95 la sută dintre familiile vulnerabile se află în situaţia de a nu putea acoperi nevoi de bază, cum ar fi medicamente sau consultaţii medicale copilului, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, facturile cu utilităţile locuinţei sau cheltuieli legate de educaţia celor mici.
Majoritatea covârşitoare (95%) a familiilor vulnerabile se află în situaţia de a nu putea acoperi nevoi de bază, cum ar fi medicamente sau consultaţii medicale pentru o problemă de sănătate a copilului, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, facturile cu utilităţile locuinţei (curent electric, gaze, telefonie, internet), cheltuieli legate strict de educaţia copiilor (transportul copiilor între casă şi şcoală, rechizite, manuale), pe fondul crizei socio-economice.
Datele anchetei realizate de Salvaţi Copiii România arată că 96% dintre aceste familii au indicat printre sursele de venit transferurile sociale (alocaţii, indemnizaţii, burse şi ajutoare sociale); pentru mai mult de 1 din 10 gospodării (12%) aceste beneficii reprezintă unica sursă de venit. De Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului, Organizaţia Salvaţi Copiii România recomandă autorităţilor să identifice şi să implementeze de urgenţă măsuri prin care să se asigure că impactul crizei economice nu va fi decontat de copiii care deja se confruntă cu anumiţi factori de vulnerabilitate: 41,5% dintre copiii din România, adică 1,5 milioane de copii, sunt afectaţi de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supravieţuirea sau un trai decent, de izolarea socială şi educaţională, de lipsa de acces la nutriţie în acord cu vârsta şi nevoile biologice ale copilului şi la servicii socio-educaţionale şi de sănătate de calitate.
Ancheta realizată de Salvaţi Copiii România în perioada 21 – 31 octombrie 2022, în rândul familiilor beneficiare ale programelor organizaţiei (peste o treime dintre gospodăriile cuprinse în eşantion (38%) au 3 sau mai mulţi copii, 8 % având 5 sau mai mulţi copii) mai relevă că 19% dintre gospodării primesc sume de bani de la rudele care muncesc în străinătate, iar pentru 5% aceste sume reprezintă unicul venit al familiei (exceptând transferurile sociale). Pentru 98% dintre gospodării, cheltuielile s-au majorat. Peste o treime din gospodării (34%) se bazează (şi) pe venituri din munca ocazională, iar pentru aproape o cincime din eşantion (18%) aceste venituri sunt unica sursă de bani a familiei (exceptând transferurile sociale). Mai mult decât atât, 14% din gospodării se bazează doar pe munca ocazională a unui singur membru al familiei.
În ceea ce priveşte pensiile, ele se numără printre sursele de venit ale 18% dintre gospodării, pentru 4% reprezentând sursă unică (exceptând celelalte transferuri sociale), iar în cazul a 3% o singură pensie reprezintă unicul venit al familiei. Jumătate dintre gospodării încearcă să facă economii la utilităţi şi alimente, aspect care riscă să afecteze bunăstarea copiilor.
Publicitate
În acelaşi timp, este îngrijorător faptul că, în contextul socioeconomic actual, şi cheltuielile legate de educaţie şi sănătate copiilor sunt diminuate în multe familii pentru a face faţă valului de scumpiri. În ceea ce priveşte alte cheltuieli pe care familiile le reduc sau la care renunţă, cel mai frecvent indicate sunt vacanţele/activităţile de timp liber şi renovarea locuinţei.
În ceea ce priveşte evoluţia veniturilor familiei faţă de toamna anului trecut, două din cinci gospodării (40%) spun că au venituri mai mici, pentru un procent similar (41%) veniturile sunt la fel, în timp ce doar 18% dintre familiile din eşantion se bucură de venituri majorate.
Doar 5% dintre gospodăriile vulnerabile nu se află în situaţia de a nu putea răspunde unor categorii de nevoi esenţiale – medicamente sau consultaţii medicale pentru o problemă de sănătate a copilului/copiilor, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, achitarea facturilor cu utilităţile locuinţei (curent electric, gaze, telefonie, internet) , cheltuieli legate strict de educaţia copiilor (transportul copiilor între casă şi şcoală, rechizite, manuale), cheltuieli legate de implicarea copiilor în activităţi extraşcolare şi oferirea de cărţi, jocuri sau jucării, îmbrăcăminte/încălţăminte adecvate pentru copii şi îmbrăcăminte/încălţăminte adecvate pentru adulţii din familie.
La întrebarea privind evoluţia cheltuielilor familiei, doar 15 dintre familiile din eşantion (2%) au menţionat că nivelul acestor cheltuieli nu ar fi crescut. În schimb, pentru 98% dintre gospodării, cheltuielile s-au majorat.
Analizând răspunsurile la întrebările privind categoriile de cheltuieli care s-au majorat, se observă că cele mai multe gospodării sunt nevoite să cheltuiască mai mult pentru utilităţi şi alimente, urmate de sănătate (medicamente şi controale medicale) şi educaţie (transport spre şi dinspre şcoală, rechizite şi manuale).
Pentru a putea face faţă acestor creşteri semnificative ale costurilor, cele mai multe dintre gospodăriile cuprinse în analiză (92%) se văd nevoite să facă economii semnificative, reducând în mod intenţionat cheltuielile familiei pentru bunuri şi servicii.
Analizând categoriile de cheltuieli pe care familiile le-au redus pentru a face faţă acestui context, se observă că îmbrăcămintea şi încălţămintea pentru adulţi reprezintă prima categorie ca incidenţă, urmată de îmbrăcămintea pentru copii. De asemenea, jumătate dintre gospodării încearcă să facă economii la utilităţi şi alimente, aspect care riscă să afecteze bunăstarea copiilor. În acelaşi timp, este îngrijorător să că, în contextul socioeconomic actual, şi cheltuielile legate de educaţie şi sănătate copiilor sunt diminuate în multe familii pentru a face faţă valului de scumpiri. În ceea ce priveşte alte cheltuieli pe care familiile le reduc sau la care renunţă, cel mai frecvent indicate sunt vacanţele/activităţile de timp liber şi renovarea locuinţei. Îngrijorător este şi numărul categoriilor de cheltuieli pe care familiile se văd nevoite să le reducă. În acest sens, se observă că peste o treime din eşantion este reprezentată de gospodării care se văd nevoite să reducă mai mult de 5 categorii de cheltuieli relevante pentru nivelul de trai.
În ceea ce priveşte speranţa de a primi sprijin pentru depăşirea efectelor crizei economice, cele mai multe familii îşi îndreaptă speranţa către actorii non-statali (ong-uri, biserică), în timp ce doar 16% dintre răspunsurile primite indică speranţa că autorităţilor vor iniţia măsuri de sprijin menite să ajute familiile să depăşească dificultăţile resimţite în această perioadă.
Potrivit datelor oficiale, copiii români sunt cei mai expuşi din Europa riscului de sărăcie sau excluziune socială: ţara noastră se afla, în 2021, pe primul loc în topul făcut de Oficiul European de Statistică.
La nivelul anului 2021, una din 10 familii din România nu îşi permitea să menţină locuinţa încălzită în mod adecvat. Procentul a înregistrat o uşoară creştere faţă de anul 2020 (cu 0.1pp). În schimb, familiile cu 3 sau mai mulţi copii sunt semnificativ mai vulnerabile din acest punct de vedere (13,3% fiind în situaţia de a nu-şi permite o încălzire adecvată a locuinţei), iar situaţia familiilor monoparentale este cu adevărat dramatică, aproape un sfert dintre ele (23%) confruntându-se cu această imposibilitate. În rândul familiilor monoparentale, evoluţia acestui indicator este una care necesită urgent atenţia şi intervenţia autorităţilor, în condiţiile în care pragul atins în anul 2019 era de 9,6%, iar diferenţele de la un an la altul au reprezentat aproape o dublare (de la 9.6 in 2019 la 18.2 în 2020 şi 23% în 2021).
Potrivit datelor oficiale Eurostat, în 2021, 1.508.000 de copii din România (41,5%) se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. Potrivit unui raport al Salvaţi Copiii România din luna aprilie 2020, 23% dintre părinţi se aflau în incapacitatea de a procura medicamente pentru copiii lor, în vreme ce 15% spuneau că nu au acces la servicii medicale pentru copii.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
AM CITIT, AM REŢINUT
Spinoza: „Orice entitate trăieşte în dorinţa de a persevera în ceea ce este”; Mihai Eminescu: „Urând esenţa vieţii, iubesc ale ei forme”; auzită la radio: „Dumnezeu îi e omului izvor sau vin şi la rândul său, omul se transformă în ele”; Mihai Zamfir: „Se poate vorbi de o climă politică”; Carmen Muşat: „Muzeul este un spaţiu public ce nu poate fi confundat cu biserica şi nici nu poate fi acaparat de o grupare anume”; dicton latin: „Mai bine să scape cinci vinovaţi decât să fie condamnat un nevinovat”; Andrei Pleşu: „Prefer pe cineva politicos ipocrit decât pe cineva care-mi dă cu bâta în cap”; Paul Georgescu: „Vom muri şi vom vedea!”; Liliana Passima, director MŢR: „Poate că o parte a societăţii româneşti nu este pregătită să afle adevăruri dure, fruste, puse atât de evident şi de pregnant în faţa reflectoarelor”; Liliana Passima: „Cine confundă muzeul cu o biserică este într-o gravă eroare”; Marcel Broodthaers: „Mallarme se află la originea artei moderne. A inventat fără să-şi dea seama spaţiul modern”; Guillermo Heras: „În calitate de regizor, le spun mereu actorilor mei: corpul vorbeşte”; Guillermo Heras: „Fiecare spectator este un creator”; Guillermo Heras: „Poziţia mea faţă de teatru e: un teatru sociocultural ca bun public, capabil să schimbe mediile sociale”; Guillermo Heras: „Acum folosesc mult această sintagmă:”Spune-mi ce produci şi o să-ţi spun ce creezi”; Scott Fitzgerald: „America a fost o voinţă a inimii”; Cosmin Popan: „Bicicleta introduce sociabilitatea în mobilitate”; Richard Feynman: „Îndoiala este de mare însemnătate în ştiinţă. Îndoiala nu e ceva înfricoşător, ci un lucru de mare valoare”; Marco Lucchesi, scriitor brazilian: „Sunt fascinat de literatură ca o formă de nedetectare sau de organizare a lumii în care trăim”; Marco Lucchesi: Cultura română a fost şi este o parte foarte importantă din viaţa mea. Mă simt fericit că am găsit prieteni spirituali precum Eminescu şi Sorescu, Blaga, Stănescu, Barbu şi Bacovia, Noica şi Cioran, şi lista nu are sfârşit pentru mine. Am tradus nişte poeţi români şi am scris nişte eseuri despre literatura română. Ţara dumneavoastră m-a inspirat şi continuă să mă inspire”; Julian Barnes: „Exprimarea durerii în perioada doliului este o ciocnire a clişeelor”; Ana Blandiana: „Am încercat să-i fac să înţeleagă această suferinţă ca pe o zestre pe care Europa de Est o aduce lumii libere pentru a fi adăugată patrimoniului european. Pentru că suferinţa este un patrimoniu”; Ana Blandiana: „Am respins din politică politicianismul”; Ana Blandiana: „Marii poeţi seamănă cu toţii, numai mediocrităţile sunt pline de originalitate. Sublimul nu e divers”; Emil Botta: „Acel care scrie uşor scrisorile dovedeşte o lipsă de convingeri, o uşurinţă de sentimente, o mecanizare, dacă vrei, a afecţiunilor”; Nicolae Manolescu: „Generaţia 1980 a fost cu siguranţă cea din urmă care a folosit corespondenţa ca mod de a trăi împreună”; Nicolae Manolescu: „Generaţia 2000 a recurs rareori la acest mijloc de comunicare, de obicei, sub forma scrisorii deschise, publice. Între ei au preferat Facebook – ul şi celelalte mijloace electronice”; Immanuel Kant: „Adevărata putere a virtuţii este o minte liniştită”; Svetlana Cârstean: „Nu există prieten şi duşman mai mare decât anxietatea”; Edvard Munch: „Frica mea de viaţă îmi e la fel de necesară precum boala. Ele nu pot fi deosebite de mine, iar distrugerea lor mi-ar distruge arta”; Svetlana Cârstean: „Cred că nu există vreun lucru pe care să-l fi făcut în viaţa mea fără anxietate”; Svetlana Cârstean: „Poezia poate să şi exacerbeze anxietatea, dar şi să ofere catharsis-ul”; Sigmund Freud: „Intenţia ca omul să fie fericit nu a fost deloc inclusă în planul Creatorului”; Emil Belu: „Un cercetător îndrăzneţ, sau un filozof pesimist, locuieşte în fiecare dintre noi”; Emil Cioran: „Când după războiul din 1914, s-a introdus electricitatea în satul meu, ţăranii s-au pus toţi pe murmurat. „E diavolul, e diavolul”, se auzea aproape de pretutindeni. Iar când, în fine, a fost instalată şi în biserici, au rămas fără grai. „E anticristul, e sfârşitul lumii!”; Umberto Eco: „Ce înseamnă tirajul de douăzeci şi două de milioane pe lângă cele cinci miliarde de oameni ai planetei?”; Kanyadi Sandor: „Asimilarea Internetului de către un popor echivalează cu creştinarea acelui popor”; Andre Glucksmann: „A întâlni seara un siberian treaz echivalează cu a întâlni un marţian”;
Coaliția de guvernare formată din PSD, PNL și UDMR a inclus în Programul de Guvernare mai multe măsuri menite să sprijine piața muncii și categoriile vulnerabile. Printre acestea, se numără o subvenție de 2.250 de lei pe lună, acordată timp de 12 luni, angajatorilor care oferă locuri de muncă persoanelor cu cel puțin trei copii în întreținere și care sunt șomeri de lungă durată, relatează alba24.ro.
Totodată, programul propune reducerea la jumătate a contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru un părinte care are în întreținere trei sau mai mulți copii.
Alte măsuri incluse în Programul de Guvernare pentru susținerea muncii și stimularea ocupării forței de muncă sunt:
Introducerea formelor de muncă flexibilă prin modificarea legislației muncii;
Consolidarea programelor de învățământ dual, atât la nivel preuniversitar, cât și universitar, pentru o mai bună adaptare la cerințele pieței muncii;
Crearea de locuri de muncă în localități mici, prin facilități fiscale și alte mecanisme de sprijin;
Programe gratuite de formare profesională oferite de ANOFM pentru persoanele vârstnice;
Integrarea persoanelor cu dizabilități în piața muncii și mediul de afaceri, prin măsuri adaptate nevoilor acestora.
Guvernului susține că prin aceste inițiative subliniază angajamentul de a sprijini categoriile vulnerabile, de a stimula angajarea și de a încuraja dezvoltarea economică în zonele mai puțin avantajate.
În comuna Ungureni, localitatea Epureni, speranța renaște din cenușă, la propriu. O familie cu trei copii, care abia se mutase în casa lor, a fost lovită de o tragedie în Ajunul Crăciunului, când un incendiu devastator, provocat cel mai probabil de un scurtcircuit, le-a mistuit locuința. Cu toate acestea, spiritul de solidaritate al sătenilor a strălucit mai tare decât flăcările care au distrus casa.
Zeci de tineri din comună, dar și alți localnici, s-au mobilizat exemplar pentru a aduce alinare familiei greu încercate. După incendiu, toți acești oameni cu suflet mare s-au apucat să strângă donații și să adune materiale de construcții pentru a le reda celor trei copii și părinților lor un acoperiș deasupra capului. Inclusiv magazinul din comună a devenit un punct de colectare a banilor, unde oricine puate contribui cu ce are.
Rezultatele acestei inițiative nu au întârziat să apară. Materialele de construcții au început să sosească, iar tinerii, alături de sătenii inimoși, au pus mână de la mână pentru a reconstrui casa distrusă. Într-o demonstrație impresionantă de unitate, comunitatea arată că în România încă există oameni cu inimă mare, gata să sară în ajutorul celor aflați în nevoie.
Reamintim că incendiul care a adus pacostea pe capul acestor oameni a izbucnit în Ajunul Crăciunului. Tatăl familiei a avut prezența de spirit să-și scoată copiii din casă la timp, apoi a sunat la 112 și a încercat să salveze câteva lucruri din interior, rănindu-se la mână. Pompierii din cadrul Stației Săveni, împreună cu o ambulanță SAJ și echipa Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din Ungureni, au intervenit rapid. Flăcările au distrus bunurile din patru camere și o parte din acoperiș, dar pompierii au reușit să împiedice extinderea incendiului la restul locuinței.
Deși familia a pierdut mult în urma tragediei, căldura și generozitatea oamenilor din Ungureni le oferă șansa unui nou început. Solidaritatea arătată de această comunitate rămâne un exemplu emoționant al puterii binelui și al grijii pentru cei din jur.
Cei care în această perioadă a anului vor să sprijine acest grup de tineri cu suflet mare îi pot contacta la acest număr de telefon: 0763 955 806
Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un nou Cod galben de ceață și polei, valabil până la ora 23:00, pentru o parte din județul Botoșani.
Din această cauză, pe drumurile din Dorohoi, Ungureni, Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Cristinești, Avrămeni, Dersca, George Enescu, Manoleasa, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Vlăsinești, Broscăuți, Mileanca, Pomârla, Știubieni, Darabani, Drăgușeni, Corlăteni, Mihălășeni, Cordăreni, Viișoara, Hănești, Săveni, Ripiceni, Concești, Lozna, Mitoc, Dimăcheni și Adășeni se reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.
În funcție și de condițiile locale, fenomenul va favoriza formarea ghețușului.
Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, ISU Botoșani recomandă:
▪️conduceți prudent;
▪️reduceți viteza;
Publicitate
▪️măriți distanța dintre autovehicule;
▪️evitați orice manevră riscantă;
▪️dacă sunteți pietoni, fiți atenți la drum pentru a nu aluneca!
“În situații de urgență, care vă pun în pericol viață sau bunurile, sunați imediat la 112. Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.