Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani, în pericol de colaps. Deficitul de personal este de 1.000 de persoane , iar radiologia abia mai funcționează
Spitalul Județean din Botoșani, unul dintre cele mai mari din Moldova, se confruntă cu o criză de personal fără precedent. Cel mai afectat compartiment este cel de radiologie, unde riscă să rămână doar doi oameni cu 1.500 de prezentări pe zi. Implicațiile pot fi deosebit de grave, scrie ADEVĂRUL.
Spitalul Județean de Urgență ”Mavromati„ Botoșani este unul dintre cele mai mari unități sanitare din România cu peste 1538 de paturi, având în structrură 47 de secții în 11 locații. Totodată este unul dintre spitalele cu cea mai mare adresabilitate,având în vedere că rețeaua sanitară din județ este precară, cu o criză profundă de medici de familie, iar majoritatea pacienților ajunge de multe ori direct în Unitatea de Primire a Urgențelor. În aceste condiții, de câțiva ani, spitalul județean din Botoșani se confruntă cu o criză constantă de medici pe diferite specializări, dar mai ales la spitalele subordonate din județ. În plus, criză de medici este la Unitatea de Primiri Urgențe. Situația a ajuns critică în ultima perioadă, la Radiologie, un departament esențial pentru activitatea spitalului, dar mai ales pentru pacienți. Este locul unde se fac radiografii, CT-uri, RMN-uri și tot ce ține de imagistica necesară diagnosticării pacienților. Situația este atât de gravă încât spitalul riscă să intre în colaps. S-a pus problema solicitării sprijinului de la Ministerul Sănătății.
1500 de pacienți zilnic, cu doar trei radiologi
Cu un val de pacienți zilnic, mai ales la Urgențe, serviciul de Radiologie al Spitalului Județean este esențial. Cu ajutorul rezultatelor obținute fie la CT, RMN sau ecograf pacienții pot fi diagnosticați corect și tratați, sau în multe cazuri le poate fi salvată viața. Situația este însă critică. Radiologia ar trebui să aibă 12 angajați pentru a funcționa normal. În prezent, are doar trei. Aceștia trebuie să facă față unui val de 1.500 de pacienți zilnic. Unul dintre aceștia vrea să-și dea demisia, fiindcă se teme de malpraxis, în condițiile existente. Cu alte cuvinte, vor mai rămâne doar doi radiologi, iar spitalul riscă să intre în colaps. Sunt situații halucinante în care medicii fac interpretările de la domiciliu. ”Nu sunt medici radiologi care să interpreteze radiografii, ecografii, computer tomograf. Sunt situații mai dificile în care interpretarea o face medicul de la domiciliu”, spune Ramona Guraliuc, medicul șef UPU Botoșani. Purtătorul de cuvânt al spitalului a precizat că activitatea la Radiologie se face doar într-o singură tură, iar pentru asigurarea gărzii sunt chemați medici și din alte spitale. În plus, mulți pacienți preferă să meargă la privat, în loc să aștepte, precizează ADEVĂRUL.
Spitalul care s-a închis când a plecat medicul în concediu
Situația este gravă și la secțiile exterioare ale Spitalului Județean. De exemplu, la Daraban icel mai nordic oraș din România, spitalul s-a închis, după ce singurul medic angajat și-a luat concediu de odihnă, două săptămâni. Criză de medici este pe multe secții ale spitalului. La Pediatrie de exemplu, mai mulți medici cu experiență au decis să se pensioneze, dar în locul lor sunt greu de găsit alți specialiști. Reprezentanții spitalului au ajuns să ceară ajutor Direcției de Sănătate Publică și Ministerului Sănătății, mai ales în ceea ce privește criza de la radiologie. În ambulatoriu, investigațiile imagistice sunt programate. Situația este atât de dramatică încât există riscul ca unii pacienți să fie deja decedați până la vine rândul.
Medicii tineri nu vor să vină în nordul Moldovei
Situația este cunoscută de mai mulți ani. Încă de anul trecut lucrurile luau o turnură dramatică pe secția de radiologie. Se estimează că spitalul are nevoie de numai puțin de 1000 de angajați pentru a desfășura un act medical calitativ. Au fost organizate concursuri de angajare, inclusiv pe specializarea radiologie, dar nu s-a prezentat nimeni. ”Am scos la concurs două posturi de medic, la începutul anului. Recent am scos patru posturi de medic la concurs. ”, spune Ștefan Bercea, directorul medical al spitalului. Deși s-au făcut investiții masive în clădiri dar și aparatură, spitalul din Botoșani rămâne neatractiv pentru medicii tineri. Pentru o parte este vorba de distanță și drumurile proaste până la Botoșani. Pentru alții lipsa de perspectivă din orașele mici ale județului, unde nu au unde să-și petreacă timpul liber și nici infrastrutura dorită pentru creșterea copiilor. Sunt destul situații în care partenerul medicului angajat nu-și găsește de lucru sau nu se poate transfera pe un post asemănător sau la fel de bine plătit, și asta în condițiile în care rezidenții vin din orașe universitare,mari. Mulți preferă să rămână în centrele universitare sau să plece în străinătate.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că pregătește un pachet de burse pentru elevi, menționând că în prezent pentru burse se plătește un miliard de euro și „acest lucru trebuie reconfigurat”.
„Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi, care a plecat acum trei ani de zile de la 188 de milioane de lei pe toată țara și am ajuns la 4,7 miliarde de lei, în trei ani de zile, deci o creștere imensă.
Sunt bune orice fel de burse, dar gândiți-vă că plătim un miliard euro aproape doar pe bursele elevilor și cei care fac o analiză a notelor vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit imediat după ce au apărut bursele, sigur nu datorită efortului elevului combinat cu cel didactic, ci datorită reperului de bursă și acest lucru trebuie reconfigurat”, a precizat Ilie Bolojan, într-o conferință de presă.
Ilie Bolojan a precizat că se încearcă controlarea creșterii cheltuielilor statului, în general, pentru că nu mai pot fi susținute la acest nivel.
Mii de oameni au ajuns să trăiască una dintre cele mai absurde situații din România. Deși trăiesc într-un județ al apelor, suferă de sete și nici nu mai au cu ce să-și adapte animalele. Multe comunități din Botoșani primesc apă cu țârâita iar localnicii au ajuns la capătul răbdărilor, scrie ADEVĂRUL.
Județul Botoșani este o adevărată împărăție a apelor. Este al doilea județ din România, după Tulcea, ca suprafață a luciului de apă. Este străbătut de mai multe râuri, dintre care cele mai importante sunt Siretul, Prutul și Jijia. În plus, are 148 de iazuri întinse pe o suprafață de 3600 de hectare, dar și câteva lacuri de acumulare mari, printre care și Stânca Costești. Cu toate acestea, mii de localnici din județul Botoșani trăiesc probabil una dintre cele mai absurde situații din România: mor de sete cu apa lângă ei. Este vorba despre comunități întregi care vară de vară primesc apă cu porția sau ajung să stea și câte trei luni cu țevile complet uscate. De vină este un sistem de alimentare cu apă foarte vechi, ciuruit, incapabil să mai facă față numărului de utilizatori. Deși nu au apă, mulți localnici se plâng că au ajuns să plătească facturi și de câteva sute de lei doar pe aerul din conductă. Deși problema este cunoscută, în ultimele trei decenii autoritățile nu au fost stare să ia nicio măsură eficientă pe termen lung pentru modernizarea sau înlocuirea rețelei. În tot acest timp, mulți țărani își sacrifică sau vând animalele pentru că nu mai au cu ce să le adape.
„Ne urcam pe pereți”
Una dintre cele mai grele situații este în satul Drislea, comuna Trușești. Aici trăiesc aproximativ 1000 de suflete care se întrețin mai ales din creșterea animalelor. Comuna începuse să se dezvolte, cu drumuri asfaltate și rețele de apǎ. Majoritatea localnicilor au investit sume importante pentru a se racorda la magistrale. Sperau că odată cu apa vor putea ține mai multe animale și în felul acesta se vor chivernisi mai bine, însǎ apa la care au visat, în cel mai bun caz, vine cu porția. Mai ales vara, atunci când au cea mai mare nevoie. O dată pe săptămână, cu noroc la două săptămâni, apa se oprește. Ultima dată nu a curs fir de apă pe țeavă timp de două săptămâni, iar vara trecută au stat pe uscat trei luni.
Oamenii sunt deznădăjduiți FOTO Cosmin Zamfirache
„Apa la Drislea este o problemă foarte gravă. Nu sunt singurele întreruperi că nu am avut nici acum două săptămâni. Permanent sunt avarii. Întreruperi sunt permanent. La o săptămână, două iarăși se întrerupe. Eu am un băiet bolnav locomotor. Are 26 de ani, nu mai este copil, să-l bag în cădiță să-l spăl. Nu mai putem. Vara trecută trei luni nu a fost apă. Ne urcam pe pereți. Plângeam uitându-ne la robinete”, spune o localnică din Drislea.
„Parcă trăim un blestem! Își bat joc de noi”
Pe nea’ Vasile l-am găsit stând deznădăuit într-o căruță. Tocmai descărcase câteva butoaie cu apă. „Parcă trăim un blestem! Își bat joc de noi! Uite, așa car de mă cocoșez apă la animale. Nu mai este deloc. La robinet ba curge, ba nu curge. Este problemă mare cu apa. Fântânile sunt secate”, spune săteanul. O vecină vine cu două găleți goale.
Publicitate
Pe viaduct este cel mai greu iar oamenii au ajuns la capătul răbdării FOTO Cosmin Zamfirache
„Secate fântânile. Încă de vara trecută. Trei luni au oprit apa. A fost catastrofă. Am ajuns la capătul răbdărilor. Aproape că nu mai este apă la nicio fântână. Și în baza ce dau ăștia la robinet, murim de sete și noi și animalele. Multă lume nici nu mai ține animale. Le dă la sacrificat sau le vinde. Nu mai are cu ce le adăpa”, adaugă botoșăneanca. Nea’ Vasile ne spune că nu poate da animalelor apă de oriunde, mai ales vacilor: „Dacă îi dau apă sălcie de pe cine știe ce văioagă, se îmbolnăvește animalul și moare. Sau mai prinde cine știe ce bacterie și se duce-n lapte. Apă nu pot să le fierb toată ziua. Și nici să le cumpăr apă plată nu pot. Îmi vine să vând tot și să plec în lumea largă. Picătură de apă nu-i. Și Prutul este la 17 kilometri de noi. Nu-i ca la proști?”.
400 de lei lunar pe aerul din conductă
Situația cea mai grea este aproape de viaductul dinspre Trușești, o zonă de deal unde sătenii au tot mai rar apă. Sunt revoltați și spun că au sesizat situația de multe ori la Nova Apaserv, operatorul de apă al județului. Se plâng că nu le răspunde nimeni și că lucrurile nu s-au schimbat de ani de zile. În schimb, sunt nevoiți să plătească facturi, deși mai mereu rămân fără apǎ.
Oamenii cară apa cu butoaiele FOTO Cosmin Zamfirache
„Nu vine nimeni să vadă care-i problema. Nu ne răspunde nimeni. Eu am trimis și la dânșii (n.r. la Nova Apaserv) online. Nu mi-a răspuns nimeni. Am sunat, nu răspunde nimeni. Facturile la apă sunt, în schimb, foarte mari. Mai ales în condițiile în care noi nu avem apă și nu consumăm. De unde vin facturile acelea așa de mari? Luna trecută mi-a venit 400 de lei. Pentru ce? Probabil pentru aerul de pe țeavă. Că doar întreruperi sunt permanent”, spune o săteancă care trăiește în zona viaductului.
Fără apă în fântâni și cu porția la robinete, oamenii se bazează mai mult pe apa îmbuteliată, din comerț. „Noroc de magazin. Plătim apă de două ori, și la magazin și pe factură. Bătaie de joc. Ba se oprește, ba când vine îi tulbure și nu-i bună de băut. Uite așa trăim noi”, adaugă o săteancă în vârstă. De făcut duș sau o baie bună este un adevărat lux. Oamenii ajung să se spele ca în evul mediu, în balii de alamă sau prin butoaie.
În trei decenii nu au putut schimba o conductă de pe vremea lui Ceaușescu
Marea problemă, spun autoritățile locale din Trușești, este o conductă de magistrală care aduce apa de la Prut. Este o țeavă veche, peticită, care alimenta, pe vremea lui Ceaușescu, o veche fabrică de zahăr. Nu mai face față, ca debit, numărului de utilizatori și efectiv se descompune din cauza vechimii. În aceste condiții, avariile sunt foarte dese iar oamenii stau mai mult pe uscat.
Sătenii cară apa cu sacoșele ca să aibă ce bea acasă FOTO Cosmin Zamfirache
„Problema este magistrala de la Ștefănești la Trușești. Este de pe timpul fabricii de zahăr. Este foarte veche și sunt avarii dese. Am ajutat și noi operatorul de apă, cu buldoexcavatorul Primăriei, numai să dea drumul mai repede la apă la oameni. Am mai desfundat și noi niște izvoare, am făcut un dig la un iaz la Drislea. Numai să aibă apă la animale”, mărturisește Mihai Puruhniuc, primarul de la Trușești. Deși situația era cunoscută de autoritățile județene încă de acum două decenii, nimeni nu a luat, până în prezent, măsuri concrete pentru înlocuirea țevii. Societatea de apă și canal a județului, unde acționar majoritar este Consiliul Județean, are planuri de înlocuire a magistralei, dar pe termen lung.
Majoritatea sătenilor umblă cu bidoanele în portbagaje FOTO COsmin Zamfirache
„Pe termen lung acolo vom schimba conducta de aducțiune pe proiectul PDD. Pe termen scurt, în zona cu probleme, vom iniția un proiect rapid prin care vom schimba în jur de 500 de metri de conductă într-o zonă în care avem foarte multe avarii”, a precizat Alin Cirimpei, director Nova Apaserv. Drislea este doar una dintre localitățile care se confruntă cu aceste probleme. Oamenii îndură secetă cruntă și la Cerchejeni, comuna Blândești, acolo unde apa nu ajunge deloc iar fântânile au secat. La Flămânzi și pe tot tronsonul către Flămânzi, cu aproximativ trei comune, apa se dă cu porția în fiecare vară. De vină este tot o conductă foarte veche, subdimensionată și care nu a fost schimbată în ultimele trei decenii. Probleme grave au fost și la Ungureni, dar și în alte părți ale județului. „Să n-ai apă la robinet în Botoșani, cu ditamai iazurile și râurile? Ajungi să râzi ca prostu-n ogradă și să te întrebi dacă ai înțeles ceva de la viață! Sincer!”, mărturisește un sătean din zona Trușești.
O tânără, în vârstă de 20 de ani, a ajuns la spital în urma unui accident rutier, care a avut loc, noaptea trecută, în orașul Darabani. În eveniment au fost implicate două autoturisme.
La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ.
Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. Conducătoarea auto a uneia dintre mașini a fost rănită. Aceasta a fost preluată de echipajul medical și transportată la Spitalul Municipal Dorohoi îngrijiri de specialitate.
Publicitate
Pomierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bateriilor.
Cazul a rămas în atenția Poliției.
Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.
Aducerea moaștelor Sfinților Mucenici Doctori fără de arginți Chir și Ioan
Sfinţii Chir şi Ioan au fost torturaţi şi ucişi pentru credinţa lor în Hristos la 31 ianuarie în vremea prigoanelor lui Diocleţian în cetatea Canopos de lângă Alexandria. În timpul vieţii lor cei doi au fost renumiţi pentru dragosta lor pentru oameni şi pentru faptul că vindecau pe cei suferinzi, alungau duhurile cele rele şi aduceau liniştea trupească şi sufletească oamenilor fără a cere nimic în schimb, ba chiar îi şi refuzau pe cei care încercau să le dea ceva. În secolul al V-lea cetatea Manutin era plină de idoli şi de cei care se închinau la ei. Patriarhul Teofil al Alexandriei (385-412) a încercat să îndepărteze slujirea idolească din ace cetate dar fără izbândă pentru că diavolii erau puternici. Urmaşul său în scaunul episcopal a fost Sfântul Chiril (412 – 444) şi lui i-a descoperit Dumnezeu că numai Moaştele Sfinților Mucenici Doctori fără de arginți Chir și Ioan pot să distrugă necurăţia idolatră ce domnea peste cetatea Manutin unde demonii îşi făceau de cap pentru că aveau toată puterea. Atunci Sfântul Chiril a strămutat moaştele Sfinților Mucenici Doctori fără de arginți Chir și Ioan de la Canopos la Manutin aşezându-le înr-o biserică ridicată şi închinată celor doi sfinţi. Din acea zi, duhurile necurate au fost izgonite din cetate iar biserica a devenit izvor tămăduitor pentru cei ce căutau alinare la suferinţele lor.