Evenimente astronomice importante în a doua jumătate a lunii martie 2025. Alături de echinocțiul de primăvară, vor fi ”luna sângerie”, dar și o activitate intensă a aurorelor boreale, în emisfera nordică.

Anul 2024 este marcat de evenimente astronomice importante, precum eclipse, alinieri de planete, curenți de meteori, dar și fenomene rare.

Evenimente astronomice 2025: Luna „sângerie”

„Luna sângerie” este de fapt o eclipsă lunară, potrivit Space. Este un fenomen în care Luna, în rotaţia sa din jurul Terrei, intră în umbra planetei.

În cazul eclipsei lunare, Luna poate fi întunecată, fiind invizibilă pe cer, sau poate căpăta o culoare în funcţie de refexia luminii solare: gri, maro, roşie-cărămiziu, gălbuie, oranj sau roşu aprins. Culoarea este roşie pentru că lumina venită de la Soare trece prin atmosfera Pământului, notează Mediafax.

Radiaţia cu lungimi de undă mai mici este împrăştiată mai puternic. Asta explică culoarea albastră a cerului văzut de pe Pământ.

Acelaşi efect are loc şi la apus şi la răsărit, când Soarele se vede mai roşu sau sângeriu, pentru că în drumul razant al luminii lungimile de undă mai mari sunt mai intensificate. Cantitatea de lumină refractată depinde de cantitatea de praf din norii care se află în atmosferă.

În 13/14 martie 2025, va fi eclipsă totală de Lună, atunci când poate fi observată ”luna sângerie”.  Eclipsa va dura peste trei ore și jumătate, iar faza de „Lună Sângerie” va fi vizibilă timp de mai bine de o oră.  Va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, vestul Europei, Africa, estul Asiei și estul Australiei.

Din România se va observa doar faza parțială prin penumbră. Luna va apune înainte de începutul eclipsei parțiale, ora locală: 6:27, iar începutul fazei parțiale va fi la 7:09, notează astrobarlad.com.

Evenimente astronomice 2025: Alte eclipse

În 29 martie 2025, va fi eclipsă parțială de Soare. Luna va acoperi până la 93% din discul solar. Va fi vizibilă din nordul Oceanului Atlantic, Groenlanda, nord-estul Canadei, Europa și nord-vestul Africii. Din România eclipsa va vizibilă doar din partea vestică și nord-vestică.

În 7 septembrie, va fi eclipsă totală de Lună. Va fi vizibilă din Asia, Oceanul Indian, Australia, Africa, Europa. Din România eclipsa va fi vizibilă seara. Aceasta este singura eclipsă vizibilă în condiții foarte bune, din România. Va dura aproximativ trei ore și jumătate, iar faza totală va fi mai lungă decât cea din martie.

Ultima eclipsă a anului va fi o eclipsă parțială de Soare, pe 21 septembrie, vizibilă din Antarctica și Oceania, când Luna va acoperi până la 79% din Soare. Nu va fi vizibilă din România.

Echinocțiul de primăvară – 20 martie

La echinocțiu, durata zilei este aproape egală cu cea a nopții. Apoi, zilele devin mai lungi, iar nopțile mai scurte, pe măsură ce ne apropiem de solstițiul de vară (21 iunie)

Echinocţiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice, ce durează circa 92 de zile, potrivit Agerpres.

Echinocţiul are loc de două ori pe an, în martie (echinocţiul de primăvară) şi în septembrie (echinocţiul de toamnă). Denumirea populară a fenomenului astronomic este Tât Înainte, respectiv Târ Înapoi.

Fenomenul nu se produce la aceeaşi dată în fiecare an, deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi, începând de la această dată, durata zilei, în continuă creştere, este mai mare decât cea a nopţii, aflată în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

 Momentul în care ziua devine egală cu noaptea

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Tradiţiile spirituale afirmă că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat

. Astfel, echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Aurore boreale

În 2025, datorită activității solare intense, vom putea observa aurore boreale chiar și în zone unde acestea sunt rareori vizibile, notează adevărul.ro. După ce Soarele a atins maximul său de activitate în 2024, furtunile geomagnetice vor deveni frecvente, creând condiții ideale pentru spectacolele luminoase de pe cer.

Aurora boreală apare atunci când particulele solare interacționează cu câmpul magnetic al Pământului. În timpul echinocțiilor, există o probabilitate mai mare de interacțiuni favorabile între orientarea magnetică a vântului solar și câmpul magnetic al Pământului, deoarece polii magnetici ai Pământului sunt într-un unghi drept față de direcția fluxului vântului solar.

„Câmpul magnetic al Pământului și câmpul magnetic al Soarelui sunt în esență mai bine aliniate la echinocții”, a explicat un cercetător.

Acest fenomen are loc mai mult în timpul primăverii și toamnei, iar de această dată vom putea vedea aurore boreale timp de mai multe săptămâni, potrivit antena3.ro

Inelele planetei Saturn, invizibile

Pe 23 martie 2025, vom asista la un fenomen spectaculos – dispariția vizuală a inelelor lui Saturn. Acest eveniment, numit „traversarea planului inelelor”. Are loc aproximativ o dată la 15 ani, când inelele se aliniază perfect pe orizontală față de Pământ și Soare, devenind practic invizibile.

Cu toate acestea, Saturn va fi în conjuncție cu Soarele pe 12 martie, ceea ce va face dificilă observarea sa timp de aproape o lună și jumătate. În noiembrie 2025, inelele vor apărea din nou foarte subțiri, oferind o a doua șansă de a le observa într-o poziție aproape invizibilă. Următoarea ocazie de a vedea acest fenomen va fi abia în 2038.

Luni, 10 martie 2025, va avea loc meciul de fotbal dintre echipele F.C. Botoșani și Unirea Slobozia.
Partida, contând pentru ultima etapă din sezonul regulat a Superligii României, se va desfășura pe stadionul municipal din Botoșani și va începe la ora 17.00.

Pentru menținerea ordinii și siguranței publice, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău si Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani vor forma un dispozitiv integrat, acționând alături de celelalte structuri teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne. Scopul principal este asigurarea unui climat de securitate optim atât în zona stadionului, cât și pe traseele de deplasare ale suporterilor.

Pentru prevenirea introducerii în stadion a materialelor pirotehnice și a altor obiecte interzise conform legislației în vigoare, se vor aplica măsuri suplimentare de control al autovehiculelor care intră în incinta arenei sportive. De asemenea, spectatorii vor fi supuși unui control corporal preventiv înainte de accesul pe stadion, care va fi permis începând cu ora 15:00.

Recomandăm tuturor celor care doresc să asiste la meci să se prezinte din timp la porțile de acces pentru a evita aglomerația și pentru a facilita intrarea tuturor spectatorilor înainte de startul partidei.

Recomandări pentru spectatori:

Pentru evitarea incidentelor, jandarmii transmit următoarele recomandări:
* Colaborați cu forțele de ordine pentru reducerea timpului de așteptare și evitarea aglomerațiilor la accesul în stadion.
* Evitați implicarea în incidente care pot perturba ordinea și liniștea publică și delimitați-vă de orice formă de violență. Orice încălcare a legii va fi sancționată ferm de către forțele de ordine.
Pentru a preveni situațiile neplăcute, reamintim că:
* Este interzis accesul în stadion cu obiecte pirotehnice și orice tip de recipient cu capac.
* Este interzisă afișarea de inscripții care instigă la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, la discriminare ori violență.
* Spectatorii nu au voie să staționeze pe coronamentul arenei sportive sau pe scările de acces către scaune, pentru a nu bloca intervenția pompierilor în caz de urgență.
* Este strict interzisă pătrunderea spectatorilor pe terenul de joc, atât în timpul partidei, cât și după finalul acesteia.

Prevederi legale și sancțiuni:

Recomandăm tuturor participanților să adopte un comportament civilizat și să respecte legislația în vigoare. În acest sens, reamintim câteva dintre prevederile Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive:
Art. 20 – Spectatorilor le este interzis:
* m) să comită acte sau gesturi obscene, să adreseze injurii, expresii jignitoare ori amenințări cu violență la adresa altor spectatori, oficiali, jucători sau bunurile acestora;
* n) să profereze injurii, expresii jignitoare sau vulgare la adresa forțelor de ordine sau a personalului de securitate.
Conform art. 22 din Legea nr. 4/2008, aceste fapte constituie contravenții dacă nu au produs vătămări corporale sau pagube materiale. Sancțiunile sunt:
* Amendă între 150 și 400 lei sau 70-120 ore de muncă în folosul comunității.
* Pentru amenințarea forțelor de ordine (art. 20, lit. o), amenda este între 250 și 750 lei, iar sancțiunea complementară prevede 100-150 ore de muncă în folosul comunității și interzicerea accesului la competițiile sportive timp de 6 luni.
Forțele de ordine asigură condițiile necesare pentru desfășurarea meciului în siguranță, protejând toți participanții și persoanele aflate în spațiul public, atât înainte de startul partidei, cât și după finalul acesteia.

Gigi Becali a surprins din nou! După ce Biroul Electoral Central a respins candidatura lui Călin Georgescu, patronul FCSB a făcut un anunț neașteptat. Deși părea hotărât să intre în cursa pentru Palatul Cotroceni, Becali s-a răzgândit și a decis să renunțe la ideea candidaturii, scrie cancan.ro.

În trecut, Gigi Becali a flirtat de mai multe ori cu ideea de a candida la funcția de președinte al României, însă părea că nu a luat niciodată o decizie fermă. Recent, deputatul AUR a anunțat că dacă liderul partidului, George Simion, nu va intra în competiție, atunci el va candida ca independent. Declarația sa venea în contextul în care dorea să împiedice ascensiunea lui Călin Georgescu, considerat de unii un candidat surpriză în primul tur.

Flămânziul, localitatea în care a izbucnit răscoala de la 1907, a trecut de la sărăcie lucie la transport în comun cu autobuze electrice și unități de învățământ cu videoproiectoare și table inteligente. Sau pe scurt, de la sat la oraș. Transformarea a fost dificilă și a durat un secol, scrie ADEVĂRUL. 

Localitatea Flămânzi, din județul Botoșani, a rămas în istorie pentru răscoala de la 1907. Acum 118 ani, pe ulițele Flămânziului țăranii apăsați de sărăcie și umiliți de arendași porneau ultima mare răscoală țărănească din istoria Europei. În ultimul secol, Flămânzii s-au schimbat mult iar mulți din urmașii răsculaților au dat sapa pe mapă iar căruța pe autobuz electric.

De la satul flămânzilor la oraș, în Uniunea Europeană

În vremea răscoalei de la 1907, Flămânziul era un cătun sărac și alături de alte sate, la fel de nevoiașe, se aflau pe moșiile boierilor Sturdza. Numele satului provine de la evenimente petrecute tocmai în secolul al XVI lea, când o mare secete i-ar fi lăsat pe localnici, flămânzi la propriu. Dezastrul a durat atât de mult încât satul a rămas cu acest trist renume. Viața locuitorilor din Flămânzi nu era cu mult mai bună nici la începutul secolului XX. Boierul Sturdza, dornic să trăiască la oraș, a dat în arendă moșia din această zonă. Arendașii erau niște evrei din Bucovina, frații Fischer.
„Acesta, la rândul său, dădea pământ în arendă ţăranior din satele Prisăcani, Uriceni şi Flămânzi. Pe lângă plată, conform învoielilor agricole, ţăranii erau obligaţi şi la muncă pe moşiile arendaşului. Vătaful şi administratorul moşiei se comportau urât şi îi exploatau pe ţărani“, spune istoricul Gică Nistor.

De aici ar fi plecat și răscoala. Flămânzii au rămas un loc al sărăciei până de curând. În 2004, odată cu demersurile României pentru aderarea la Uniunea Europeană, Flămânziul a fost urbanizat laolaltă cu multe alte centre de comună din țară, pentru a ieși coeficientul necesar.

Peste noapte, flămânzenii s-au trezit din țărani, orășeni. Condițiile de trai nu s-au schimbat. Era un sat ceva mai mare, cu titulatură de oraș și taxe pe măsură. Ba chiar au ajuns și de râsul țării fiind numit de multe ori „orașul căruțelor”, fiindcă numărul atelajelor hipo, din localitate, depășea cu mult pe cel al autoturismelor. Evident, locuri de muncă doar în agricultură. Flămânziul părea o glumă urbană, foarte proastă.

Lucrurile au început să se schimbe prin anul 2020, atunci când administrația locală a început să folosească fondurile europene pentru investiții. Întâi au fost asfaltate drumurile, amenajate trotuare și un pietonal. Au urmat școlile dar și liceul din Nicolae Bălcescu, localitate ce aparține de Flămânzi. Numai pentru reabilitarea școlilor, a grădiniței și a creșei s-au cheltuit peste 19.8 milioane de lei. Pentru liceu s-au alocat alte câteva milioane de euro. Liceul este tehnologic, derulează numeroase proiecte cu fonduri europene și oferă posibilitatea învățării unei meserii pentru tinerii din satele învecinate.

„Educația este prioritară. Dacă vrem să fie așezare urbană, cu adevărat, trebuie să investim în infrastructură, mai ales cea educațională”, precizează Dan Oloeru, primarul din Flămânzi.

La toate acestea se adaugă și un program de revitalizare urbană de peste un milion de euro, însemnând reabilitarea sediului Primăriei dar și o bază sportivă. În ultimii opt ani, localitatea a fost împânzită de 30 de kilometri de rețele de apă și canalizare, dar și de o rețea de distribuție gaz. Caz unic în istoria Flămânziului.

Urmașii răsculaților de la 1907 se plimbă cu autobuzul electric

Dacă în urmă cu 10 ani, Flămânziul era „orașul căruțelor”, acum abia dacă se mai zărește vreun atelaj hipo. Majoritatea tinerilor au fost deja la muncă în străinătate. Mulți și-au investit banii în educația copiilor, bunăstarea familiei, case și automobile. Așa au apărut la Flămânzi într-un ritm accelerat, serviceurile auto, spălătoriile auto, benzinăriile și supermarketurile. Flămânziul, locul unde se murea de foame acum patru secole, are deja patru supermarketuri și câteva restaurante sau fast-food-uri. Ultima fiță la Flămânzi este transportul în comun full-electric. Primăria a investit, tot din fonduri europene pentru trei autobuze electrice.

Acestea au început să circule, de la începutul săptămânii, pe cele trei trasee programate și care cuprind satele învecinate.

„Pe lângă aceste autobuze electrice am avut și alte componente de infrastructură modernă, de trotuare, de piste pentru biciclisti, de un depou modern unde avem tot ceea ce înseamnă servisare electrică și mecanică, o spălătorie, partea administrativa”, adaugă edilul.

Localnicii sunt mulțumiți că ajung fără prea dificultate din centrul orășelului, acasă, în sat. „Eu sunt Chițoveni la 6 kilometri. Înainte mergeam pe jos. Era greu că am îmbătrânit. Acuma numai bine, am fost la magazin și direct cu autobuzul acasă”, spune o săteancă.

Sursă: ADEVĂRUL