Connect with us

Eveniment

STATISTICĂ: 76% dintre copii sunt certați la școală, 56% dintre părinți își pedepsesc copiii

Publicat

Publicitate

Datele centralizate de Salvați Copiii România pe parcursul anului 2021 arată că 22% dintre copii sunt expuși abuzului verbal și limbajului violent în mediul școlar. Un procent ridicat dintre copii – 76% – spun că profesorii îi ceartă atunci când greșesc, ceea ce arată prevalența metodelor pedagogice critice și punitive, în detrimentul sprijinului activ acordat elevilor în procesul de învățare și comunicare.

 

Abuzul fizic asupra copilului în familia de proveniență este asociat semnificativ cu comportamente de tip bullying între copii în școală, în condițiile în care 56% dintre părinți au declarat că-și pedepsesc copiii dacă greșesc.

 

Expuși la violența adulților, copiii învață violenta. Excluderea din grup, izolarea socială, amenințarea cu violența fizică și/sau umilirea, violența fizică și distrugerea bunurilor personale, interdicția de a vorbi/interacționa cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator sunt comportamente specifice de bullying cu care copiii se întâlnesc frecvent în mediul școlar.

 

Publicitate

Încă din 2016, Salvați Copiii România atrăgea atenția asupra extinderii fenomenului de bullying, dacă nu se iau măsuri complexe pentru reducerea violenței din școli. Primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești, lansat de Salvați Copiii în 2016, arăta că:

  • 73% dintre elevi au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar;
  • 3 din 10 copii sunt excluși în mod constant din grupul de colegi;
  • 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi;
  • 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor.

 

În urma acestor analize de context, Organizația Salvați Copiii România a dezvoltat o serie de intervenții focusate, cu scopul de a diminua fenomenul bullying-ului, testând grupul de acțiune antibullying în școli și contribuind major la adoptarea normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenței psihologice – bullying-ului.

 

Începând cu luna februarie 2020, Organizația Salvați Copiii România implementează, în parteneriat cu Salvați Copiii Danemarca și The Mary Foundation, un program complex de prevenire a bullying-ului, care face din relațiile pozitive dintre copii-copii și copii-adulți o prioritate, creând pentru toți actorii implicați oportunități de a participa și de a acționa.

 

Programul ”Să fim prieteni – Fără bullying în grădinițe” este bazat pe metodologia Free of Bullying și a fost construit pornind de la premisa, validată științific de cele mai recente studii internaționale, potrivit căreia un puternic simț al comunității și relațiile pozitive dintre copii previn excluderea și bullying-ul.

 

Studiile arată că, desi bullyingul este un fenomen vizibil în școli, specialiștii care lucrează cu preșcolarii pot observa primele semne de bullying de la vârste foarte mici. Încă de la vârsta de 3 ani, în relațiile dintre copii se întâlnesc comportamente de excludere socială – ignorare, eliminare din joc, condiționarea prieteniilor. (Helgesen, M.B. Mobbing i barnehagen. Et sosialt fenomen, 2014).

 

PROGRAMUL PILOT DERULAT DE SALVAȚI COPIII ÎN GRĂDINIȚE: COMPORTAMENTELE DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ S-AU REDUS LA 7%

 

În perioada februarie 2020 – iunie 2021, Salvați Copiii a pilotat programul ”Să fim prieteni – Fără bullying în grădinițe” în 5 grădinițe din București, dezvoltând competențele specialiștilor din unitățile de învățământ, informând și implicand părinții și distribuind materiale educaționale specifice metodologiei către 450 de copii.

 

Analiza impactului proiectului pilot demonstrează eficiența intervenției, evidențiind reducerea comportamentelor de excluziune socială de la 21% la 7%, reducerea comportamentelor agresive de la 17% la 9%, creșterea numărului situațiilor în care copiii manifestă curaj în a-și apăra prietenii, de la 82% la 94%.

 

În luna ianuarie 2022, Salvați Copiii extinde programul pilot, dotând alte 10 grădinițe din București, Suceava și Călărași cu materiale educaționale specifice programului ”Să fim prieteni – Fără bullying în grădinițe” și lansează invitația către autoritățile publice locale să fie parteneri în dezvoltarea programului la nivel național.

 

Salvați Copiii derulează în grădinițele din program sesiuni de formare pentru directori, cadre didactice și consilieri, asigură consilierea specialiștilor pe tot parcursul anului școlar pentru utilizarea metodologiei ”Să fim prieteni” în lucrul cu copiii și cu părinții, pune la dispoziția grădinițelor materiale educaționale și evaluează impactul programului.

 

”Să fim prieteni – Fără bullying” este implementat prin introducerea unei game de practici sociale care întăresc spiritul comunitar al copiilor. Un exemplu în acest sens îl reprezintă discuțiile de grup (întrunirile copiilor), unde sunt folosite cartonașe de conversație pentru a iniția discuțiile, dar și prin folosirea Ursulețului Prietenos, a masajului și a activităților ritmice.

 

Autoritățile locale pot sprijini grădinițele prin informarea acestora despre resursele puse la dispoziție de Organizația Salvați Copiii și prin alocarea de resurse în bugetul grădinițelor pentru anul școlar 2022-2023, pentru a pune la dispoziția cadrelor didactice și copiilor materialele educaționale care să fie folosite în activități de reducere a fenomenului de bullying, cu impact pe termen lung.

 

” Programe similare, bazate pe abordarea Free of Bullying, se derulează acum în alte 5 țări. În Danemarca, unde metodologia Free of Bullying este implementată în 60% dintre grădinițe și 45% dintre creșe, rezultatele sunt impresionante: copiii din grădinițele în care programul este funcțional demonstrează un nivel ridicat de empatie, colaborează bine și au capacitatea de auto-reglare emoțională foarte dezvoltată. Impactul este vizibil pe termen lung, procentul elevilor care raportează situații de bullying scăzând de la 25% (1998) la 5% (2018). Este de remarcat susținerea de care se bucură acest program la nivel internațional: în Danemarca, programul ”Free of Bullying” se derulează sub patronajul Alteței Sale Prințesa Mary a Danemarcei, iar în Estonia, cu implicarea Ministerului Educației, programul a fost preluat în toate grădinițele publice. Ne exprimăm speranța că și în România există autorități publice naționale și locale care au în vedere starea de bine a copiilor și prioritizează intervenții pe termen lung care să susțină dezvoltarea socio-emoțională a acestora.”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

 

Context:

  • 12% dintre copii sunt expuși abuzului verbal în familie, procentul ajunge la 22% în mediul școlar.
  • 76% dintre copii spun că profesorii îi ceartă atunci când greșesc.
  • 56% dintre părinți au declarat că-și pedepsesc copiii dacă greșesc.
  • Atunci când sunt pedepsiți, copiii trăiesc stări de tristețe (38%), vinovăție (29%) și nefericire (28%).
  •  6% dintre copii afirmă că se simt lipsiți de apărare atunci când sunt pedepsiți, 3% declarând chiar că se simt părăsiți.
  • Copiii afirmă că suferă în tăcere (43%), plâng sau vorbesc cu cineva (36%) și doar 8% dintre respondenți indicând că, atunci când sunt pedepsiți, își închipuie că se răzbună.
  • Ca atitudine generală față de pedeapsa corporală, 21% dintre părinți și-au exprimat acordul față de bătaie, ca modalitate de sancționare a comportamentelor indezirabile ale copiilor.

 

Datele sunt extrase din “Studiul privind abuzul împotriva copiilor” (Salvați Copiii România, 2021).

 

Proiectul pilot ”Să fim prieteni – Fără bullying în grădinițe” beneficiază de susținerea financiară a Kaufland România.

 

Parteneri: Salvați Copiii Danemarca, The Mary Foundation, Ministerul Educației și CMBRAE – Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională.

_________

Persoana de contact:

Cristina Adam, coordonator proiect, tel. 0744.471.073, cristina.adam@salvaticopiii.ro.

 

Despre Organizaţia Salvaţi Copiii:

De 32 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizație independentă din lume care promovează drepturile copilului și care cuprinde 30 de membri și desfășoară programe în peste 120 de țări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obține progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viața acestora. Peste 2.920.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață persistentă afectează aeroporturile din Moldova: Curse rerutate și anulate la Suceava, Iași și Bacău

Publicat

Publicitate

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, în intervalul 19-20 decembrie, au aterizat trei aeronave, însă mai multe zboruri au fost rerutate sau anulate din motive strict legate de siguranța operațiunilor:

  • Wizz Air Londra – Suceava: aterizat la Timișoara (pasagerii transportați cu autocarul la Suceava).
  • Wizz Air Malpensa – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Memmingen – Suceava: rerutat la Sibiu.
  • Wizz Air Charleroi – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Suceava – Londra: cursă anulată, pasagerii reprogramați.

Consiliul Județean Suceava a reamintit că investiția în sistemul ILS CAT III a fost finalizată cu aproximativ o lună mai devreme decât termenul inițial. Sistemul este instalat, calibrat și validat tehnic, urmând să devină operațional după publicarea în Aeronautical Information Publication (AIP), o etapă standard obligatorie conform reglementărilor internaționale, cu un termen estimat de aproximativ 56 de zile.

„După finalizarea procedurii de publicare în AIP, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava va putea opera fără aceste limitări, inclusiv în condiții de vizibilitate foarte redusă”, a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Suceava.

Toate operațiunile s-au desfășurat în conformitate cu reglementările în vigoare, prioritatea fiind siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Pasagerii afectați sunt rugați să contacteze operatorii aerieni pentru informații privind reprogramări și compensații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANOFM: 66 programe de formare profesională vor începe din ianuarie, la nivel național

Publicat

Publicitate

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna ianuarie 66 programe de formare profesională pentru 1.157 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: lucrător comercial – 140 de persoane; agent de securitate – 123 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de persoane; ajutor bucătar – 104 de persoane; coafor – 81 de persoane; contabil – 73 de persoane; referent resurse umane – 70 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de persoane; maseur – 45 de persoane; bucătar – 39 de persoane.

Cele mai multe cursuri se vor organiza în județul Brașov (pentru 150 de persoane), județul Suceava (pentru 84 de persoane) și județul Dâmbovița (pentru 75 de persoane). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending