Connect with us

Eveniment

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2022: când va fi cea mai scurtă zi din an

Publicat

Publicitate

Solstițiul de iarnă 2022 marchează cea mai scurtă zi din an și începutul iernii astronomice. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Solstițiul de iarnă 2022 este în acest an miercuri, 21 decembrie, la ora 23.47, potrivit Observatorului astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”. 

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de Ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Publicitate

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă. Semnificații

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Solstițiul de iarnă 2022. Tradiții și superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun.

Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

sursă: Agerpres

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

NOVA Apaserv: Începând cu data de 8 iulie se va sista temporar furnizarea apei potabile în comuna Frumușica, cu toate satele componente

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani informează consumatorii că, începând cu data de astăzi, 08 iulie 2025, se va sista temporar furnizarea apei potabile în comuna Frumușica, cu toate satele componente, în vederea refacerii stocurilor din rezervoarele de apă situate în orașul Flămânzi.

Această măsură este necesară pentru a permite echilibrarea sistemului de alimentare și asigurarea unui volum optim de apă în rezervoare, în contextul unui consum ridicat și al condițiilor meteorologice actuale.

„Precizăm că, furnizarea apei va fi reluată imediat ce rezervoarele de înmagazinare vor atinge un nivel optim de umplere.

Ne cerem scuze utilizatorilor pentru disconfortul creat și mulțumim pentru înțelegere!”, a transmis conducerea Nova Apaserv.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Măcelul pornit de la propagandă, două înmormântări și o crâșmă închisă. Cronica sfâșietoare a uciderii evreilor din Dorohoi

Publicat

Publicitate

Pe 1 iulie 1940, târgul Dorohoiului a fost martorul unui masacru greu de imaginat. O unitate a armatei române, umilită și intoxicată cu propagandă antisemită, s-a dezlănțuit ucigând zeci de evrei nevinovați, devastând și dedându-se la atrocități, relatează Adevărul

Era 1 iulie 1940. În târgul Dorohoiului, un orășel cochet și destul de prosper din ținutul Botoșanilor, viața părea că-și urmeză cursul. Era luni, zi de lucru. Negustorii își deschideau prăvăliile, copiii mergeau la școală, funcționarii la birouri, iar băieții de prăvălie se străduiau să-și îndeplinească bine sarcinile. Dorohoiul era un oraș dominat de comerțul evreiesc. Aici trăia o comunitate de aproape 6.000 de evrei, adică aproape 40% din populația târgului, după cum arată statisticile din anii ’30.

În ciuda aparențelor și a impresiei de firesc, nori negri începeau să se adune deasupra orașului. De două zile era vânzoleală mare la frontieră. România Mare încetase să mai existe. Prin pactul Ribbentrop-Molotov, nazismul și comunismul și-au dat mâna, începând împărțirea Europei după preferințe și interese. Bucovina de Nord și Basarabia au căzut primele, fiind invadate la 29 iunie de Armata Roșie. Regimente românești, cu soldați frustrați, debusolați și umiliți, se retrăgeau de la posturile lor din ținuturile ocupate, mânați de la spate de oamenii lui Stalin Odată cu ei, cârduri de refugiați, flămânzi, speriați, îngrijorați de ziua de mâine. De două zile, Dorohoiul devenise locul prin care toți acești oameni mânați de teamă sau cuprinși de furie oarbă se răspândeau care încotro. Pe 1 iulie 1940, în deal, la cimitirul evreiesc, era înmormântare. Un simbol lugubru a ceea ce avea să se întâmple către sfârșitul zilei.

De la cimitir la cârciumă

Pe 29 iunie 1940, prin Dorohoi trecuse deja un convoi de unități militare retrase din zona Hotinului și din nordul Basarabiei. Pe 30 iunie, la Dorohoi a ajuns și Regimentul 3 Grăniceri din Basarabia, Regimentul 8 Vânători de la Cernăuți, Regimentul 29 Infanterie, dar și Regimentul 16 Artilerie din zona Herței. Aceștia din urmă erau cei mai frustrați și mai umiliți. Tocmai fuseseră hărțuiţi și atacaţi de trupele sovietice care intraseră în Herța. Statutul regiunii era incert, fiind disputat atât de partea română, cât și de cea sovietică. Până la urmă, sovieticii s-au impus cu forța. La 29 iunie 1940, tancurile rusești au intrat în Herța, însă soldații români au refuzat să predea orașul. Rușii au deschis focul.

Printre cei uciși se afla și căpitanul Ioan Boroș, comandantul Bateriei I din Regimentul 16 Artilerie. În apărarea lui a sărit soldatul evreu Iancu Solomon, care a fost și el ucis. „Iancu Solomon s-a așezat din proprie inițiativă, în fața căpitanului, ca să-l apere“, precizau documentele vremii. Ambii au fost aduși pentru a fi înmormântați la Dorohoi. Căpitanul Boroș avea să fie înmormântat în cimitirul creștin, iar soldatul Iancu Solomon, în cel evreiesc. Cele două cimitire erau față în față, unul peste drum de celălalt. Lucrurile păreau să meargă normal – doar aparent.

Evreii au fost atacați în mai multe părți ale Europei FOTO getty images
Evreii au fost atacați în mai multe părți ale Europei FOTO getty images

La Trestiana, pe atunci un cartier situat la intrarea în oraș, un grup de soldați supărați încercau să intre într-o cârciumă deținută de o familie de evrei, Fișel și Etty Cărbunaru. Frustrați că localul era închis, soldații au intrat cu forța și l-au luat pe proprietar la bătaie. „În acest timp, în stânga drumului Dorohoi-Trestiana, unde ne aflam noi, la o cârciumă am auzit zgomote și țipete. Cum eu eram călare, m-am dus imediat acolo și fără a intra în cârciumă am văzut cum ostași grăniceri de la unitățile ce cuprindeau pe toți acei răzlețiți din retragere devastau cârciuma și câțiva loveau pe cârciumar scoțându-l afară din cârciumă“ , arată un martor, citat și de Radio France International. Câțiva soldați trag câteva focuri de armă. Acele împușcături răzlețe au declanșat iadul de la Dorohoi.

Publicitate

„Bagă-i baioneta în partea stângă”

Fișel Cărbunaru, proprietarul cârciumii din Trestiana, a fost omorât în bătaie. Soldații din Regimentul 3 Grăniceri și cei din Regimentul 8 Artilerie vor fi implicați în ceea ce va urma, arată rapoartele oficiale. După ce l-au bătut pe cârciumar, soldații se răspândesc prin oraș și încep să ia la bătaie și chiar să împuște pe toți evreii pe care-i întâlneau pe stradă. Focurile de armă de la Trestiana i-au alertat și pe soldații din cimitir, cei aflați la înmormântarea căpitanului Boroș. Așa cum arată raportul procuraturii, aceștia s-au speriat că sunt atacați de ruși, scrie Adevărul.

„ În ziua de 1 iulie 1940, se făcea la cimitirul creștinesc înmormîntarea rămășițelor pămîntești ale căpitanului Boroș, iar evreii erau la cimitirul lor și înmormîntau pe un ostaș evreu. La un moment dat s-a auzit o detunătură de armă, urmată de o salvă. Asistența, fiind la înmormîntarea unui ofițer, a crezut că este salva de onoare dată ofițerului căzut la datorie; dar focurile începură să se înmulțească și atunci dîndu-se seama că nu e o simplă salvă, s-a produs o panică de nedescris, lumea crezînd că au venit rușii“, se arată în raportul procurorului delegat Filaret Săhleanu către procurorul general, privind incidentele de la Dorohoi.

Năuciți de propaganda care-i desemna pe evrei drept oamenii sovieticilor, ostașii au crezut că cei din cimitirul evreiesc sunt mână în mână cu rușii. Mai ales că la înmormântarea tânărului soldat evreu se aflau și câțiva militari de origine evreiască, veniți să-i acorde ultimul onor. Așa că au pus mâna pe arme și au năvălit în cimitirul evreiesc. I-au dezarmat pe cei câțiva soldați evrei. I-au mânat la marginea unui gard și i-au împușcat fără milă. Apoi s-au apucat să omoare și pe toți civilii din cimitir.

„Eram circa 30 de evrei. Pe la ora 19 a venit un grup de ostași în fruntea cărora era un ofițer ce purta pelerină de ploaie și favoriți, cu un pistol în mână, ne-a întrebat dacă avem armament și apoi ne-au scos afară prin poarta de la deal care dă în șoseaua Dorohoi-Vârful Câmpului. Ajunși în șosea, un ostaș a întrebat pe un ofițer unde să ne culce și atunci dânsul a spus: «Peste drum». Am fost mânați până peste drum pe zonă și focurile au început asupra noastră“, a precizat Iosif Davidovici, un martor rămas în viață, citat la rândul său de Radio France International.

Au fost uciși inclusiv bătrâni și femei. „Atunci, cu lovituri de armă, am fost împinși peste șanț. Eu văzând că ne omoară cu loviturile de armă peste cap, l-am luat pe bătrânul Leibiș Blonder de mână și am trecut șanțul. Cum am ajuns pe partea cealaltă s-a auzit o împușcătură și bătrânul lovit din spate a căzut jos. Văzând că bătrânul a căzut și că soldații au început să tragă în grămadă, m-am aruncat jos lângă Blonder. Am auzit un soldat spunând: «Uite, jidovu’, dă din picioare». Altul a răspuns: «Bagă-i baioneta în partea stângă!»“, continua mărturisirea Iosif Davidovici.

„Violențe, jafuri și chiar violuri”

Așa cum mărturisesc rapoartele comunității evreiești de la acea vreme, dar și cele ale procuraturii, a început o adevărată vânătoare de oameni la Dorohoi. Dezlănțuiți, soldații din grupurile 3 Grăniceri și 8 Artilerie au intrat prin casele evreilor, spărgând, jefuind, ucigând pe cine găseau fără apărare. Au fost omorâți inclusiv copii. Cea mai afectată zonă a fost cea de nord-vest. „Focul s-a întins imediat la periferia de N.V. a orașului, soldații pătrunzînd prin casele evreiești și împușcînd tot ce erau prin ele“, se arată în raportul procuraturii din 4 iulie 1940. Reprezentanții comunității evreiești spun că au avut loc și violuri îndreptate împotriva evreicelor. „A început o vânătoare de oameni, în care au fost uciși atât unii dintre evreii care se adăposteau în cimitir, cât și dintre cei care se aflau în oraș. Toate aceste execuții sumare au fost acompaniate de alte violențe, jafuri și chiar violuri“, precizează reprezentanții comunității evreiești.

Nici copiii nu erau cruțați FOTO getty images
Nici copiii nu erau cruțați FOTO getty images

Sunt mărturii de coșmar. Se spune că Eli și Feica Rizel, doi evrei în vârstă, au fost omorâți după ce le-au fost tăiate urechile. Soldaților li s-au alăturat și antisemiții din oraș, derbedei care doreau să jefuiască. Bercu Aclipei, un evreu despre care știau că are ceva avere, a fost prins și pus să le arate unde ascunde banii. După ce le-a predat întreaga avere, a fost împușcat. O tânără evreică a fost împușcată după ce a scos capul la geam, în așteptarea logodnicului. Mulți evrei au scăpat cu viață fiindcă au fost ascunși sau protejați de vecinii lor, români. Plutonierul Cehan a salvat familia Salzberg, iar Julieta Comănescu pe Lupu Jager, scrie Adevărul.

Ofițerii și românii de bună credință din Dorohoi erau scandalizați de ceea ce se întâmpla. Trăiau de două generații alături de evrei, în pace și armonie. Tocmai de aceea, locotenentul Isăceanu de la Regimentul 29 Infanterie a luat atitudine. A strâns un detașament mixt și a intervenit pentru a stopa măcelul. La rândul său, căpitanul Herghelegiu a organizat o patrulă și a amenințat cu pistolul pe cei care continuau jafurile. În cele din urmă, atitudinea acestor ofițeri, dar și organizarea detașamentelor de apărare a orașului au reușit să oprească jafurile și distrugerile. La sfârșitul zilei, zeci de evrei zăceau uciși. Numeroase case au fost jefuite, distruse, vandalizate. Cifrele diferă. În raportul procurorului Filaret-Săhleanu se arată că au fost uciși 52 de evrei pe 1 iulie 1940. La rândul său, procurorul militar de pe lângă Curtea Marțială a Comandamentului Garoafa, căpitanul Mihail Dulcă, alături de medicul Enăchescu dar și alți oficiali au consemnat că au fost identificate 50 de cadavre dintre care: 34 de bărbați, 11 femei și 5 copii.

La adăpost, cu icoana pusă-n geam

La prima vedere, măcelul de la Dorohoi pare un act spontan. Soldații și-au vărsat frustrarea retragerii umilitoare, fără luptă, pe evreii nevinovați. În raportul procurorului Săhleanu se precizează însă că a existat bănuiala că pogromul a fost premeditat. Mai precis, cu o zi înainte, românii au fost sfătuiți să pună icoane în geam, tocmai pentru a fi evitate acele case. În plus, ar fi existat localnici din Dorohoi care le-ar fi arătat soldaților casele evreilor, mai ales ale celor cu stare. Focurile de armă ale soldaților de la Trestiana ar fi fost doar un semnal, pentru începerea măcelului. În plus, mărturiile arată că autoritățile locale nici nu și-au bătut capul să intervină în vreun fel în favoarea localnicilor evrei. La rândul lor, jandarmii din Dorohoi au fost acuzați că nu s-au implicat, ba mai mult, ar fi avut o atitudine de încurajare a soldaților dezlănțuiți. În plus, în rândul armatei s-a zvonit că timp de 24 de ore au voie să ucidă evreii, fără repercusiuni.

„Probabil că fusese oarecare înțelegere între soldați, deoarece focul s-a întins imediat la periferia de N.V. a orașului, soldații pătrunzînd prin casele evreiești și împușcînd tot ce erau prin ele. Semnificativ este faptul că unele case creștinești aveau în geamuri icoane creștine sau aveau pe pereți cruci făcute de diferite boieli, acestea ca indiciu că acolo locuiesc creștini și în consecință să nu se tragă. Probabil că au venit înainte vreo cîțiva soldați și au anunțat ce se va întîmpla. Ne lipsesc date precise pentru această împrejurare, deoarece primele cercetări au fost făcute de către Comandantul Militar prin Președintele Curții Marțiale, care a fost însoțit la această cercetare numai de către Domnul Procuror Alexandru Scripcă și organele Poliției. În urma acestei cercetări, constatîndu-se că învinuiții erau militari, cercetările au rămas în sarcina organelor militare“, preciza Filaret Săhleanu.

Există însă o serie de întrebări fără răspuns. Dacă toți românii erau înțeleși cu armata, de ce mulți evrei au fost salvați tocmai de vecinii lor? Mai mult decât atât, ofițerii români, împreună cu localnici, civili sau militari au intervenit pentru oprirea atacurilor. Probabil adevărul este undeva la mijloc. Probabil doar trupele aflate în retragere s-au înțeles pentru un atac, cu complicitatea doar a unei părți infime a comunității dorohoiene, relatează Adevărul.

Propagandă, antisemitism și frustrarea unui stat eșuat

Pogromul de la Dorohoi a făcut parte dintr-o serie neagră de incidente grave antisemite în România anilor ’40. La un an distanță, au fost măcelăriți evreii din Iași. Mai apoi, în timpul rebeliunii legionare au fost uciși evreii din București. În 1941, evreii din Dorohoi au fost deportați în Transnistria.

Cum s-a ajuns la măcelul de la Dorohoi? În primul rând, din cauza propagandei antisemite în rândul armatei. Dictatura lui Carol al II-lea se afla într-o criză profundă. România pierduse două teritorii importante fără luptă, în timp ce un rege slab și o camarilă pusă pe căpătuială se țineau cu dinții de putere. Pentru a reuși să se mențină în fruntea statului, dar și pentru a nu dispărea România de pe hartă, Carol al II-lea a încercat să intre pe sub pielea lui Hitler. Pentru a deflecta atenția soldaților, în special, de la umilințele încasate, fără luptă, de statul român, regimul carlist a găsit „țapul ispășitor“: evreii. Au fost prezentanți de propagandă drept oameni ai bolșevicilor.

În Telegrama către Marele Stat Major din 2 iulie este explicat ce s-a întâmplat la Dorohoi. Grănicerii îndoctrinați au căutat să se răzbune pe evrei. „Telegrama Nr. 11310 Gorun Către Marele Stat Major, Secția II În dimineața de 2 iulie, Reg. 3 grăniceri pază, venind din Basarabia, unde a avut dificultăți foarte mari cu evreii de la nord de Prut, trecând prin Dorohoi, s-au răzbunat. Au împușcat mortal 40 și au rănit 15. S-au devastat câteva prăvălii. Liniștea a fost restabilită imediat cu ofițerii și trupa. Regimentul 3 pază nu are nici o pierdere. Comunicarea o face colonelul Haluga, șeful de stat major al lui Ghiocel. D.O. Șeful de stat major Generalul Tătăranu“, se arată în document. Comandanții trupelor vinovate de pogromul de la Dorohoi nu au fost niciodată deferiți Curții Marțiale. Soldații și ofițerii implicați au primit doar pedepse administrative, de scurtă durată.

Sursa: Adevărul

Citeste mai mult

Eveniment

O familie din Zăicești a fost la un pas să rămână fără casă după ce scuterul electric dintr-o magazie a luat foc

Publicat

Publicitate

Casa unei familii din localitatea Zăicești a fost în pericol în această dimineață, din cauza unui incendiu izbucnit de la un scuter electric.

 

Din fericire, flăcările au fost observate la timp de către vecini, care i-au alertat imediat pe proprietari.

 

La caz au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu două autospeciale de stingere. Au ars anexa în care se afla motoscuterul și o parte din acoperișul locuinței, salvatorii reușind să limiteze extinderea flăcărilor la restul casei.

 

Publicitate

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu cauzate de vehicule electrice, ISU Botoșani recomandă respectarea câtorva măsuri:

 

-Folosește doar încărcătorul original. Încărcătoarele incompatibile pot cauza supraîncălzirea bateriei și, implicit, incendii.

 

-Nu lăsa scuterul la încărcat nesupravegheat. Evită să încarci scuterul peste noapte sau atunci când nu ești acasă.

 

-Nu expune scuterul la căldură excesivă. Evită parcarea scuterului în soare puternic sau în apropierea surselor de căldură

 

-Inspectează regulat bateria și cablurile

 

-Nu modifica instalația electrică.

Citeste mai mult

Educație

Definitivat 2025: Peste 9.500 de candidați susțin proba scrisă

Publicat

Publicitate

Proba scrisă din cadrul examenului național pentru definitivare în învățământ – sesiunea 2025 se va desfășura marți, în 42 de centre – câte unul în fiecare județ.

Potrivit Ministerului Educației, sunt așteptați să participe cei peste 9.500 de candidați (dintr-un total de peste 9.900 înscriși), care au îndeplinit cumulativ următoarele condiții:

* au efectuat un stagiu de predare în specialitate de cel puțin un an;

* dețin calificativul ‘Bine’ sau ‘Foarte bine’ pentru anul școlar în curs;

* au avut cel puțin 8 media aritmetică a notelor obținute la cele două inspecții la clasă și la evaluarea portofoliului profesional, dar note nu mai mici de 7 la fiecare din probele respective.

Accesul candidaților are loc în intervalul 7:30 – 8:00, pe baza unui act de identitate valabil – carte de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin de identitate – ori, în lipsa acestuia, pașaportul în termen de valabilitate.

Publicitate

Proba începe la ora 9:00 și are o durată de 4 ore, cu posibilitatea prelungirii cu 1 – 2 ore în anumite situații speciale (exemple: pentru candidații nevăzători, ambliopi sau cu anumite deficiențe de vedere sau în situația în care proba se desfășoară prin dictarea conținutului acesteia de către un candidat cu anumite deficiențe, către un profesor asistent, de altă specialitate decât cea la care se desfășoară proba respectivă), precizează Ministerul Educației.

Elaborarea subiectelor pentru cele 99 discipline, traducerea acestora în limbile minorităților naționale la solicitarea candidaților, elaborarea baremelor de evaluare și afișarea acestora, după susținerea probei scrise, sunt asigurate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare.

După finalizarea probei scrise, subiectele și baremele de evaluare se vor afișa pe pagina web dedicată (ora 15:00) și la avizierele centrelor de examen.

Disciplinele de examen/specializările cu cel mai mare număr de candidați care pot susține proba scrisă sunt: învățământ preșcolar în limba română (2.518 candidați), învățământ primar în limba română (1.632), educație fizică și sport (751) și consiliere psihopedagogică (408).

Toate spațiile alocate examenului (sălile în care se desfășoară proba scrisă, precum și sălile în care își desfășoară activitatea comisiile de examen, comisiile de evaluare a lucrărilor scrise și comisiile de soluționare a contestațiilor etc.) sunt monitorizate audio-video.

Lucrările scrise vor fi evaluate digitalizat în centre constituite la nivel național pe discipline.

Primele rezultate vor fi afișate în data de 15 iulie, în centrele de examen și pe pagina de internet a examenului.

Contestațiile se depun la centrele de examen în zilele de 15 iulie (până la ora 20:00) și 16 iulie (până la ora 12:00). Ele pot fi depuse și online la adresele de e-mail comunicate de inspectoratele școlare prin afișarea la sediul centrelor de examene în ziua susținerii probei scrise.

Rezultatele finale se afișează la centrele de examen și pe site în data de 21 iulie. Acestea vor fi validate prin ordin de ministru în perioada 24 iulie – 14 august.

Media minimă de promovare a examenului este 8 (opt). Cadrele didactice care promovează examenul dobândesc dreptul de practică în învățământul preuniversitar. Prin accesul la definitivarea în învățământ, cadrele didactice trec de etapa de debutant și pot intra pe o rută ascendentă de profesionalizare, potrivit MEC.

Examenul național pentru definitivare în învățământ poate fi susținut fără taxă de cel mult 3 ori.

Având în vedere prognoza meteorologică anunțată pentru ziua de marți, 8 iulie (caniculă), Ministerul Educației și Cercetării a solicitat inspectoratelor școlare județene să ia măsuri specifice pentru a asigura condiții de organizare/desfășurare adecvate acestei situații.

În acest sens, în spațiile destinate probei scrise trebuie să existe sisteme de climatizare corespunzătoare, apă potabilă pentru candidați și membrii comisiilor, precum și asistență medicală pe întreaga durată a probei. De asemenea, se pot lua orice alte măsuri de ordin logistic, în interiorul cadrului formal aprobat, pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare.

Marți, în intervalul orar 8:00 – 17:00, Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziție linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind desfășurarea probei scrise. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending