România este cea mai riscantă zonă rutieră din UE, potrivit celor mai recente date Eurostat. Regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud-Est depășesc 100 de decese la un milion de locuitori, situându-se în topul celor mai periculoase din UE, într-un contrast puternic cu marile capitale vest-europene, unde mortalitatea rutieră este chiar de zece ori mai mică.

Sud-estul Uniunii Europene continuă să fie zona cu cele mai multe decese rutiere, potrivit celor mai recente date Eurostat publicate înaintea Zilei Mondiale de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier, care este celebrată pe 17 noiembrie.

Media UE în 2023 a fost de 46 de victime la un milion de locuitori, însă multe regiuni din partea de sud-est depășesc considerabil această cifră, transmite Mediafax.

În total, șapte regiuni europene au înregistrat cel puțin 100 de decese rutiere la un milion de locuitori, iar două sunt în România.

Sud-Vest Oltenia și Sud-Estul țării se află în acest grup restrâns al celor mai periculoase, cu 107, respectiv 102 victime la un milion de locuitori.

Bulgaria rămâne țara cu cele mai dramatice cifre. Regiunea Severozapaden a raportat 166 de decese la un milion de locuitori, cea mai ridicată rată din întreaga Uniune.

Alte regiuni din Bulgaria și Grecia depășesc același prag, ilustrând cât de gravă este situația în sud-estul Europei.

În contrast puternic, marile capitale vest-europene se numără printre cele mai sigure regiuni. Bruxelles (Belgia) a înregistrat doar 5 decese la un milion de locuitori, Viena (Austria) – 6, iar Berlin (Germania) – 9, de peste zece ori mai puțin decât cele mai afectate regiuni din estul UE.

Discrepanțele majore arată că Europa se împarte tot mai vizibil între zone cu infrastructură solidă și politici eficiente de siguranță rutieră și zone unde riscul continuă să fie foarte ridicat.

În România, regiunile afectate sunt preponderent cele din sud și sud-vest, unde traficul intens – în special pe drumuri secundare care preiau fluxuri principale, infrastructura deficitară, comportamentele riscante la volan și parcul auto îmbătrânit contribuie la menținerea unei mortalități ridicate.

Iar Eurostat subliniază că, deși la nivelul UE numărul victimelor rutiere stagnează sau chiar scade, în aceste regiuni situația rămâne critică.

Foto: Arhivă, rol ilustrativ

Joi, Poliția Română a adus în țară 5 persoane, pe numele cărora au fost emise mandate de executare a unor pedepse privative de libertate sau mandate de arestare preventivă.

Polițiștii au adus în țară un tânăr, de 18 de ani, urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată. Acesta a fost adus din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, având emis pe numele său, de către Judecătoria Piatra-Neamț, un mandat de arestare preventivă.

De asemenea, a fost adusă în țară o femeie, de 47 de ani, din Botoșani, urmărită internațional pentru săvârșirea infracțiunii de furt. Aceasta a fost adusă din Polonia, având emis pe numele ei, de către Judecătoria Botoșani, un mandat de arestare preventivă.

Totodată, a fost adus în țară un bărbat, de 37 de ani, din Tulcea, urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunii de lipsirea de libertate în mod ilegal. Acesta a fost adus din Portugalia, având emis pe numele său, de către Judecătoria Constanța, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de un an.

Polițiștii au adus în țară un bărbat, de 39 de ani, din Ialomița, urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Acesta a fost adus din Belgia, având emis pe numele său, de către Tribunalul Constanța, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 5 ani și 4 luni.

La aceeași dată, a fost adus în țară un alt bărbat, de 38 de ani, din Gorj, urmărit internațional pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul rutier. Acesta a fost adus din Belgia, având emis pe numele său, de către Judecătoria Târgu Cărbunești, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de un an.

Persoanele în cauză au fost introduse în unități de detenție, în vederea executării mandatelor.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat planurile privind reforma administrației locale și măsuri de reducere a cheltuielilor. Ar urma să fie reduse 13.000 de posturi ocupate, reprezentând 10% din total, informează alba24.ro

În anul 2026 se va aplica o măsură tranzitorie temporară, în baza căreia va fi posibilă fie reducerea numărului de posturi, fie diminuarea cheltuielilor de personal cu 10%.

În schimb, în anul 2027 va fi necesară inclusiv tăierea numărului de posturi.

”La nivelul autorităților locale sunt două modalități de reducere a cheltuielilor.

O modalitate de reducere a posturilor ce pornește de la 30% aplicabilă tuturor autorităților locale. Dacă în cadrul celor 30% avem numai posture vacante, înseamnă că nu trebuie desființate posture ocupate, deși această posibilitate există, pe Codul administrativ.

În aplicarea acestui procent de 30% am propus o frână de 20%, care înseamnă că, atunci când am mai mult de 20% posturi ocupate care ar fi afectate, să ne oprim la fiecare autoritate locală la 20%, să nu afectăm în mod major prin reducerea de 30%.

Aceste procente generate pe sistemul de autorități publice locale, cunoscând cifrele din teritoriu și din toată țara generează o reducere de 10% de posturi ocupate, aproape 13.000 de posturi ocupate”, a explicat ministrul.

Nu vor fi afectate autoritățile locale unde primarii au fost ”gospodari mai buni”

Cseke Attila a declarat că reducerea numărului de posturi ocupate nu va afecta autoritățile locale unde primarii au fost ”gospodari mai buni”.

În simularea Guvernului, este vorba despre circa 700 de unități administrativ-teritoriale unde nu va fi necesară aplicarea acestui procent de reducere, având în vedere că există multe posturi vacante.

”Există posibilitatea reducerii cheltuielilor de personal cu 10% de posturi ocupate, pe care autoritatea locală o poate alege în 2026. Este o măsură tranzitorie, temporară, pentru că din 2027 toate autoritățile trebuie să ajungă pe această procedură, care pornește de la 30% și ajunge la reducere de posturi necesare, dacă este necesar, în cadrul aceluiași UAT.

De ce 10%? Același procent este prevăzut în proiect privind autoritățile publice centrale”, mai spune ministrul.

Reduceri de personal în autoritățile publice centrale

Ministrul a precizat că reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal ar urma să aibă loc și în cazul autorităților publice centrale. Însă în aceste situații, ordonatorul principal de credite va putea aplica în mod diferențiat reducerea la nivelul autorităților subordonate.

”Adică, dacă un minister are în subordine mai multe autorități în coordonare, în mod cert există situații în care, la unele instituții în subordine, se impune o reducere mai semnificativă și la altele poate o reducere mai puțin. Dar în ansamblu, pe ordonatorul principal de credite, trebuie să rezulte o reducere de cheltuieli de personal de 10%.

Proiectul prevede și faptul că în Legea bugetului de stat pe anul viitor acești ordonatori principali de credite pe administrația publică centrală vor primi o alocare a cheltuielilor de personal cu 10% redusă. Excepție în proiect, în această fază, fac creșele, învățământul preuniversitar și spitalele”, a precizat ministrul.

Economiile din reducerile de personal la stat

Ministrul Dezvoltării a precizat că, în urma reformei privind posturile din administrația locală, este așteptat un impact bugetar de 1,7 miliarde lei.

În ceea ce privește măsurile de eficientizare pe administrația centrală, ”ne așteptăm la o sumă mai mare”, susține Cseke Attila. ”Deci undeva la 3,5-4,5 miliarde lei în total, pe administrația publică locală și centrală.

Concursuri pe post

Ministrul susține că nu este vorba despre datul oamenilor afară, fără niciun fel de concurs.

”Ordonatorul principal de credit are obligația de a face o analiză asumată, prin care propune și decide care posturi, din ce direcții și din ce servicii vor fi desființate. Dacă sunt mai mulți angajati cu aceeași calitate, cu aceeași treaptă profesională, se organizează concurs în mod obligatoriu pentru ocuparea posturilor care au rămas în organigramă”, a declarat Cseke Attila.

În urma acestui concurs, există un rezultat, se dă un preaviz pentru cei care nu au luat acest concurs. Evident că se pot adresa instanței, pentru că accesul la justiție este liber în România. Orice act administrativ poate fi atacat de către un cetățean care se consideră lezat în persoana lui sau în activitatea lui, mai precizează ministrul.

Reduceri de posturi de consilieri din cabinetele aleșilor locali și demnitarilor

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunța, în august, și numărul de posturi de consilieri din cabinetele aleșilor locali și demnitarilor ce este vizat de reduceri.

„De la 10.700 de posturi în cabinetele aleşilor locali şi demnitari, de la prim-ministru până la secretarii de stat, se reduc aproape 6.000 de posturi. La cabinetele aleşilor locali, avem consilieri. Până la momentul de faţă aveam consilieri şi la viceprimarii până la 10.000 de locuitori.

La primarii de această categorie avem doi consilieri, va rămâne unul. La viceprimari desfiinţăm postul de consilier. La fel, la secretarii de stat şi la miniştri. Miniştrii au 4 consilieri astăzi, vom propune să aibă 3. La premier, în loc de 8 vor fi 5. La viceprim-miniştri, la fel”, a explicat Cseke Attila, în august, la Antena 3.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, joi, că pachetul legislativ privind reforma administraţiei urmează să fie pus în transparenţă decizională săptămâna viitoare.

Criză de medici de familie în județul Botoșani. Prefectura aduce la aceeași masă instituțiile și autoritățile locale pentru identificarea soluțiilor

Județul Botoșani se confruntă cu o problemă majoră în ceea ce privește asistența medicală primară: șapte localități nu au, în prezent, medic de familie, iar 44% dintre medicii de familie activi au vârsta de peste 60 de ani. Situația ridică semne de întrebare privind accesul populației rurale la servicii medicale de bază și necesită intervenții coordonate.

În acest context, la inițiativa prefectului Raluca Curelariu, joi, 13 noiembrie 2025, a fost organizată o întâlnire de lucru la care au participat reprezentanți ai Casei de Asigurări de Sănătate (CASS), ai Direcției de Sănătate Publică (DSP), ai Colegiului Medicilor, precum și primarii localităților care nu beneficiază în prezent de serviciile unui medic de familie.

Discuțiile au vizat dificultățile reale cu care se confruntă comunitățile fără acoperire medicală, modalitățile de sprijin prevăzute de legislație pentru medicii care aleg să profeseze în mediul rural și facilitățile pe care autoritățile locale le pot oferi, în mod legal, pentru a atrage specialiști.

Măsuri adoptate în urma întâlnirii

În cadrul ședinței au fost stabilite două direcții imediate de acțiune:

• CASS va transmite tuturor primăriilor din mediul rural o informare oficială privind beneficiile prevăzute în convențiile destinate medicilor nou-veniți.

• Prefectura va pune la dispoziția autorităților locale un material sintetic în care vor fi detaliate facilitățile legale pe care le pot oferi medicilor de familie interesați să practice în comunitățile rurale.

Declarația prefectului Raluca Curelariu

„Lipsa medicilor de familie afectează direct viața comunităților rurale. Am considerat necesar să reunim instituțiile și autoritățile locale pentru a evalua situația și a identifica soluții aplicabile. Vom continua acest dialog și vom sprijini comunitățile în eforturile lor de a atrage medici. Este o responsabilitate comună, care trebuie asumată din timp”, a declarat prefectul.

La final, reprezentanții CASS, DSP și ai Colegiului Medicilor, alături de primarii prezenți, și-au exprimat deschiderea pentru continuarea colaborării. Instituția Prefectului a subliniat că acest demers face parte dintr-o strategie mai amplă de îmbunătățire a accesului la servicii medicale pentru locuitorii județului.

Autoritățile anunță că vor menține dialogul și vor urmări aplicarea măsurilor adoptate, astfel încât botoșănenii din mediul rural să beneficieze de un acces mai bun la serviciile medicale esențiale.