Connect with us
Publicitate

Eveniment

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2022: când va fi cea mai scurtă zi din an

Publicat

Publicitate

Solstițiul de iarnă 2022 marchează cea mai scurtă zi din an și începutul iernii astronomice. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Solstițiul de iarnă 2022 este în acest an miercuri, 21 decembrie, la ora 23.47, potrivit Observatorului astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”. 

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.

Publicitate

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de Ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Publicitate

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă. Semnificații

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

Publicitate

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

Publicitate

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Solstițiul de iarnă 2022. Tradiții și superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun.

Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

sursă: Agerpres

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Actualitate

Guvernul a stabilit numărul de locuri disponibile pentru școlarizarea elevilor și studenților pentru anul școlar următor

Publicat

Publicitate

Guvernul a stabilit numărul de locuri disponibile pentru școlarizarea copiilor, elevilor și studenților pentru anul școlar/universitar 2024-2025, inclusiv pentru etnici români din afara granițelor, cetățeni români cu domiciliul stabil în străinătate și pentru cetățeni străini în baza documentelor bilaterale în vigoare și a angajamentelor unilaterală, informează alba24.ro.

Astfel, printr-o hotărâre au fost stabilite numărul de locuri disponibile pentru școlarizarea copiilor, elevilor și studenților pentru anul școlar/universitar 2024-2025, inclusiv pentru etnici români din afara granițelor, cetățeni români cu domiciliul stabil în străinătate și pentru cetățeni străini în baza documentelor bilaterale în vigoare și a angajamentelor unilaterale.

Potrivit unui comunicat al Executivului, cifra totală de școlarizare pentru învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2024 – 2025, cu excepția învățământului preuniversitar militar, se menține la nivelul celei aprobate pentru anul școlar 2023-2024. Cifrele de școlarizare propuse cuprind locuri pentru minori care solicită sau au dobândit o formă de protecție în România, respectiv locuri pentru minori apatrizi a căror ședere pe teritoriul României este oficial recunoscută.

Publicitate

Cifrele de şcolarizare pentru anul şcolar / universitar 2024-2025
Astfel, pentru educația timpurie (creșe și grădinițe) este alocat un număr de 665.000 locuri.

Pentru învățământul primar sunt prevăzute 933.000 locuri, iar pentru învățământul gimnazial cu frecvență la zi sunt prevăzute 813.000 locuri.

Pentru învățământul liceal – clasa a IX-a sunt prevăzute 134.000 de locuri pentru învățământul de zi, la care se adaugă 9.500 de locuri pentru învățământ seral şi cu frecvență redusă. Totodată, 16.000 de locuri sunt alocate pentru clasa a XI-a, învățământ seral.

Publicitate

Pentru învățământul profesional, anul I, sunt finanțate 60.000 locuri și 600 de locuri pentru stagii de pregătire practică. Pentru învățământul terțiar non-universitar (postliceal) sunt prevăzute 35.911 de locuri.

Pentru învățământul de artă, nivel primar și gimnazial, sunt prevăzute 21.500 de locuri; pentru învățământul sportiv, nivel primar și gimnazial: 15.500 de locuri; pentru învățământul sportiv suplimentar –cluburi sportive școlare: 53.000.

Pentru învățământul obligatoriu cu frecvență redusă, nivel primar și gimnazial și programului „A doua şansă”, inclusiv cel organizat în penitenciare, sunt finanţate 30.000 de locuri.

Publicitate

Pentru învățământul special pentru copii și elevi cu deficiențe și/sau boli cronice din cadrul unităților de învățământ și/sau a unităților sanitare sunt finanțate 30.450 de locuri.

Pentru învățământul superior/granturi de studii au fost alocate un număr de 113.078 de locuri, din care 68.092 de locuri pentru studii universitare de licență, 36.164 pentru studii universitare de master, 3.422 pentru studii universitare de doctorat, iar 5.400 pentru rezidențiat.

Pentru românii de pretutindeni, sunt prevăzute 1.900 de locuri pentru învățământul preuniversitar, respectiv 7.065 de locuri pentru învățământul superior cu un număr total de luni-bursă de 800.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Patriarhul Daniel, mesaj pentru Duminica Mironosițelor numită și Duminica femeilor creștine

Publicat

Publicitate

Patriarhul României a transmis un mesaj cu ocazia Duminicii Mironosițelor numită și Duminica femeilor creștine. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel elogiază curajul mironosițelor, pe care le oferă model femeii de azi și le mulțumește „tuturor bunicilor, mamelor și surorilor, care L-au mărturisit pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în viața noastră”.

Totodată, Patriarhul Daniel le menționează cu recunoștință pe femeile care lucrează în unităţi medicale, centre sociale, centre de zi și așezăminte rezidențiale, servicii de îngrijire la domiciliu, unde aduc alinare bolnavilor, încurajare celor săraci şi singuri.

Textul integral:

Publicitate

Sfintele Femei Mironosițe – mărturisitoare ale Învierii Domnului

Hristos a înviat!

În Duminica a treia după Paști, numită și Duminica Mironosițelor, le cinstim pe Sfintele Femei Mironosițe, întrucât acestea reprezintă modele de curaj, credință și smerenie în Biserică.

Împreună cu Sfinții Apostoli, ucenițele Domnului L-au urmat pe Mântuitorul Hristos, atunci când vestea Evanghelia Împărăției cerurilor, contribuind prin slujirea lor la lucrarea Sa misionară. Unele dintre acestea au fost martore ale Pătimirilor și ale Învierii Sale din morți. Astfel, în prima zi a săptămânii, duminică, dis-de-dimineață, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iosif/Iosie (numită și Maria lui Cleopa) și Salomeea (soția lui Zevedeu și mama celor doi fii, Iacov și Ioan) au mers la mormântul lui Iisus, ca să ungă Trupul Său, după obiceiul iudaic, arătând astfel o prețuire deosebită, prin mirurile sau uleiurile aromate, de mare preț.

Publicitate

Întrucât ele au fost primele persoane care au primit de la îngeri vestea că Hristos Cel răstignit a înviat din morți, au devenit mărturisitoare curajoase ale Învierii Domnului. Alături de Maica Domnului, Ioana (soția lui Cuza, un ispravnic al regelui Irod), Suzana, Marta și Maria (surorile lui Lazăr) și toate celelalte femei sfinte înscrise în calendarul Bisericii reprezintă icoane ale femeilor creștine, care, atât în familii sau în mănăstiri, cât și în spitale sau în alte instituții, își împlinesc vocația de a fi vestitoare ale Luminii lui Hristos, într-o lume marcată de suferință sufletească și trupească.

Dacă duminica trecută, în 12 mai 2024, Biserica Ortodoxă Română a sărbătorit Ziua Națională a Familiei, astăzi cinstește Duminica Femeilor creștine, pentru a evidenția misiunea femeilor creștine în Biserică și în societate. Prin urmare, le mulțumim tuturor bunicilor, mamelor și surorilor, care L-au mărturisit pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în viața noastră, care ne-au insuflat dragostea pentru El și pentru Biserica Sa, precum și tuturor celor care contribuie la educația creștină a copiilor, la îngrijirea bolnavilor și la buna desfășurare a vieții sociale.

În anul 2024, proclamat în Patriarhia Română ca fiind An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor, le menționăm cu recunoștință pe toate femeile care lucrează în unităţi medicale, centre sociale, centre de zi și așezăminte rezidențiale, servicii de îngrijire la domiciliu, unde aduc alinare bolnavilor, încurajare celor săraci şi singuri. Sprijinul emoțional, compasiunea, înțelegerea și comunicarea eficientă între bolnav, familia acestuia și personalul medical sunt condițiile principale pentru a spori vindecarea celor suferinzi. Ceea ce astăzi oferă tot mai puțin familia și instituțiile statului trebuie oferit de slujitorii Bisericii, deoarece vindecarea sufletului facilitează vindecarea trupului.

Publicitate

Cu prilejul Duminicii Mironosițelor și al sărbătorilor închinate Femeilor creștine și Familiei, aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra femeilor creștine, evlavioase și harnice, felicitându-le și dorindu-le ani mulți, cu sănătate, bucurie și ajutor de la Dumnezeu, spre vestirea Învierii lui Hristos, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre.

† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

FOTO: Oana Nechifor

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții Andronic și Iunia

Publicat

Publicitate

Sfinții Andronic și Iunia sunt modele de urmat pentru familiile creștine, „soți întru robie’. Ei se numără printre cei 70 de apostoli. Sfinții Andronic și Iunia sunt făcători de minuni. Sunt considerați a fi cei mai vestiţi dintre apostoli, de către Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru faptele lor minunate. Dar Sfinții Andronic și Iunia nu sunt atât de cunoscuți printre credincioși pe cât ar trebui. Ei au luptat împotriva păgânilor. Și s-au dovedit a fi vindecători, prin Sfântul Duh, de toate bolile și suferințele.

Misionari pe viață. Despre Sfântul Andronic se știe că a fost rudă cu Sfântul Apostol Pavel. A propovăduit cuvântul Mântuitorului şi a luptat întreaga viață împotriva închinării la idoli. Sfântul Andronic a fost hirotonit episcop al Panoniei, fără a deține un loc special pentru tronul episcopal. Așa se face că s-a dedicat călătoriilor cu scop de predică, în toată regiunea, alături de soția lui, Iunia, ca ajutor de nădejde. Este pomenit în Biserică atât pe 17 mai, cât și pe 30 iulie și la 4 ianuarie, când sunt cinstiți toți cei 70 de apostoli. Cărțile sfinte vorbesc despre Sfânta Iunia ca fiind „mult-minunată, moartă pentru lume’ și că „viețuia numai pentru Hristos’. Cei doi au reușit să atragă la credința creștină mulți păgâni, au ridicat biserici, au dărâmat temple ale idolilor și au vindecat mulți oameni de nelecuit până atunci.

Au trecut la cele veșnice ca niște adevărați mucenici, iar moaștele lor au fost găsite în apropiere de Constantinopol, lângă poarta Evghenia, loc unde, peste ani, a fost ridicată o biserică. Pentru faptele lor minunate au fost pomeniți de însuși Sfântul Apostol Pavel în Epistola către romani, numindu-i „soți în robie, vestiți între apostoli, care şi mai înainte de mine au fost în Hristos’. Pe de altă parte, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea despre Sfânta Iunia: „Ce mare e înțelepciunea acestei femei, spre a fi socotită vrednică a fi chemată una dintre apostoli!’. Au rămas în inimile credincioșilor drept vindecători ce aveau și harul scoaterii demonilor din om.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 16 mai 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 16 mai 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 16 mai 2024:

Loto 6/49: 24, 22, 43, 26, 16, 37

Publicitate

Loto 5/40: 30, 12, 27, 15, 25, 21

Noroc: 2, 4 ,2, 1, 5 , 5, 0

Noroc Plus: 7, 7, 8, 8, 6, 1

Publicitate

Super Noroc: 6, 1, 1, 5, 3, 4

Joker: 18, 41, 9, 4, 6 +8

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending