Connect with us

Eveniment

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2022: când va fi cea mai scurtă zi din an

Publicat

Publicitate

Solstițiul de iarnă 2022 marchează cea mai scurtă zi din an și începutul iernii astronomice. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Solstițiul de iarnă 2022 este în acest an miercuri, 21 decembrie, la ora 23.47, potrivit Observatorului astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”. 

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de Ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Publicitate

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă. Semnificații

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Solstițiul de iarnă 2022. Tradiții și superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun.

Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

sursă: Agerpres

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Accident la Lebăda! Doi bărbați de 50 și 61 de ani, din aceeași mașină, au ajuns la spital

Publicat

Publicitate

Două persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unui accident rutier care a avut loc pe E 85, în dreptul pădurii Lebăda, în urmă cu puțin timp. În eveniment au fost implicate două autoturisme.

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere, una de descarcerare, ambulanța de terapie intensivă mobilă SMURD, o ambulanță SAJ și Poliția. Aceștia au constat faptul că una dintre mașini era în șanț și că nu erau persoane persoane încarcerate. Doi bărbați, de 50, respectiv 61 de ani, din același autoturism, au fost răniți, fiind preluați de echipajele medicale și transportați la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, fiind deconectate bornele bateriilor.

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Burse școlare 2025: Cum vor fi calculate bursele și ce sume vor primi elevii în acest an. Cum se aplică modificările din lege

Publicat

Publicitate

Burse școlare 2025: Bursele de excelență calculate după prevederile din ordonanța” trenuleț” vor fi aplicate abia din anul școlar următor. Cel puțin așa prevede legea învățământului, scrie alba24.ro.

Acestea sunt calculate în funcție de salariul minim. Acesta a fost majorat de la 1 ianuarie 2025 la 4.050 lei (de la 3.700 lei).

Plafonarea acestor burse stabilită prin ordonanța ”trenuleț” ar urma să fie aplicată doar din 1 septembrie, potrivit edupedu.ro.

Legea educației 198/2023, la articolul 10, stabilește că orice modificare sau completare la legea educației se aplică din anul școlar care urmează celui în care sunt făcute schimbările. Este vorba în acest caz de anul școlar 2025-2026, care ar urma să înceapă la 1 septembrie 2025.

Burse școlare 2025: Ce prevede ordonanța ”trenuleț”
Pentru anul școlar 2025 – 2026, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează:

bursă de merit – 450 lei/lună
bursă de reziliență – 300 lei/lună
bursă socială – 300 lei/lună
bursă tehnologică – 300 lei/lună.
Burse școlare 2025. Cuantumul burselor de excelență olimpică pentru anul școlar 2025-2026
Cuantumul lunar al burselor de excelență olimpică I/ internațională și II/națională este diferențiat în funcție de nivelul distincției obținute, după cum urmează:

Publicitate

pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii noiembrie 2024
pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii noiembrie 2024
pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii noiembrie 2024
pentru mențiune, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii noiembrie 2024
bursa de excelență olimpică II/națională este în cuantum de 700 lei/lună.
În 2025, bursele de excelență ar urma să fie calculate în funcție de salariul minim de 4050 lei.

Burse școlare 2025. Cum se acordă bursele de excelență
Bursa de excelență olimpică I se acordă:

elevilor care obțin distincții, respectiv premiile I, II, III sau mențiune ori medalii asimilate acestor distincții, la olimpiadele școlare internaționale
elevilor care obțin locurile I, II și III sau mențiune la campionatele sportive școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației, la Jocurile Olimpice, Jocurile Paralimpice, Jocurile Olimpice de Tineret.
lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției.
Bursa de excelență olimpică II se acordă:

elevilor de gimnaziu și liceu care obțin distincții, respectiv premiile I, II și III la olimpiadele școlare naționale organizate și finanțate de Ministerul Educației.
lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției.
Prin excepție, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an școlar; acest premiu îl primesc inclusiv elevii care beneficiau deja de bursă de excelență olimpică I sau II, de bursă de merit ori de bursă de reziliență, acordată în baza rezultatelor școlare din anul anterior.

Bursele de excelență olimpică se acordă elevilor pe baza unei cereri depuse de părinte/reprezentantul legal/elevul major în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar sau în termen de 15 zile calendaristice de la data obținerii premiului pentru elevii din anii terminali.

Citeste mai mult

Cultura

Expoziția „Anuala artiștilor botoșăneni”, la Galeriile de Artă Botoșani

Publicat

Publicitate

Muzeul Judeţean Botoșani găzduiește, în perioada 10-20 ianuarie 2025, în spațiul Galeriilor de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani, expoziția ,,Anuala artiștilor botoșăneni”. Evenimentul este organizat de Societatea Culturală „Expo-Art” Botoșani și curatoriat de muzeograful Ana Coșereanu și artistul Liviu Șoptelea.

Expoziția reunește pe simeze peste 60 de lucrări realizate în diverse tehnici – pictură (ulei pe pânză, acrilic pe pânză) și grafică, sculptură, artă decorativă, fotografie – create de artiști botoșăneni, atât dintre cei bine-cunoscuți publicului iubitor de artă, cât și artiști care vin pentru prima dată în calitate de expozanți: Dănuț Aconstantinesei, Anca & Alina Albătoaie, Marcel Alexa, Larisa Apostoliu, Aurel Azamfirei, Claudia-Ionela Babii, Silviu Babii, Cristian Bîrzoieș, George Burlacu, Lush Burlacu, Rodica Cojocariu, Mihaela Croitoru, Florentina Dănilă, Mirela Anca Gavriloaie, Florin Grosu, Lila Lungulescu, Iuliana Mațoschi, Dan Mocrei, Carmen Nicolau, Gianina Iuliana Pralea, Florin Prodan, Anca Sofian, Carmen-Ștefania Suceveanu, Liviu Șoptelea, George Șpaiuc, Mihaela Timofte, Constantin Dorel Ungureanu, Hugo Constantin Ungureanu și Ioan Zobu.

Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 12 ianuarie 2025, ora 11.30. Expoziția poate fi vizitată zilnic, în perioada 10-20 ianuarie 2025, între orele 9.00-16.30. Intrarea este gratuită.

Citeste mai mult

Cultura

Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național al Literaturii Române Iași

Publicat

Publicitate

Ziua Culturii Naționale, marcată anual în România și în Republica Moldova pe 15 ianuarie, dată în care se împlinesc 175 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889), este sărbătorită la Muzeul Național al Literaturii Române Iași printr-o serie de evenimente și expoziții speciale.

Evenimente culturale și artistice:

→ La Muzeul „Vasile Pogor” – Casa Junimii, elevi ai Liceului Teoretic „Miron Costin” Iași vor descoperi expoziția permanentă a „casei cu ferestrele toate luminate”, aflând povestea ceasului de aur al poetului Mihai Eminescu, în cadrul unei activități de educație muzeală și literară. Coordonatoare: Iunia-Maria Ștefan.

→ La Muzeul „Mihai Codreanu” – Vila Sonet, va avea loc prima ședință din acest an a Atelierului de lectură Junimea XXI, lectură publică care-l va avea invitat pe poetul Radu Andriescu, fiind transmisă live pe canalul de Youtube al MNLR Iași și pe pagina de Facebook Junimea XXI. Coordonator: Cătălin-Mihai Ștefan.

→ La Muzeul „Nicolae Gane” – Galeria Artei Ieșene, publicul o va întâlni pe Laura Candet, care va picta în timp real, inspirația fiind poezia Dependență de Robert Vladu, în cadrul proiectului Art in Progress. Coordonatoare: Cezara Moraru.

→ La Muzeul „Vasile Pogor” – Casa Junimii, în sala Studio J se va desfășura spectacolul-experiment Laborator coregrafic Cehov – monologul Ninei, susținut de studenți din anul III, specializarea Coregrafie, Facultatea de Teatru – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași. Coordonator: Călin Ciobotari.

Publicitate

Expoziții:

→ Muzeul „Mihai Eminescu”: instalația artistică conceptualizată pe versuri eminesciene Noi, ce din mila Sfântului/ Umbră facem Pământului, organizată în colaborare cu Muzeul Național de Artă Contemporană București și Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași. Curator: Beatrice Panțiru.

→ Muzeul „Mihai Eminescu”: expoziția foto-documentară Eminescu – dramaturg, teoretician, traducător și critic teatral, organizată în oglindă cu Muzeul Brăilei „Carol I”, cu sprijinul Arhivelor Statului Iași. Curator: Laura Terente.

→ Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad: este itinerată expoziția foto-documentară Amintiri din Junimea, expoziție organizată de Muzeul Național al Literaturii Române Iași în colaborare cu Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași. Curator: Lăcrămioara Agrigoroaiei.

Mai multe detalii se găsesc pe site-ul: www.muzeulliteraturiiiasi.ro.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending