Lumea rurală, aparent pe cale de dispariție în România, este revitalizată și de tinerele-fermier din Botoșani. Sunt antreprenoare dedicate creșterii animalelor sau cultivării plantelor, care, de cele mai multe ori, renunță la confortul vieții urbane pentru munca grea de la țară, scrie Adevărul.
Andreea Oana Arnăutu FOTO USV Iași
Este bine cunoscut faptul că lumea rurală este pusă în pericol de îmbătrânirea populației, de migrația excesivă a tinerilor și implicit de o depopulare masivă.
Este o lume în care sărăcia și lipsa de perspectivă mai ales din anii ’90 și începutul anilor 2000 i-au determinat pe tot mai mulți localnici să aleagă munca în străinătate. Acasă au rămas bătrânii și copiii lăsați în grija bunicilor.
Mai există și o pătură pauperă care se zbate într-un cerc vicios al sărăciei și al viciilor. În ultimii zece ani, speranța s-a născut însă în satele României, prin gospodarii care au rămas acasă și au reușit să-și dezvolte fermele prin diferite tipuri de fonduri, inclusiv europene.
Mai mult decât atât, în județul Botoșani, de exemplu, o zonă eminamente agricolă, există o categorie de tineri care au decis să renunțe la confortul vieții urbane pentru a continua tradiția în agricultură a părinților și bunicilor.
Este vorba despre tineri antreprenori, mici fermieri care reușesc să reconstruiască lumea rurală îmbinând tradiția cu avantajele lumii moderne, mai ales în ceea ce privește tehnologia în agricultură și zootehnie.
Publicitate
Astfel, într-o lume aparent a bărbaților, trei tinere-fermier răzbesc și reușesc să arate că se poate oriunde dacă există pasiune și determinare.
De la avocatură la ferma de oi și capre
Una dintre tinerele care au renunțat la o carieră comodă în mediul urban pentru a continua tradiția familiei este Cătălina Achițeni din comuna Havârna, județul Botoșani. Are 25 de ani și a urmat cursurile Facultății de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza“. Familia ei deține o fermă de oi și vaci în comuna natală Havârna, de mai bine de trei decenii. Cătălina și-a petrecut copilăria în lumea fermierilor, având grijă de animalele familiei.
Dorind să-i ofere educația necesară, fiind și elevă silitoare, familia a trimis-o la studii în municipiul Botoșani, la un liceu bun, Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga“. După ce a absolvit 12 clase și a trecut cu brio Bacalaureatul, Cătălina a fost îndrumată să devină avocată și s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași.
Și cum sângele apă nu se face, Cătălina și-a dat seama că de fapt visul ei este să continue afacerea familiei și să o dezvolte pe principii moderne. S-a înscris la a doua facultate, la Agricultură, în cadrul Universității „Ion Ionescu de la Brad“ tot din Iași.
În momentul de față, Cătălina muncește cot la cot cu oamenii din fermă și reușește prin multă ambiție să se impună într-o lume a bărbaților.
„Da, sunt tineri care nu ar da niciodată viața curată și liniștită de la birou pe cea de la fermă. Dar pentru mine este și plăcut, și profitabil. Sunt mereu în contact cu natura, cu animalele, iubesc ce fac. Muncesc, de multe ori, cot la cot cu angajații. La orice este nevoie. Merg și pe tractor când avem lucrări în câmp“, precizează Cătălina Achițeni pentru „Weekend Adevărul“.
Cu ajutorul Cătălinei, ferma familiei Achițeni a prosperat: de la 100 de oi și 10 vaci a ajuns la peste 300 de oi, 100 de capre și 40 de vaci, toate animale de rasă – oi karakul renumite pentru pielicele și carne, capre anglo-nubiene renumite pentru producția de lapte și vaci bălțată românească.
Cătălina este acum un tânăr fermier bine pregătit și cunoaște exact toate caracteristicile raselor pe care le crește. În plus, exploatează, alături de familie, producția fermei.
„Pentru a reuși în acest domeniu este nevoie de perseverență și de pasiune. Evident, dublate de studiu. În perioada rece dăm laptele unei firme de profil, iar în timpul verii facem produse din lactate. Dăm și miei pentru piața arabă datorită prețului bun“, adaugă Cătălina.
La 20 de ani, pasionată de agricultură
O altă tânără din județul Botoșani care a decis să renunțe la o viață urbană pentru continuarea tradiției familiei este Andreea Oana Arnăutu din comuna Călărași. Are doar 20 de ani, dar spune că viața ei este munca la fermă.
Andreea este studentă la Agricultură în cadrul universității ieșene „Ion Ionescu de la Brad“ și lucrează cot la cot cu angajații și cu familia, pe ogor sau la animalele din fermă. Familia Andreei deține 50 de hectare de pășune, 400 de hectare de teren agricol, 500 de vaci, dar și o turmă serioasă de oi și vaci. Animalele sunt de rasă: vaci de carne din rasa Charolaise, oi Suffolk și carabașe, dar și karakul. O parte din producția de pe terenurile agricole servește ca furaj pentru animalele din fermă.
Andreea Oana Arnăutu spune că familia ei face agricultură modernă, utilizând și tehnologie agricolă. Ea ajută peste tot. Știe să folosească aproape toate utilajele agricole și se implică total, mai ales că angajații în domeniul agricol, mai ales în ultima vreme, sunt tot mai greu de găsit.
„Eu nu mă văd făcând altceva. Sunt implicată alături de familia mea în tot ceea ce înseamnă munca la fermă. Știu să folosesc de ceva vreme utilajele. Sunt chiar pasionată. Pentru că fără pasiune nu ai cum să reușești în domeniul acesta“, mărturisește Andreea.
Tânără fermier la numai 15 ani
Una dintre cele mai tinere fete-fermier, pasionată de creșterea animalelor, este Corina Chelaru, din comuna Santa Mare, Botoșani. Provine dintr-o familie cu tradiție în lumea oieritului și care deține o fermă cu 370 de oi karakul.
Corina este elevă în clasa a IX-a la Liceul Pedagogic din municipiul Botoșani, dar este profund legată de ferma tatălui ei. Iubește să muncească la mioare și a devenit un om de încredere care se pricepe de minune. De altfel, așa cum mărturisește chiar ea, nu vrea să renunțe niciodată la ferma familiei sale și este decisă să continue munca și să o facă și mai prosperă.
Încă din școala generală, Corina mergea, după terminarea cursurilor, să-și facă rondul la oi. Învăța meserie și totodată îi plăcea să stea cu animalele.
„Îmi place mult viața la stână. Iubesc animalele și voi face meseria asta în continuare“, mărturisește adolescenta.
Cea mai mare problemă a fermierilor, inclusiv a celor tineri, este, însă, lipsa forței de muncă. Pentru îngrijirea animalelor este nevoie de oameni pricepuți. Majoritatea au preferat să plece în străinătate, iar în tot acest timp fermierii se descurcă cu ce au reușit să angajeze, dar mai ales cu membrii familiei.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Polițiștii din Botoșani efectuează verificări pentru localizarea unui bărbat, de 54 de ani, din satul Dămideni, comuna Românești, care la data de 20 aprilie a.c. a plecat de la o fermă, din județul Suceava, spre domiciliul său din județul Botoșani, însă, până în prezent nu a ajuns și nici nu și-a contactat familia.
COJOCARU GHEORGHE DANUT are următoarele semnalmente: 1,70 m înălțime, 80 de kg, păr grizonat, ochi căprui.
Nu se cunoaște vestimentația de la momentul plecării.
Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se se adreseze cei mai apropiate unități de poliție!
Polițiștii din Botoșani efectuează verificări pentru localizarea unei femei, de 38 de ani, din comuna Stăuceni, care la data de 19 aprilie a.c. a părăsit în mod voluntar domiciliul, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia.
Ungureanu Irina Mihaela are următoarele semnalmente: 1,72 m înălțime, 55 de kg, păr blond, ochi căprui.
Nu se cunoaște vestimentația de la momentul plecării.
Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se se adreseze cei mai apropiate unități de poliție!
Lozna: Bărbat salvat, în ultima clipă, din casa cuprinsă de flăcări
Un bărbat, în vârstă de 69 de ani, a fost salvat, în ultima clipă, din casa cuprinsă de flăcări, de șeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Lozna. S-a întâmplat seara trecută, în localitatea Lozna. Vecinii au observat flăcările și au anunțat autoritățile.
La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere, o ambulanță aparținând Serviciului Județean de Ambulanță, dar și SVSU Lozna. Primii care au ajuns la fața locului au fost pompierii voluntari. Proprietarul, care are și probleme locomotorii, a fost găsit într-una dintre încăperi. Acesta a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate întrucât a suferit un atac de panică.
Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor, pompierii au intervenit mai bine de două ore. Au fost salvate celelalte construcții din gospodărie, dar și casa vecinilor.
Cauza probabilă de producere a incendiului a fost scurtcircuitul.
Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:
Publicitate
▪ verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;
▪ nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;
▪ la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;
▪ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;
▪ nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;
▪ nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;
▪ instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;
▪ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.
În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.
Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.
Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.
Secția de Drumuri Naționale din Botoșani a fost pusă pe butuci de o schimbare de organigramă în cadrul CNAIR, ajungând să funcționeze cu patru economiști și un singur drumar, scrie ADEVARUL.
Statul român își pune singur piedică. Iar cel mai bun exemplu este ceea ce se întâmplă la Secția de Drumuri Naționale Botoșani, cea care se ocupă de întreținerea, semnalizarea corespunzătoare, dar și de deszăpezirea drumurilor naționale din nordul României. Adică o muncă vitală pentru circulația în condiții de siguranță pentru zeci de mii de șoferi. Secția de Drumuri Naționale (SDN) Botoșani a fost pusă pe chituci de la 1 aprilie, în urma unei organigrame implementată de CNAIR, care a dorit reorganizarea și probabil eficientizarea activității drumarilor. A ieșit un soi de reorganizare, dar fără urmă de eficientizare. Din contră, CNAIR s-a sabotat singură pe rețeaua de drumuri naționale din nordul extrem al României. Cel puțin asta declară șefii SDN de la Botoșani, disperați că nu mai au cum să-și facă treaba.
Drumarii de la Botoșani decimați și lăsați fără specialiști
Secția de Drumuri Naționale Botoșani a avut probleme de personal încă din anul 2023, atunci când zăpezile de primăvară au făcut ravagii în județ, iar unul dintre angajați a murit din cauza suprasolicitării. Șefii de la SDN Botoșani spun însă că de la 1 aprilie au primit lovitura de grație. Mai precis, conform noii organigrame implementată de CNAIR la nivel central, dar și la nivel teritorial, SDN Botoșani a rămas fără cinci specialiști. Au fost desființate trei posturi de șef de sector și două de șef de formație, toate cinci ocupate de ingineri specialiști în căi ferate, drumuri și poduri. Unii au fost mutați la DRDP Iași. „Începând cu data de 1 aprilie CNAIR a implementat o nouă organigramă atât la nivel central, cât și la nivelul celor din teritoriu. Din patru ingineri de specialitate pentru drumuri pe care îi aveam înainte, acum mai am doar unul activ. Un post nici nu mi l-a mai scos la concurs (…) Acele posturi au fost desființate, ele nu mai există”, declară Dumitru Clipaciuc, șeful SDN Botoșani.
„De pe data de 1 aprilie până astăzi, eu n-am făcut nimic”
În plus, reorganizarea a adus și cazuri paradoxale, de-a dreptul hilare. Adică angajați a căror posturi au fost desființate sunt detașați cu atribuțiile prin alte localități, fără să existe însă posibilitatea că aceștia să le și poată îndeplini. În această situație este și Andrei Bucșă, fost șef de sector și lider de sindicat SDN, care s-a trezit mutat la DRDP Iași. Dar numai pe hârtie. În realitate, locul de muncă este tot la Botoșani, dar fără să aibă posibilitatea de a ieși la muncă în teren. „De pe data de 1 aprilie până astăzi, eu n-am făcut nimic. Eu sunt mutat la Iași, dar cu loc de muncă la Botoșani. În fișa postului am activități pe Iași. Eu m-am prezentat la serviciu, dar SSM-ul (securitatea și sănătatea în muncă) nu mi l-a făcut nimeni și nu pot să ies pe drum. Eu eram responsabil cu SSM la nivel de unitate, dar de la 1 aprilie mi s-a schimbat fișa postului. Deci, de la 1 aprilie, SDN Botoșani nu mai are inspector pe linie de SSM, nu mai avem personal autorizat”, precizează Andrei Bucșă.
Publicitate
Incapabili să mai intervină în cazuri de urgență
În această situație, Secția de Drumuri Naționale Botoșani a ajuns pe chituci. Fără specialiști și coordonatori cu experiență, oamenii de la SDN Botoșani spun că este dificil să mai treacă următoarea iarnă sau să-și mai îndeplinească cum trebuie atribuțiile. Și asta în condițiile în care au aceleași responsabilități, dar fără specialiști în domeniu și cu mai puțini oameni.
„Procedurile nu au fost schimbate, eu oamenii nu îi mai am și zi de zi mă lovesc de aceleași probleme, iar eu când sunt anchetat sunt anchetat conform normativului. De ce nu am luat măsuri conform normativului? (….) Nu am cum să trec următoarea iarnă.(…) Este de datoria mea să atrag atenția că nu mai am personal calificat care să intervină în caz de catastrofe, cum a fost în aprilie 2023 cu acel Cod Roșu. Am avut un coleg decedat, nu am să uit niciodată.(…) Lipsă de personal atunci, lipsă de personal acum”, adaugă Clipaciuc. „A pus SDN pe chituci, nu mai putem să facem nimic”, adaugă și Andrei Bucșă, inginer cu nouă ani de experiență.
Deszăpezire și întreținere drumuri cu economiști
Reprezentanții SDN Botoșani s-au plâns prefectului de Botoșani, în cadrul unei comisii de dialog social, solicitând demersuri pentru remedierea situației. Inginerii de la SDN spun că s-a ajuns la situații absolut aberante, având mai mulți economiști decât drumari. Mai precis, instituția care trebuie să întrețină drumurile și să facă deszăpezirea funcționează cu patru economiști, specialiști în relații publice și un singur inginer drumar.
„La Botoșani au preferat să păstreze specialistul pe relații publice care nu știu ce face, noi funcționăm cu patru economiști și un inginer. Secția de Drumuri funcționează cu patru economiști”, adaugă Andrei Bucșă. Prefectul de Botoșani spune că va prezenta această situație la nivelul CNAIR, mai ales că lipsa specialiștilor și a bunei funcționări a SDN poate pune în pericol siguranța în trafic. „Punctul nostru de vedere este să păstrăm specialiștii pe drumurile din județul nostru, așa cum s-a procedat și în alte județe”, precizează Dan Nechifor, prefectul Botoșaniului.