Connect with us
Publicitate

Eveniment

Sportul ar putea ajunge să fie probă la Evaluarea Națională

Publicat

Publicitate

Sportul ar putea ajunge să fie probă la Evaluarea Națională, dar și la Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, potrivit unui proiect legislativ depus la Senat de 31 de senatori PSD și de un singur senator PNL, președinta Comisiei pentru Învățământ, Monica Anisie, fost ministru al Educației.

Potrivit proiectului depus la Senat la Evaluarea Națională de la sfârșitul casei a VIII-a se va introduce „o probă practică a deprinderilor motrice dintr-o disciplină sportivă la alegere prevăzută de programa școlară, susținută în timpul anului școlar” scrie edupedu.ro

Și la Evaluarea Națională de la clasa a VI-a inițiatorii propun să se introducă „două probe de evaluare a competențelor privind stilul de viață activ” astfel:

Publicitate

o probă practică pentru evaluarea deprinderilor motrice dintr-o disciplină sportivă la alegere, prevăzută de programa școlară
o proba teoretică pentru evaluarea cunoștințelor de igienă personală, nutriție, fair-play.
La evaluările naționale de la clasele a II-a și a IV-a s-a proiectul de act legislativ prevede introduce „o evaluare la nivel național a competențelor privind stilul de viață activ, dobândite în ciclul primar, în concordanță cu programele școlare.”

Cum motivează cei 32 de senatori introducerea probei sportive la Evaluarea Națională
În nota de fundamentare, inițiatorii citează un studiu european în nota de fundamentare: „Mai mult de 63 la sută dintre români nu practică niciodată niciun tip de activitate sportivă și doar 5 din 100 de persoane merg la o sală de sport, potrivit unui studiu Eurobarometru, al Parlamentului European.”

„În România, doar 35 la suta dintre cei care practică o forma de exerciții fizice o fac în mod conștient pentru sănătate”, mai scrie în nota de fundamentare.

Publicitate

„Privind la nivel de țară, respondenții care au mai multe șanse să stea așezați timp de 2 ore și jumătate pe zi sau mai puțin sunt în România (31%), urmați de cei din Portugalia (23%), Cipru și Polonia (ambele cu 22%)”, se arată în studiu.

Inițiatorii mai spun, în motivare, despre orele de sport de la școală, că acestea „contribuie nu numai la buna condiție fizică și sănătatea elevilor, dar, de asemenea, ajută tinerii să facă ți să înțeleagă mai bine activitatea fizică, cu repercusiuni pozitive pentru întreaga lor viață.

Cu atât mai mult, educația fizică din școală determină transferul unor cunoștințe și deprinderi ca spiritul de echipă, fair-play-ul, cultivă respectul, conștientizarea socială și asupra propriului corp, oferă o înțelegere generală a regulilor jocului, noțiuni pe care elevii le pot folosi ulterior mai prompt la alte discipline școlare sau în situații de viață”.

Publicitate

Documentul poate fi consultat AICI: Lege pentru completarea modificarea Legit educatiei naționale nr.1/2011
Legea educației naționale nr. 1/2011, republicată, cu modificările și completările , ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

I. Articolul 74, alineat (2), se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) La finalul clasei a 11-a, fiecare școală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale, organizează și realizează evaluarea competențelor fundamentale; scris- citit și matematică. competențe privind stilul de viață activ.

Rezulatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Rezultatele evaluării și planurile individualizate se comunica părinților elevilor și constituie documente din portofoliul educațional al elevului.

2. Articolul 74, alineat (3), se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educației Naționale realizează, prin eșantionare pentru diagnoză sistemului de învățământ la nivel primar:
(3.1 ) 0 evaluare la nivel național a competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaționale;
(3.2) 0 evaluare la nivel național a competențelor privind stilul de viață activ, dobândite în ciclul primar, în concordantă cu programele școlare.
3. Articolul 74, alineat (4), se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) La finalul clasei a Vl-a, toate școlile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale, organizează și realizează evaluarea elevilor prin:

(4.1) două probe transdisciplinare: limba și comunicare, matematică și știinte.

Proba de limbă și comunicare va cuprinde limba română și limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minoritătilor naționale, și limba maternă.

(4.2). două probe de evaluate a competențelor privind stilul de viată activ.

a) probă practică pentru evaluarea deprinderilor motrice dintr-o disciplină sportivă la alegere, prevăzută de programa școlară
b) proba teoretică pentru evaluarea cunoștintelor de igienă personală, nutriție, fair-play.
Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor pentru preorientarea școlara către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării, planurile individualizate de învățare se comunica părinților elevilor sunt trecute în portofoliul educațional al elevului.

4. Articolul 74, alineat (5), se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) La finalul clasei a Vlll-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale. se realizează o evaluare națională obligatorie a tuturor absolvenților. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaționale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:

a) o proba scrisă la limba literatura româna;
b) o proba scrisă la limba maternă;
c) o proba scrisă transdisciplinară la matematică și științe:
d) o proba scrisă la o limba de circulație internațională;
e) o proba practică de utilizare a calculatorului, susținuta în timpul anului;
f) o proba practică a deprinderilor motrice dintr o disciplină sportivă la alegere prevăzută de programa școlară, susținută în timpul anului școlar;
g) o proba orală transdiscisiplinară de evaluare a competențelor civice și sociale, sustinută în timpul anului.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Publicat

Publicitate

Ana, cea pururea pomenită care, mai toată viaţa ei nu a putut să nască copii, luând îndemn din sfintele cărţi la cele ce s-au petrecut cu cealaltă Ana, care şi ea nu putea naşte, maica proorocului Samuel, ruga împreună cu bărbatul ei, Ioachim, pe Stăpânul firii, să le dăruiască lor un prunc, făgăduind că, dacă le va împlini ce­rerea, îndată îl vor dărui şi închina lui Dumnezeu.

Şi aşa a născut Sfânta Ana pe ceea ce s-a făcut pricina mântuirii neamu­lui omenesc, pe Preasfânta şi de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Măria. Iar când ea a fost de trei ani, au luat-o părinţii ei şi au dus-o la Templul din Ierusalim şi au încredinţat-o preoţilor slujitori.

Deci, luând-o arhiereul cel de atunci, Zaharia, a dus-o în locul cel mai sfânt al Templului, numit Sfân­ta Sfintelor, unde, odată pe an, intra numai singur arhiereul. Şi aceasta a făcut-o din insuflarea lui Dumnezeu, Cel ce avea să se nască dintr-însa spre îndreptarea şi mântuirea lumii, stricată prin păcat. În templu a rămas Fecioara timp de 12 ani vieţuind în ascultare, post  şi rugăciune.

Publicitate

Iar când s-a apropiat vremea dumnezeieştii Bunei vestiri, ieşind din Templu, Sfânta Fecioară a descoperit arhiereului şi preoţilor că ea, încă înainte de a se fi născut, a fost făgăduită lui Dumnezeu şi că ea însăşi a ales o viaţă de feciorie neîntreruptă. Drept aceea, la 15 ani, ea a fost lo­godită cu Dreptul Iosif, rudenia sa de 84 de ani, ca sub chipul căsătoriei, acesta să-i fie păzitor şi martor al fe­cioriei ei şi ca să slujească atât la naşterea ei cea mai presus de fire, cât şi la fuga ei cea în Egipt şi la în­toarcerea de acolo în pământul lui Israel.

 „ Iubiţi, aşadar, fraţilor, pe Maica Domnului, iubiţi-o cu inimă fierbinte şi plină de nădejde. Rămâneţi tari şi ţineţi învăţăturile pe care le-aţi primit de la Biserică, despre Maica Domnului. Cinstiţi pe Născătoarea de Dumnezeu. Respingeţi cu tărie minciunile rătăciţilor, care defăima pe Sfânta Fecioară. Să ştiţi că dia­volul strigă prin gura hulitorilor. Diavolul o urăşte pentru că ea a năs­cut pe Cel ce i-a surpat stăpânirea. Rămâneţi tari în tradiţiile sfinte ale Bisericii şi cinstiţi pe cea plină de dar şi mai ales slujiţi-o şi luaţi-o ca apărătoare şi sprijinitoare. Că mult poate rugăciunea Maicii, spre milos­tivirea Stăpânului şi nu este nimeni care să se încreadă în mila Preacu­ratei şi să nu fie ajutat şi mângâiat”, scrie ziarullumina.ro

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

(P) Reducerea drastică a taxelor pe muncă, prioritatea AUR pentru resuscitarea economiei

Publicat

Publicitate

Cândva considerată o perlă a economiei locale, industria textilelor din județul Botoșani a devenit o relicvă. Sute de oameni și-au pierdut locul de muncă pentru că politicile fiscale au falimentat fabricile cu tradiție. Șansa redresării este reducerea drastică a contribuțiilor de pe umerii firmelor și angajaților, o măsură majoră pe care doar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are voința și capacitatea să o implementeze.

Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședintele AUR Botoșani, a ajuns miercuri în mijlocul lucrătorilor unei fabrici din Botoșani, cărora le-a prezentat planul de guvernare al liderului George Simion pentru reducerea taxelor pe muncă. Planul prevede diminuarea tuturor contribuțiilor, de la sistemul de pensii până la cel de asigurări sociale și de sănătate, astfel încât dările la stat să nu depășească 25% pentru primii 5.000 de lei din salariul brut.

„România a ajuns o țară în care munca a devenit cel mai scump produs: peste 40% din munca românilor intră în vistieriile statului, iar în schimb serviciile acestuia pentru cetățean au fie calitate îndoielnică, fie lipsesc cu desăvârșire. Statul a ajuns o povară pe spatele contribuabilului și nu un sprijin pentru acesta”, a atras atenția Cătălin Silegeanu, candidat AUR la Senat.

Publicitate

Statisticile confirmă dezechilibrul dintre munca prestată de români și banii cu care rămân în buzunar, un raport care, mai departe, afectează companiile care încearcă să asigure salarii atractive. Salariul mediu net în România este de aproximativ 5.200 de lei, iar salariul mediu brut este de aproximativ 8.400 de lei, iar diferența este compusă numai din taxe și impozite.

Dintr-un salariu minim brut, adică 3.700 de lei, un angajat plătește la stat 1.340 de lei și rămâne în buzunar cu 2360 de lei, o sumă echivalentă cu condamnarea la sărăcie. De asemenea, statisticile arată că România are aproximativ 5,7 milioane de angajați, din care circa 1,3 milioane lucrează în administrația publică. Din totalul de angajați, aproximativ 1 milion de români primesc salariul minim.

Însă realitatea este ușor diferită de cifrele oficiale, pentru că suprataxarea muncii a determinat antreprenorii să găsească alternative pentru a supraviețui pe o piață distorsionată.

Publicitate

„Taxarea ridicată a muncii, corelată cu puterea redusă de cumpărare, determină mulți antreprenori să declare angajații cu salariul minim pe economie, preferând să plătească taxe și impozite mici și să scoată banii sub formă de dividende. Există de multe ori o casierie fictivă, pe care nu o pot niciodată închide în mod real, dacă vor ca firma lor să supraviețuiască. Prin politica fiscală a partidului AUR, aceste practici vor înceta de la sine”, a mai explicat Cătălin Silegeanu.

Pentru ca forța de muncă să nu mai plece în străinătate, pentru ca angajații să simtă rostul muncii în țara lor și pentru ca statul să nu mai fie inamicul mediului de afaceri, AUR trebuie să guverneze și să facă dreptate pentru fiecare cetățean.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Câștigul salarial mediu brut pe economie în luna septembrie 2024 a fost de 8553 lei și cel net 5228 lei

Publicat

Publicitate

CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT*) PE ECONOMIE ÎN LUNA
SEPTEMBRIE 2024 A FOST 8553 LEI ŞI CEL NET 5228 LEI
▪ În luna septembrie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8553 lei, cu 110 lei (+1,3%) mai mare decât în
luna august 2024.
▪ Câştigul salarial mediu net a fost 5228 lei, în creştere cu 70 lei (+1,4%) față de luna august 2024.
▪ Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în
tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11626 lei), iar cele mai mici în
fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3016 lei).
Septembrie 2024 comparativ cu Septembrie 2023
▪ Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,8%**)
.
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum
▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 108,8% în luna septembrie 2024 față de luna septembrie 2023.
▪ Indicele câştigului salarial real a fost 101,1% în septembrie 2024 față de luna august 2024.
▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 251,2%, cu 2,5 puncte procentuale mai
mare decât cel înregistrat în luna august 2024.
Evoluţia indicilor preţurilor de consum şi a indicilor câştigurilor salariale medii nete,
în perioada septembrie 2022 – septembrie 2024

În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor
anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie).
Acestea influenţează creșterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din
urmă, la estomparea fluctuațiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

Septembrie 2024 comparativ cu August 2024
În luna septembrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic2
, nivelul câştigului salarial mediu net a
crescut comparativ cu luna august 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale,
pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din
profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au
datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au
înregistrat după cum urmează:
• cu 13,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 12,7% în fabricarea produselor de cocserie şi
a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului;
• între 4,0% și 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, tăbăcirea şi finisarea pieilor

Publicitate

(inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea
blănurilor), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace
de transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru
transport, telecomunicaţii;
• între 1,5% și 4,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice),
fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea produselor farmaceutice
de bază şi a preparatelor farmaceutice, alte activităţi de servicii, industria construcţiilor metalice şi a produselor
din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de editare, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea
calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea
articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei,
inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor din cauciuc şi
mase plastice.
Scăderile câștigului salarial mediu net faţă de luna august 2024 au fost determinate de acordarea în lunile
precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri
(inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările
de producție ori de încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat
după cum urmează:
• 11,6% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
• între 4,5% și 9,5% în extracţia minereurilor metalifere, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări
şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun;
• între 1,0% și 3,5% în transporturi pe apă, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia
celor din sistemul public de asigurări sociale), colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia cărbunelui superior şi
inferior, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi aeriene.
În sectorul bugetar3 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în
învăţământ (+4,7%, ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţia publică.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Botoșaniul, o ruină după alegeri

Publicat

Publicitate

După ce, vorba aia, și-au văzut sacii în căruță, nu i-a mai interesat de botoșăneni. Așa arată strada Bucium din Botoșani în secolul 21, sub conducerea celor care se lăudau că sunt profesioniști în administrație și știu ce înseamnă dezvoltarea. Da? Așa arată dezvoltarea? Să ne mai mire oare că oamenii nu mai au încredere în politicieni? Cu așa indiferență arătată după alegeri, cred și eu că botoșănenii privesc orice promisiune cu scepticism. Pe bună dreptate!

Pentru că eu nu pot să îi las pe oameni fără un răspuns, l-am sunat pe domnul primar să ne lămurească puțin cu situația în care se află strada și vedeți și voi care e atitudinea. “Fiecare cu treaba lui”, ne zice domnul primar. Dacă mie îmi spune să îmi văd de treaba mea, mă întreb ce le spune botoșănenilor când vin cu o sesizare…

Ceea ce nu înțelege primarul nostru „deranjat” este că o stradă care nu are rețea de apă și canalizare este exclusiv treaba Primăriei, adică a investitorului. Compania de apă intervine după ce aceste rețele sunt făcute. În cazul de față nu este nici apă, nici canalizare, iar dezastrul pe care îl vedeți pe strada Bucium este în sarcina Primăriei.

Publicitate

Nu mă mai miră nimic, însă un lucru este cert: nu voi lăsa sub nicio formă lucrurile la voia întâmplării, cum a făcut-o PSD! Voi face tot ce îmi stă în putință să îmbunătățim situația de pe strada Bucium, la fel cum îmi propun cu orice problemă pe care mi-o veți semnala de acum înainte!

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending