaţi au vârsta cuprinsă între 25 şi 40 de ani, 33,7% au studii superioare şi 9,5% studii postuniversitare.

CEC Bank este instituţia financiară cu cea mai lungă tradiţie din România. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi cu active de peste 53,3 de miliarde lei, la sfârşitul primului semestru din 2022, mai precizează sursa citată.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă seară

Publicat

Publicitate

Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă seara, de Superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, şi va fi oferită delegaţilor eparhiilor prezenţi la Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”.

Ulterior, centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii, a informat luni Biroul de presă al Patriarhiei Române.

Lumina Sfântă va fi dusă, şi în acest an, prin intermediul unui delegat al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, de la Bucureşti la Chişinău, unde va fi oferită parohiilor din Mitropolia Basarabiei.

Publicitate

În aceeaşi seară, în jurul orei 19,00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Tradiţia aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim a fost inaugurată de Patriarhul Daniel în anul 2009.

***

Publicitate

Lumina Sfântă este considerată un miracol al ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paşte la Ierusalim, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12,30 şi 14,30, când deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an şi care, în primele minute, nu frige.

Lumina este adusă credincioşilor de Patriarhul Ierusalimului.

Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac această verificare – pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare – sunt poliţişti civili, care nu sunt creştini. De obicei, aceştia sunt trei: un arab, un turc şi un reprezentant al Statului Israel. Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc. De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, uşa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii.

Publicitate

După desfăşurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil şi brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt. La intrare, el este controlat de poliţişti în prezenţa martorilor care aparţin tuturor confesiunilor. Patriarhul desigilează intrarea în Mormânt şi pătrunde în prima încăpere, în “Capela Îngerului”, însoţit – conform tradiţiei – numai de un arab de religie islamică. Mai departe, patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului şi îngenunchează în faţa lespedei.

Ulterior, după rugăciune, cei prezenţi în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăştie în mici bucăţi. Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra.

Rolul patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă, a o aşeza în două cupe de aur şi a se întoarce în ‘Capela Îngerului’.

Publicitate

Ulterior, patriarhul aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări, apoi iese şi împarte lumina credincioşilor. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Eroii din Botoșani, 10% din veteranii români din cel de-al Doilea Război Mondial. Astăzi sunt sărbătoriți

Publicat

Publicitate

Ziua veteranilor de război este marcată anual, la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Această zi a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007. Data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de ”veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

𝟭𝟬% 𝗱𝗶𝗻 𝘃𝗲𝘁𝗲𝗿𝗮𝗻𝗶𝗶 𝗿𝗼𝗺𝗮𝗻𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗰𝗲𝗹 𝗱𝗲-𝗮𝗹 𝗗𝗼𝗶𝗹𝗲𝗮 𝗥𝗮𝘇𝗯𝗼𝗶 𝗠𝗼𝗻𝗱𝗶𝗮𝗹 𝘁𝗿𝗮𝗶𝗲𝘀𝗰 𝗶𝗻 𝗕𝗼𝘁𝗼𝘀𝗮𝗻𝗶

Publicitate

29 aprilie este ziua în care îi sărbătorim pe veteranii celui de-al Doilea Război Mondial, mulți dintre ei ajunși la centenar, și în care ne aducem aminte de cei care au apărat cu prețul vieții fiecare palmă de pământ pe care ne-au lăsat-o nouă moștenire.

Veteranii de război sunt exemplul cel mai bun pentru noi în ceea ce privește patriotismul. Ei au demonstrat bărbăție, spirit civic și putere de sacrificiu pentru un țel suprem, așa cum este neatârnarea patriei. Sunt oameni deosebiți, caractere puternice, și este un privilegiu pentru noi să le fi contemporani. Ajunși la venerabile vârste, veteranii din cel de Al Doilea Război Mondial sunt eroii tăcuți de lângă noi, dar care merită tot respectul și recunoștința noastră.

„Acum, în această importantă zi, în numele Consiliului Județean, le transmit gânduri bune și multă sănătate. La mulți ani!” a transmis Doina Federovici.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Săptămâna Sfintelor Pătimiri: Care este semnificația fiecărei zile

Publicat

Publicitate

În timpul Săptămânii Patimilor ne reamintim și retrăim ultimele zile din viața Mântuitorului, cu întreaga lor tensiune și dramă lăuntrică. În această săptămână, fiecare zi are un înțeles și un mesaj foarte clar și adânc.

Cea mai veche perioadă de post din istoria Bisericii, Săptămâna Sfintelor Pătimiri, sau Săptămâna Mare, este perioada de la Florii până în Sâmbăta cea Mare, inclusiv. Caracteristica esențială a acestei săptămâni sunt Deniile, slujba Deniei fiind utrenia din ziua următoare, care se săvârșește în ajun, seara. Cuvântul „denie” vine de la slavonescul vdenie şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă.

Astfel, conform Sinaxarului din Triod, în fiecare zi din Săptămâna Mare ne reamintim și retrăim ultimele zile din viața Mântuitorului:

  • Sfânta și Marea Luni – ne aduce în faţă icoana tânărului Iosif care a fost vândut de fraţii săi în Egipt. Istorisirea vieţii sale în cultul liturgic este anticiparea Jertfei Mântuitorului Iisus Hristos Care a fost vândut de Iuda.
  • Sfânta și Marea Marți – se face pomenirea Pildei celor zece fecioare. Este o pildă care are menirea să ne țină trează datoria de a trăi permanent în Hristos.
  • Sfânta și Marea Miercuri  – se face pomenire de femeia păcătoasă care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului – simbol al pocăinţei adevărate şi al îndreptării omului păcătos.
  • Sfânta și Marea Joi – este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie; Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii; rugăciunea arhierească; începutul Pătimirilor, prin vinderea Domnului.
  • Sfânta și Marea Vineri – se prăznuiesc „Sfintele şi mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.
  • Sfânta și Marea Sâmbătă – prăznuim îngroparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea Sa la iad.

Sursa: DOXOLOGIA

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Accident la Rediu! Un tânăr de 21 de ani din Botoșani a văzut moartea cu ochii, noaptea trecută

Publicat

Publicitate

Un șofer din Botoșani a văzut moartea cu ochii, noaptea trecută.

Potrivit informațiilor furnizate de ISU Botoșani, în evenimentul de la Rediu, un tânăr de 21 de ani, a fost rănit după ce mașina pe care o conducea a lovit un cap de pod, după care s-a răsturnat pe partea carosabilă. Forțele de intervenție ajunse la fața locului l-au găsit pe șofer lângă mașină, conștient. Acesta a fost preluat de echipajul SAJ Botoșani și transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor prin deconectarea bornelor de la bateriile autovehiculelor.

Publicitate

Cazul a rămas în atenția Poliției pentru cercetări.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending