Unul din patru angajați români a fost la limita burnout-ului în 2025, iar starea de bine a acestora s-a situat într-o zonă funcțională, dar fragilă, arată Indexul stării de bine a angajaților români, realizat de RoCoach și Novel Research, scrie alba24.ro.

Deși mai mult de 41% dintre angajații români au reușit să își mențină un nivel rezonabil de echilibru la locul de muncă, unul din 4 angajați s-au aflat într-o zonă de risc psihologic și burnout.

Doar 30% au indicat cu adevărat o stare de mulțumire ridicată, caracterizată prin relații sănătoase, autonomie, claritate și percepție de corectitudine la locul de muncă, scrie Mediafax.

Indexul stării de bine a angajaților români arată un scor de 70,3 puncte din 100 în 2025, ceea ce indică o siguranță moderată, dar și o vulnerabilitate crescută la șocuri organizaționale precum schimbări de leadership, presiuni operaționale sau instabilitate economică și plasează România într-o zonă de „siguranță moderată”.

În 2025, bărbații au înregistrat o satisfacție mai mare la locul de muncă. 72,1% au indicat o stare bună și foarte bună, segmentul de vârstă 18-29 de ani fiind cel mai mulțumit.

Ce domenii oferă satisfacție la locul de muncă

Domeniile cu cel mai mare grad de satisfacție la locul de muncă în 2025 au fost:

• comerț/vânzări (76,4%),
• servicii bancare și sănătate (73,8% fiecare),
• ONG (66,6%).

La polul opus, angajații din domeniile IT&C și administrație publică au înregistrat cele mici niveluri de satisfacție.

Raportul arată că starea de bine nu este percepută de angajați ca un beneficiu sau un bonus, ci ca rezultatul modului în care este organizată și condusă compania pentru care lucrează.

Diferențele de wellbeing nu sunt aleatorii și nici strict individuale, ci urmează linii structurale clare:

• poziția în ierarhie,
• vechimea,
• domeniul de activitate,
• regulile formale și informale ale organizației.

În același timp, raportul arată că pe măsură ce vechimea angajaților în organizație crește, starea lor de bine scade de la nivelul „excelent” la „bine”, însoțită de o creștere a zonei de tensiuni gestionabile, dar persistente.

Organizațiile reușesc să transforme entuziasmul inițial în stabilitate, dar nu reușesc întotdeauna să mențină energie și sens pe termen lung.

Care au fost principalele surse de epuizare

„Datele ne-au arătat că în 2025 nu a fost vorba despre o Românie epuizată, ci despre o Românie care funcționează cu un cost emoțional mare.

Majoritatea angajaților își fac treaba, dar sistemele organizaționale îi forțează să compenseze prin efort personal ceea ce lipsește din designul muncii: claritate, echitate, autonomie și relații sănătoase cu managementul.

În 2026 provocarea reală pentru companii nu mai este retenția, ci menținerea vitalității oamenilor pe măsură ce cresc în roluri și responsabilitate.

Un angajat care rămâne, dar își pierde energia, nu mai creează valoare”, explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach, citat de Mediafax.

Conform Indexului stării de bine a angajaților români, în 2025 principalele surse de epuizare au fost:

• volumul mare de muncă (23,3%),
• presiunea constantă a termenelor limită (19,6%),
• lipsa echilibrului dintre viața personală și cea profesională (16,4%),
• absența feedbackului (9,1%).

În același timp, în aproape toate segmentele analizate, șeful direct apare ca factor determinant al stării de bine a angajaților (19,3%).

Corectitudine și respect la job

„Dincolo de cifre, indexul arată cum este trăită munca în România în 2025: ca un sistem de presiuni, adaptări și compromisuri pe care oamenii îl gestionează zi de zi cu un efort mult mai mare decât se vede la suprafață.

Indexul Stării de bine a angajaților români măsoară calitatea reală a relației dintre angajat și organizația în care lucrează – cât de corecte sunt regulile, cât de clare sunt așteptările, câtă autonomie există și cât de mult sprijin primesc oamenii atunci când lucrurile devin dificile.

Vedem foarte clar un proces de uzură organizațională. Oamenii nu vorbesc despre beneficii, ci despre corectitudine, despre respect, despre șefi care ascultă și despre libertatea de a-și organiza munca fără micro-management.

Limbajul este adesea emoțional și uneori dur, ceea ce ne arată că aceste teme sunt trăite ca probleme morale, nu doar ca disfuncții procedurale.

Când angajații spun „să nu se mai aranjeze concursurile” sau „șefii să ne trateze ca oameni”, ei vorbesc despre nevoia fundamentală de echitate și demnitate în muncă”, spune Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.

Datele au fost colectate în perioada noiembrie-decembrie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews), pe un eșantion de 1.000 de angajați din mediul urban.

Premierul Ilie Bolojan se va deplasa vineri la Iași și Botoșani, pentru a discuta cu primarii din cele două județe pe teme ce țin de administrația publică locală.

Potrivit Biroului de presă al Guvernului, la întâlniri vor participa și reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a pus marți seara în transparență decizională proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale.

Actul normativ prevede eficientizarea administrației publice locale și centrale, echitate socială în colectarea taxelor și a impozitelor și o disciplină financiară mai bună. În anul 2026, în mod temporar, autoritățile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente numărului de posturi ocupate ce ar trebui desființate.

Guvernul ar urma să-și angajeze răspunderea pe acest proiect.

AGERPRES

Pătimirea pe nedrept dusă cu smerenie umple inima de har, curățându-se astfel toate patimile și lucrările duhurilor necurate: „Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor. Fericiți veți fi voi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea.” Sfântul Evanghelist Matei (5, 10-11).

Sfântul Apostol Petru, numit mai înainte Simon, a fost un pescar din localitatea Betsaida, așezata pe malul nordic al lacului Ghenizaret, în regiunea Galileea. El a fost fratele mai mic al Sfântului Apostol Andrei. Mântuitorul l-a chemat la apostolie mai întâi pe Sfântul Andrei, iar mai apoi a venit și fratele acestuia, Simon (care a primit de la Hristos numele de Petru). „Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan și veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru. Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, și i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuiește: Hristos).” Sfântul Evanghelist Ioan (1, 40-41).

Cândva între anii 42-44, după ce regele Agripa I (care a domnit intre anii 40-44) i-a tăiat capul Sfântului Iacob al lui Zevedeu, în Ierusalim, acesta l-a prins și l-a aruncat în temniță și pe Sfântul Petru. Potrivit mărturiei Sfântului Apostol Luca, el a fost pus în lanțuri în temniță militară, intre alți doi ostași, însă, noaptea, a fost eliberat în chip minunat de un înger al Domnului. Apoi, îl scoate din temniță, moment în care toate lanțurile de fier cad de pe acesta. Auzind de toate acestea, niște credincioși se furișează în temniță să ia lanțurile pentru a le păstra.

După ce îngerul Domnului îl ajuta pe Sfântul Petru să evadeze, apostolul merge să propovăduiască Evanghelia Mântuitorului și cuvântul lui Dumnezeu în nenumărate țări. Mai târziu, prin anul 64, Sfântul Petru a fost iarăși prins, de această dată el fiind închis într-o temniță din Romă, numita „Carcera Mamertinica” și aflată între Capitoliu și Forumul Roman. Aceasta temniță avea doua celule, una superioară, unde era închisoarea Romei, și alta subterană, crezută a fi cea mai veche carceră din Roma (numită „Tullianum”); mai târziu, capela subterana va primi numele de „Sfântul Petru în Carcera”.

Astăzi se sărbătorește nu numai amintirea minunii prin care Sfântul Apostol Petru a fost scăpat de la moarte de îngerul Domnului, ci și închinarea lanțului cu care a fost legat în temniță de Irod și a lanțului cu care a fost legat în timpul persecuției împăratului Nero. Multe dintre lucrurile folosite de sfinți au fost păstrate cu multa cinste și evlavie, după moartea acelora. O parte dintre acestea au rămas binefăcătoare, tămăduind mulți credincioși de patimi și de boli. Lanțurile în care a fost întemnițat Sfântul Petru sunt unele dintre aceste lucruri binecuvântate. Lanțurile Sfântului Petru tămăduiesc neputințele și gonesc duhurile necurate.

Lanurile din „Carcera Mamertinica” ar fi fost descoperite la începutul secolului al II-lea, de către temnicerul roman Quirinus de Neus. Lanțurile de fier, cu care Sfântul Apostol Petru a fost legat la Ierusalim, s-au păstrat generații în generații de către creștini, iar apoi au ajuns la Patriarhul Iuvenilei (pomenit pe 2 iulie). În anul 439, Sfântul Iuvenalie patriarhul Ierusalimului (422-458), l-a dăruit împărătesei Evdochia Augusta (401-460), soția împăratului Teodosie al II-lea (401-450), drept mulțumire pentru ajutoarele dăruite bisericilor din oraș.

Împărăteasa Evdochia a dus cinstitul Lanț în Constantinopol, așezându-l în vechea biserica închinată Sfintei Sofia. O parte din acest lanț a fost dăruit de împărăteasa Evdochia fiicei sale, Eudoxia, soția împăratului Valentinian al III-lea (419-455). Eudoxia a așezat cinstitul lanț în Biserica Sfântul Petru, din Roma, în care se afla deja încă un Lanț al Sfântului Petru, cu care acesta fusese legat în vremea persecuției împăratului păgân Nero (54-68). În bazilica numita „Sfântul Petru în Lanturi” (San Pietro în Vincoli), din Roma, se păstrează în prezent Lanțurile cu care Apostolul Petru a fost legat în închisoarea din Ierusalim, precum și lanțurile cu care acesta a fost înlănțuit în „Carcera Mamertinica”.

Valul de frig instalat în municipiul Botoșani la începutul anului 2026 a pus autoritățile în alertă, iar polițiștii locali au intensificat acțiunile de prevenire a tragediilor provocate de hipotermie. În ultimele săptămâni, echipele din cadrul Serviciului ordine și liniște publică al Poliției Locale Botoșani au desfășurat activități preventive, atât pe cont propriu, cât și în cooperare cu reprezentanți ai Serviciului de Ambulanță Județean și Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani.

Verificările au avut loc atât pe timpul zilei, însă cele mai multe intervenții au fost realizate noaptea, atunci când temperaturile scad brusc și riscul de deces prin hipotermie crește semnificativ. Scopul acțiunilor a fost identificarea persoanelor fără adăpost care se adăpostesc în zone improprii și pot ajunge în situații critice.

Potrivit autorităților, de la începutul anului 2026 și până în prezent au fost identificate peste 21 de cazuri de persoane aflate în risc de șoc hipotermic. În fiecare dintre aceste situații au fost dispuse măsurile de protecție necesare: persoanele au fost evaluate medical de echipajele de urgență, iar ulterior au fost transportate fie la Centrul de Noapte din cadrul Direcției de Asistență Socială Botoșani, fie la spital, în funcție de starea de sănătate.

Au existat însă și cazuri în care persoanele fără adăpost, deși evaluate medical, au refuzat cazarea în Centrul de Noapte, preferând să se adăpostească pe cont propriu, la rude sau prieteni.

Reprezentanții Poliției Locale anunță că în perioada următoare vor continua și vor intensifica verificările în zonele cunoscute ca fiind frecventate de persoanele fără adăpost, acțiunile urmând să fie desfășurate în continuare în cooperare cu SAJ și ISU Botoșani, pentru prevenirea deceselor cauzate de temperaturile scăzute.