Connect with us

Eveniment

Pragul maxim pentru despăgubiri privind RCA în caz de faliment al asigurătorului, eliminat din lege

Publicat

Publicitate

O modificare de lege prevede eliminarea pragului maxim de 500.000 de lei pentru despăgubirile date de Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) – daune acoperite de RCA, în cazul în care compania de asigurare iese de pe piață, scrie alba24.ro.

Vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiare (ASF), Sorin Mititelu, responsabil pentru sectorul asigurărilor, a explicat, într-o declarație pentru Mediafax, care sunt principalele avantaje ale noii legi pentru asigurații RCA.

Sunt câteva sute de români care au încasat sumele maxime pe care le poate plăti fondul, conform celor mai recente cifre furnizate de oficialii FGA la solicitarea Mediafax.

Sume mai mari pentru despăgubire

Legea care permite asiguraților RCA să beneficieze de sume mai mari decât pragul maxim de 500.000 admis în prezent mai are un pas până la implementare.

Este vorba de proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor – inițiat pentru transpunerea, cu întârziere, a unei directive UE. Acesta a fost adoptat săptămâna trecută de Camera Deputaților în calitate de for decizional. A fost trimis miercuri spre promulgare la Palatul Cotroceni, după îndeplinirea termenului pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii.

Publicitate

Odată promulgată de șeful statului, legea va intra în vigoare la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția câtorva prevederi care intră în vigoare după 30 de zile de la acel moment, potrivit formei trimise la promulgare.

Creștere a gradului de protecție a beneficiarilor

Sorin Mititelu, vicepreședintele ASF responsabil pentru sectorul asigurărilor, explică, într-o declarație pentru Mediafax, că legea va aduce avantaje românilor ajunși în situația să primească despăgubiri de la FGA, după ce societatea cu care au încheiat o poliță de asigurare iese de pe piață.

„Este cert o creștere a gradului de protecție a beneficiarului de despăgubiri legate de RCA, de primit de la FGA. Vorbim de sume mult mai mari – în funcție pe polița de asigurare și țara unde are loc evenimentul, de timpi de așteptare mult mai mici – de la ani, la maxim șase lun), de ordine de plată prin care cazurile sociale au prioritate și altele”, a detaliat vicepreședintele autorității de reglementare a sectorului asigurărilor, pe lângă piața de capital și a pensiilor administrate privat.

Alte modificări în lege
Potrivit demnitarului, legea mai cuprinde câteva modificări care nu vin din transpunerea directivei, dar toate conduc la eficientizarea FGA: drepturile din contractele de reasigurare, echipa de management redusă și toți având contract de mandat cu perioada limitată și nu mai mult de două mandate consecutive.

Odată cu eliminarea pragului, sumele pe care le pot primi asigurații RCA pot ajunge și la zeci de milioane de euro, explică Sorin Mititelu, dat fiind că în unele țări, precum Germania, nu sunt reglementate valori maximale, ci doar valori determinabile. Vorbim de daunele produse care pot fi legate de o altă mașină, dar și de viața unei persoane, o clădire sau alte drepturi patrimoniale.

Protecția furnizate de Fond se extinde și în caz de lichidare a asigurătorului, pe lângă cazurile de insolvență/faliment, după cum au detaliat oficialii FGA în răspunsul transmis privind plafonul de garantare.

Plăți de la Fondul de garantare

FGA, mecanismul instituit prin lege în România pentru protejarea creditorilor de asigurări de consecințele insolvenței unui asigurător persoană juridică română, funcționează sub umbrela ASF. Potrivit legii, FGA este în drept să efectueze plăţi din disponibilităţile sale către creditorii de asigurări doar către petenții care au depus cereri de plată în termenul legal și care au dosarele complete. FGA acoperă activitățile desfășurate pe teritoriul României, respectiv transfrontalier, pe teritoriul statelor membre gazdă, de către societatea de asigurare autorizată în România. Potrivit legii, în prezent FGA este în drept să efectueze plăţi din disponibilităţile sale către creditorii de asigurări, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei ASF de retragere a autorizației de funcționare.

Potrivit oficialilor FGA, plata de către Fond a creanţelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide şi exigibile se face în limita unui plafon de garantare de 500.000 lei pentru o creanţă de asigurare datorată în temeiul unui contract de asigurare încheiat de asigurătorul aflat în insolvenţă.

Conform legii, creditorul de asigurări poate urma separat şi procedura de faliment a asigurătorului, în vederea recuperării creanţei sale din activele asigurătorului aflat în faliment, inclusiv pentru suma cuvenită care depăşeşte plafonul de garantare.

Legislația aplicabilă la acest moment stabilește condițiile și limitele în ceea ce privește procedura administrativă de urmat în fața Fondului de garantare a asiguraților – plafonul de garantare, cerințele privind termenul de depunere, cuprinsul cererii de plată, modalitatea de depunere a documentelor, fiind aplicabile totodată și regulile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Ce se schimbă

Oficialii FGA au sumarizat pentru Mediafax modificările aduse Legii 213/2015, care asigură transpunerea în legislația națională a Directivei europene 2021/2118 și vizează, în principal:

reglementarea dreptului persoanelor cu reședința în România, prejudiciate prin accidente de vehicule, de a solicita Fondului plata despăgubirilor cuvenite în temeiul contractelor RCA încheiate de asigurătorii persoane juridice române și asigurătorii autorizați în statele membre, în cazul falimentului ori lichidării bazate sau nu pe insolvență (extinderea protecției furnizate de Fond și în caz de lichidare care nu este bazată pe insolvență)
eliminarea plafonului actual de 500.000 lei în cazul contractelor RCA, pentru procedurile de insolvență deschise începând cu data de 23.12.2023, plățile urmând a fi efectuate de către FGA în limita unui plafon de garantare care este dat de nivelul limitei maxime de răspundere a asigurătorului care a încheiat contractual RCA, adică cea mai mare valoare dintre limita de răspundere prevăzută în legislația aplicabilă locului de producere a accidentului și cea prevăzută în contractul RCA (plafonul de 500.000 lei/creanță va fi utilizat în continuare în cazul celorlalte tipuri de asigurări)
stabilirea termenelor de soluționare a cererilor de plată a despăgubirilor și de efectuare a rambursărilor către organismele din celelalte state membre.
Cereri de despăgubiri
Despăgubirile acordate de FGA în urma celor mai recente mari falimente ale societăților de asigurare – reasigurare, City Insurance SA și Euroins se apropie de 4 miliarde de lei, conform celor mai recente date furnizare de oficialii instituției la solicitarea Mediafax.

Astfel, situația centralizată a cererilor de plată adresate FGA în temeiul polițelor de asigurare emise de City Insurance SA și Euroins, arată că, până la data de 31 octombrie 2025, la FGA au fost soluționate 441.912 cereri de plată, pentru cele două societăți, respectiv:

249.216 cereri de plată în valoare de 2,42miliarde de lei pentru societatea City Insurance SA

192.696 cereri de plată în valoare de 1,46 miliarde de lei pentru societatea Euroins.

Însumat, este vorba de 441.915 de cereri, în valoare totală de 3,88 miliarde de lei.

„Vă rugăm să aveți în vedere faptul că FGA gestionează cererile de plată pentru mai mulți asigurători aflați în faliment, iar în această perioadă au fost soluționate inclusiv cereri aferente polițelor emise de ceilalți asigurători în faliment”, arată FGA.

Oficialii FGA au evidențiat defalcat, la solicitarea Mediafax, și plățile efectuate în limita maximă a plafonului de garantare de 500.000 lei.

Situația plăților până în octombrie

Din totalul despăgubirilor acordate până la 31 octombrie 2025 pentru cele două societăți aflate în faliment, s-a aprobat achitarea plafonului maxim legal, pentru aproximativ 400 de cereri de plată”, potrivit FGA.

În total ar fi 200 de milioane de lei, deci în jur de 40 de milioane de euro acordate păgubiților la pragul maxim.

La un simplu calcul, ponderea din totalul cererilor, ca număr, este de subnominală, de 0,09%, dar ca valoare, suma ajunge la 5,15% do cele 3,88 de miliarde le lei.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Dacă plecați la drum: Sunt semnalate precipitații sub formă de ninsoare în mai multe județe

Publicat

Publicitate

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informeză luni dimineața că, la nivel național, sunt semnalate precipitații sub formă de ninsoare în județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava și Vrancea. Se circulă pe un carosabil parțial acoperit cu zăpadă.

În zona de sud și sud-est a țării plouă ușor, carosabilul fiind umed.

Pe autostrada A1 București – Pitești, pe tronsonul kilometric 130 – 148 și pe Autostrada A1 Sibiu – Deva, pe tronsonul kilometric 225 – 316, sunt precipitații sub formă de ninsoare, traficul fiind redus.

Pe autostrăzile A2 București – Constanța și A3 București – Ploiești, plouă, cu vizibilitate bună, carosabilul fiind umed.

Reamintim că pentru deplasarea pe suprafețe carosabile acoperite cu polei, gheață sau zăpadă, este obligatorie echiparea autovehiculelor cu anvelope de iarnă.

Pentru siguranța participanților la trafic, conducătorii auto trebuie să-și asigure o bună vizibilitate din autovehicul, prin curățarea parbrizului, lunetei şi a geamurilor laterale.

Publicitate

Circulați cu o viteză adaptată condițiilor de trafic și de drum, folosiți frâna de motor pentru reducerea vitezei și nu pătrundeți pe drumuri închise traficului rutier!

Citeste mai mult

Economie

Sute de milioane de euro din fonduri europene, disponibile pentru investiții în agricultură. Cum pot fi obținute de către fermieri

Publicat

Publicitate

Aproape 501 milioane de euro din fonduri europene vor fi disponibile pentru investiții în agricultură și procesare în primele două luni ale acestui an, prin intervențiile care urmează să fie lansate în cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027, potrivit calendarului estimativ publicat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), informează alba24.ro.

Șapte sesiuni de finanțare sunt programate să fie deschise în lunile ianuarie și februarie 2026, cele mai mari alocări fiind destinate tinerilor fermieri, fermelor mici și sectoarelor agricole specializate.

Cele mai mari alocări de fonduri

Cea mai importantă linie de finanțare este DR-12 – Consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați, care beneficiază de 169,5 milioane de euro, sesiunea de depunere a cererilor fiind estimată să se deschidă pe 30 ianuarie 2026.

O altă intervenție majoră este DR-16 – Investiții în sectorul legume și/sau cartofi, cu o alocare de 151,3 milioane de euro, programată pentru 19 ianuarie 2026.

Sprijin pentru fermele mici și sectoare specializate

Pentru DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni, sunt disponibile 108 milioane de euro, iar sesiunea este estimată să se deschidă la finalul lunii februarie, pe 27 februarie 2026.

Tot în luna februarie vor fi lansate și alte intervenții importante:

Publicitate
  • DR-17 – Investiții în sectoarele hamei și/sau struguri de masă: 45 milioane de euro (2 februarie 2026);
  • DR-19 – Investiții neproductive la nivel de fermă: 11,7 milioane de euro (9 februarie 2026);
  • DR-21 – Investiții pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane (PPA): 10 milioane de euro (13 februarie 2026);
  • DR-18 – Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice: 5 milioane de euro (23 februarie 2026).

Calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare pentru intervențiile din cadrul Pilonului II – Dezvoltare Rurală al Planului Strategic PAC 2023–2027 este disponibil pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cine poate obține finanțare

Finanțările din Planul Strategic PAC 2023–2027 pot fi obținute printr-un proces relativ standardizat, dar care necesită pregătire din timp. Pe scurt, banii nu se „cer”, ci se câștigă prin proiecte eligibile, depuse în sesiunile anunțate de MADR și AFIR.

Pot depune proiecte:

  • fermieri persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) sau familiale (IF);
  • societăți comerciale (SRL, SA);
  • cooperative agricole;
  • tineri fermieri (cu condiții speciale de vârstă și instalare);
  • ferme mici sau medii, în funcție de intervenție.

Fiecare măsură (DR-12, DR-14, DR-16 etc.) are condiții proprii de eligibilitate: dimensiunea fermei, tipul de cultură, vechimea exploatației, localizarea.

Unde se depun cererile

Toate proiectele se depun exclusiv online, prin platforma: www.afir.ro (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale)

Nu se acceptă dosare pe hârtie.

Ce documente sunt necesare (în linii mari)

Dosarul de finanțare include:

  • cererea de finanțare (formular AFIR);
  • plan de afaceri sau memoriu justificativ (obligatoriu la majoritatea intervențiilor);
  • documente de identificare solicitant;
  • acte de proprietate / arendă pentru terenuri sau spații;
  • documente privind exploatația agricolă (APIA, registru agricol);
  • oferte de preț pentru investițiile propuse;
  • declarații pe propria răspundere.

Lipsa unui document sau o eroare de formă poate duce la respingerea proiectului.

Cum se acordă finanțarea: pe punctaj, nu „primul venit”

Finanțările se acordă în funcție de punctaj, nu automat:

  • fiecare proiect primește un scor;
  • există praguri minime de calitate;
  • proiectele cu punctaj mare sunt finanțate primele, până la epuizarea bugetului.

Se punctează, de exemplu:

  • tinerii fermieri;
  • fermele mici și medii;
  • investițiile în procesare;
  • agricultura ecologică;
  • asocierea (cooperative);
  • localizarea în zone defavorizate.

 Cât este finanțarea și ce contribuție proprie este necesară

În funcție de intervenție:

  • finanțarea nerambursabilă poate fi între 50% și 90% din valoarea proiectului;
  • este necesară contribuție proprie (cash sau credit);
  • unele măsuri permit plăți în avans.

Exemplu:

Proiect de 200.000 euro

  • -140.000 euro fonduri UE
  • -60.000 euro contribuție proprie

După aprobare: ce urmează

După semnarea contractului:

  • se implementează investiția (utilaje, construcții, echipamente);
  • se depun cereri de plată;
  • AFIR verifică la fața locului;
  • banii sunt rambursați.
  • Există controale și obligații pe termen lung (menținerea investiției, respectarea planului de afaceri).

Greșeli frecvente care duc la respingere

  • proiecte depuse fără punctaj suficient;
  • documente incomplete;
  • cheltuieli neeligibile;
  • planuri de afaceri nerealiste;
  • lipsa capacității financiare.

Citeste mai mult

Eveniment

Ajunul Bobotezei: Este zi de de post negru. De ce creștinii ajunează cu o zi înainte de Bobotează

Publicat

Publicitate
În Ajunul Bobotezei, preotul merge pe la casele credincioșilor, sfințind cu crucea și stropind cu agheasma dintr-un mănunchi de busuioc. Preotul este anunțat de „mergători”, care strigă „Chiralesaaa!”, însemnand „Kirie eleison”, adică „Doamne miluiește”, la origine având o formulă liturgică grecească.
Fuiorul (ața) care se pune în ajunul Bobotezei la crucea preotului, simbolizează cerul deschis prin arătarea Domnului la râul Iordan. Ca firele drepte ale fuiorului, este legătura dintre pământ și cer, naşterea din nou a omului „din apă şi din Duh”. Mântuitorul ne-a pregătit această legătură duhovnicească prin Botezul Său. La Botezul Domnului, „închinarea Treimii S-a arătat”.
Noi, creștinii ortodocși, ne botezăm în numele Sfintei Treimi, Botezul fiind o Taină a bisericii din cele șapte, prin care ne curăţim de păcatul strămoşesc. Moare omul vechi din noi şi se naşte omul cel nou, prin împărtăşirea din harul Sfântului Duh al Domnului. De aceea, nădăjduim că, prin credinţă şi fapte bune, vom ajunge să dobândim mântuirea. Este lucrarea văzută şi nevăzută a naşterii din nou a omului „din apă şi din Duh”.
Înainte de prăznuirea Botezului Domnului, este necesar să avem o pregătire mai profundă manifestată prin rugăciune și post aspru. Astfel, în Ajunul Bobotezei credincioșii „ajunează” adică țin post negru pentru ca a doua zi să poată primi un astfel de moment important al anului bisericesc cu inima smerită. Este necesar ca postul să fie nu doar trupesc ci și sufletesc, stând departe de a judeca, a cârti sau a face nedreptate cuiva chiar și cu gândul.
De altfel, postim în Ajun de Bobotează și pentru că atunci are loc sfințirea Aghiasmei Mari în biserică. Aceasta va putea fi consumata a doua zi de către credincioșii în casele cărora poposesc preoții pentru a le sfinți. Cu siguranță putem gusta din apa sfințită doar după o pregătire temeinică precum prin post și rugăciune. Totodată, Ajunul Botezului Domnului este și prima zi de post negru din an. Următoarele momente de peste an în care ținem un post atât de aspru de o zi în care nu se mănâncă și nu se bea este Vinerea Mare, Înălțarea Sfintei Cruci prăznuită pe 14 septembrie precum și de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de pe 29 August. Rânduiala de a posti înainte de Bobotează exista încă din secolul lV, când catehumenii erau botezați după ce posteau cu o zi înainte de acest moment important.
Abia după ce primeau Taina Sfântului Botez puteau participa la Sfânta Liturghie și se puteau împărtăși cu Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (418)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Paul Aretzu, în „Ramuri” nr. 12 din 2025 publică o cronică la cartea Mariei Tronea ,Structuri metonimice în poezia română modernă” (Editura Academiei Române, București, 2019). Volumul are capitolele „Metonimia eminesciană”, „Locul metonimiei în matricea stilistică blagiană”, „Bacovia – poet de factură metonimică”, „Arghezi, poet al semnelor” și „Metonimia în poezia lui Nichita Stănescu”. Paul Aretzu abordează în cronica sa toate capitolele. Eu voi reține secvența dedicată lui Eminescu: „În capitolul „Metonimia eminesciană”, sunt inventariate diverse tipuri de metonimie. Metonimia mitologică este prezentă mai ales în poemele de început, evocând personaje ale panteonului grecesc. Metonimia simbol folosește substituiri precum tron, sceptru, coroană pentru a desemna puterea, demnitatea statală, crucea, ramura de spini pentru sugestii creștine, semilunar simbolizează oștirea turcească, lanțul semnifică robia, servitutea, masca exprimă ipocrizia, lira simbolizează chiar poezia. Alt tip de metonimie present în lirica eminesciană, este pars pro toto, prin care o parte a corpului iubitei, mâna, obrazul, pasul, sugerează prezența imaginată a acesteia, bolta, în felurite reprezentări, închipuie nesfârșitul, credința, altă lume, cerul mișcător, inima corespunde sufletului, iubirii, unor principii morale, limbă înseamnă popor, ochiul reprezintă prezența unei conștiințe, amintirea iubitei, suferința. Perechea acestui tip metonimic este totus pro parte, mai puțin reprezentată. La fel funcționează și metonimiile lucru pentru persoană și persoană pentru lucru (cu subcategoria relevantă autorul pentru opera, sau cauza pentru consecință (ochiul, un fel de vedere spiritualizată, trezește sentimente, atitudini, nostalgii, meditații, luna sporește realitatea, soarele, raza sunt obiecte ale luminii, ale satisfacției sufletești și consecințe pentru cauză. Apar, de asemenea, singularul pentru plural și pluralul pentru singular.

La un poet care pendulează între immanent și transcendent, deschis filosofiei profunde nu putea lipsi perechea metonimică abstractul pentru concret și concretul pentru abstract. Sunt analizate și alte de metonimii, hipalaga (producând amestecul de medii, de stări de agregare, de attribute), epitetul metonimic, metonimia instrumentului, sinecdoca veșmântului. Metonimia se conjugă functional cu metafora în numeroasele descrieri prezente atât în poezie cât și în proză”;

 

Tot în Ramuri” nr. 12 din 2025, Călin Vlasie continua serialul său „Poezia, încotro?” Rețin din capitolul ”Experimentalism în poezia viitoare”:Există o mică schimbare de sens astăzi față de ce a însemnat experimentalismul în poezia secolului XX. 1) „Experimentalismul classic (modernism – postmodernism) era asociat cu ruptura de tradiție: formală (vers liber, colaj, limbaj brut), tematică (antiliric, urban, politizat) sau tehnologică (poezie vizuală, concretă, digitală în fază incipientă). Regândirea ideii de poezie. Exemple: Tristan Tzara, Gellu Naum, lettrismul, optzeciștii „fracturali” din anii 2000.

Publicitate

2) Azi și în viitor – ce se schimbă? Poezia a asimilat deja majoritatea procedurilor radicale din secolul trecut; șocul nu mai are același impact. Noutatea nu mai vine doar din formă sau temă, ci din interacțiunea cu tehnologiile și mediile emergente. Experimentalismul e mai puțin interest de negarea tradiției și mai mult de negocierea dintre uman și tehnologic.

3)Riscuri și oportunități. Riscul constă în faptul că experimentalismul se poate transforma într-un simplu „efect special”, dacă forma tehnologică nu e susținută de substanța poetică reală. Devine oportunitate extinderea poeziei în zonele hibride – text + imagine + sunet + interacțiune – ceea ce poate schimba modul în care înțelegem liricul (nu doar ca citire, ci ca experiență);

4. Concluzie. E un tip de experimentalism nou. Va fi mai integrat în practica curentă (nu doar nișă). Va lucra pe interfața dintre limbaj, corp și mediu digital. Va pune accent pe proces și pe metar-eflexivitate (poezia despre propria producere). Ceea ce numim experimental, e posibil ca peste câțiva ani să devină pur și simplu noua normă.”;

 

 

Rămânem tot în „Ramuri” nr. 12 din 2025. Cristian Pătrășconiu îl citește pe Timothy Snyder. Supune analizei trei cărți ale acestuia despre libertate. Reținem 20 de lecții ale trecutului, sistematizate de Cristian Pătrășconiu din operele celui amintit:

 

1. „Să nu te supui anticipat”;

2, „Să aperi instituțiile”;

3. „Să te ferești de statul cu partid unic”;

4. „Să îți asumi responsabilitatea pentru cum se înfățișează lumea”;

5. „Să respecți etica profesională”;

6. „Să te temi de trupele paramilitare”;

7. „Să cântărești bine lucrurile dacă trebuie să porți o armă”;

8. „Să ieși în evidență”;

9. „Să te porți frumos cu limba noastră”;

10. „Să crezi în adevăr”;

11. „Să investighezi”;

12. „Să privești oamenii în ochi și să stai de vorbă cu ei”;

13. „Să fii prezent fizic în viața politică”;

14. „Să îți creezi o viață privată”;

15. „Să îți aduci contribuția la cauzele bune”;

16. „Să înveți de la colegii tăi din alte țări”;

17. „Să recunoști cuvintele periculoase”;

18. „Să îți păstrzi calmul când intervin lucruri inimaginabile”;

19. „Să fii patriot”;

20. „Să fii cât de curajos poți”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending