95 la sută dintre familiile vulnerabile se află în situaţia de a nu putea acoperi nevoi de bază, cum ar fi medicamente sau consultaţii medicale copilului, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, facturile cu utilităţile locuinţei sau cheltuieli legate de educaţia celor mici.
Majoritatea covârşitoare (95%) a familiilor vulnerabile se află în situaţia de a nu putea acoperi nevoi de bază, cum ar fi medicamente sau consultaţii medicale pentru o problemă de sănătate a copilului, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, facturile cu utilităţile locuinţei (curent electric, gaze, telefonie, internet), cheltuieli legate strict de educaţia copiilor (transportul copiilor între casă şi şcoală, rechizite, manuale), pe fondul crizei socio-economice.
Datele anchetei realizate de Salvaţi Copiii România arată că 96% dintre aceste familii au indicat printre sursele de venit transferurile sociale (alocaţii, indemnizaţii, burse şi ajutoare sociale); pentru mai mult de 1 din 10 gospodării (12%) aceste beneficii reprezintă unica sursă de venit. De Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului, Organizaţia Salvaţi Copiii România recomandă autorităţilor să identifice şi să implementeze de urgenţă măsuri prin care să se asigure că impactul crizei economice nu va fi decontat de copiii care deja se confruntă cu anumiţi factori de vulnerabilitate: 41,5% dintre copiii din România, adică 1,5 milioane de copii, sunt afectaţi de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supravieţuirea sau un trai decent, de izolarea socială şi educaţională, de lipsa de acces la nutriţie în acord cu vârsta şi nevoile biologice ale copilului şi la servicii socio-educaţionale şi de sănătate de calitate.
Ancheta realizată de Salvaţi Copiii România în perioada 21 – 31 octombrie 2022, în rândul familiilor beneficiare ale programelor organizaţiei (peste o treime dintre gospodăriile cuprinse în eşantion (38%) au 3 sau mai mulţi copii, 8 % având 5 sau mai mulţi copii) mai relevă că 19% dintre gospodării primesc sume de bani de la rudele care muncesc în străinătate, iar pentru 5% aceste sume reprezintă unicul venit al familiei (exceptând transferurile sociale). Pentru 98% dintre gospodării, cheltuielile s-au majorat. Peste o treime din gospodării (34%) se bazează (şi) pe venituri din munca ocazională, iar pentru aproape o cincime din eşantion (18%) aceste venituri sunt unica sursă de bani a familiei (exceptând transferurile sociale). Mai mult decât atât, 14% din gospodării se bazează doar pe munca ocazională a unui singur membru al familiei.
În ceea ce priveşte pensiile, ele se numără printre sursele de venit ale 18% dintre gospodării, pentru 4% reprezentând sursă unică (exceptând celelalte transferuri sociale), iar în cazul a 3% o singură pensie reprezintă unicul venit al familiei. Jumătate dintre gospodării încearcă să facă economii la utilităţi şi alimente, aspect care riscă să afecteze bunăstarea copiilor.
Publicitate
În acelaşi timp, este îngrijorător faptul că, în contextul socioeconomic actual, şi cheltuielile legate de educaţie şi sănătate copiilor sunt diminuate în multe familii pentru a face faţă valului de scumpiri. În ceea ce priveşte alte cheltuieli pe care familiile le reduc sau la care renunţă, cel mai frecvent indicate sunt vacanţele/activităţile de timp liber şi renovarea locuinţei.
În ceea ce priveşte evoluţia veniturilor familiei faţă de toamna anului trecut, două din cinci gospodării (40%) spun că au venituri mai mici, pentru un procent similar (41%) veniturile sunt la fel, în timp ce doar 18% dintre familiile din eşantion se bucură de venituri majorate.
Doar 5% dintre gospodăriile vulnerabile nu se află în situaţia de a nu putea răspunde unor categorii de nevoi esenţiale – medicamente sau consultaţii medicale pentru o problemă de sănătate a copilului/copiilor, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, achitarea facturilor cu utilităţile locuinţei (curent electric, gaze, telefonie, internet) , cheltuieli legate strict de educaţia copiilor (transportul copiilor între casă şi şcoală, rechizite, manuale), cheltuieli legate de implicarea copiilor în activităţi extraşcolare şi oferirea de cărţi, jocuri sau jucării, îmbrăcăminte/încălţăminte adecvate pentru copii şi îmbrăcăminte/încălţăminte adecvate pentru adulţii din familie.
La întrebarea privind evoluţia cheltuielilor familiei, doar 15 dintre familiile din eşantion (2%) au menţionat că nivelul acestor cheltuieli nu ar fi crescut. În schimb, pentru 98% dintre gospodării, cheltuielile s-au majorat.
Analizând răspunsurile la întrebările privind categoriile de cheltuieli care s-au majorat, se observă că cele mai multe gospodării sunt nevoite să cheltuiască mai mult pentru utilităţi şi alimente, urmate de sănătate (medicamente şi controale medicale) şi educaţie (transport spre şi dinspre şcoală, rechizite şi manuale).
Pentru a putea face faţă acestor creşteri semnificative ale costurilor, cele mai multe dintre gospodăriile cuprinse în analiză (92%) se văd nevoite să facă economii semnificative, reducând în mod intenţionat cheltuielile familiei pentru bunuri şi servicii.
Analizând categoriile de cheltuieli pe care familiile le-au redus pentru a face faţă acestui context, se observă că îmbrăcămintea şi încălţămintea pentru adulţi reprezintă prima categorie ca incidenţă, urmată de îmbrăcămintea pentru copii. De asemenea, jumătate dintre gospodării încearcă să facă economii la utilităţi şi alimente, aspect care riscă să afecteze bunăstarea copiilor. În acelaşi timp, este îngrijorător să că, în contextul socioeconomic actual, şi cheltuielile legate de educaţie şi sănătate copiilor sunt diminuate în multe familii pentru a face faţă valului de scumpiri. În ceea ce priveşte alte cheltuieli pe care familiile le reduc sau la care renunţă, cel mai frecvent indicate sunt vacanţele/activităţile de timp liber şi renovarea locuinţei. Îngrijorător este şi numărul categoriilor de cheltuieli pe care familiile se văd nevoite să le reducă. În acest sens, se observă că peste o treime din eşantion este reprezentată de gospodării care se văd nevoite să reducă mai mult de 5 categorii de cheltuieli relevante pentru nivelul de trai.
În ceea ce priveşte speranţa de a primi sprijin pentru depăşirea efectelor crizei economice, cele mai multe familii îşi îndreaptă speranţa către actorii non-statali (ong-uri, biserică), în timp ce doar 16% dintre răspunsurile primite indică speranţa că autorităţilor vor iniţia măsuri de sprijin menite să ajute familiile să depăşească dificultăţile resimţite în această perioadă.
Potrivit datelor oficiale, copiii români sunt cei mai expuşi din Europa riscului de sărăcie sau excluziune socială: ţara noastră se afla, în 2021, pe primul loc în topul făcut de Oficiul European de Statistică.
La nivelul anului 2021, una din 10 familii din România nu îşi permitea să menţină locuinţa încălzită în mod adecvat. Procentul a înregistrat o uşoară creştere faţă de anul 2020 (cu 0.1pp). În schimb, familiile cu 3 sau mai mulţi copii sunt semnificativ mai vulnerabile din acest punct de vedere (13,3% fiind în situaţia de a nu-şi permite o încălzire adecvată a locuinţei), iar situaţia familiilor monoparentale este cu adevărat dramatică, aproape un sfert dintre ele (23%) confruntându-se cu această imposibilitate. În rândul familiilor monoparentale, evoluţia acestui indicator este una care necesită urgent atenţia şi intervenţia autorităţilor, în condiţiile în care pragul atins în anul 2019 era de 9,6%, iar diferenţele de la un an la altul au reprezentat aproape o dublare (de la 9.6 in 2019 la 18.2 în 2020 şi 23% în 2021).
Potrivit datelor oficiale Eurostat, în 2021, 1.508.000 de copii din România (41,5%) se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. Potrivit unui raport al Salvaţi Copiii România din luna aprilie 2020, 23% dintre părinţi se aflau în incapacitatea de a procura medicamente pentru copiii lor, în vreme ce 15% spuneau că nu au acces la servicii medicale pentru copii.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Măritul Voievod Ştefan cel Mare al Moldovei (1457-1504) a fost numit de popor: bun, mare şi sfânt.
„Bun”, pentru faptele sale de milostenie şi iertarea celor greşiţi; „Mare”, pentru iscusinţa cu care a condus ţara cu dreptate, întrucât prin el Dumnezeu a pedepsit pe cei lacomi şi trădători; „Sfânt”, pentru luptele sale de apărare a întregii creştinătăţi, cât şi pentru numărul mare de biserici şi mănăstiri pe care le-a zidit şi înzestrat cu cele necesare spre slava lui Dumnezeu şi mântuirea credincioşilor.
Deşi a fost încercat de numeroase suferinţe: rana de la picior căpătată în lupta de la Chilia, moartea a patru copii şi a două soţii, trădarea unor sfetnici şi multe războaie, Voievodul nu şi-a pierdut niciodată nădejdea în Dumnezeu, ci şi-a purtat crucea vieţii sale cu răbdare creştinească, luptând cu dârzenie şi neîntrecută iscusinţă împotriva duşmanilor ţării şi ai credinţei. De aceea, istoria mărturiseşte că evlaviosul Ştefan Vodă a trăit nu pentru sine, ci pentru ţara şi credinţa întregului popor.
El aducea mulţumiri şi laudă lui Dumnezeu, nu numai atunci când biruia, ci şi atunci când era biruit, fiind pentru noi o pildă de pocăinţă. Fericitul Voievod a luptat pentru apărarea întregii creştinătăţi, chemând la luptă sfântă pe cârmuitorii creştini ai Europei Ştefan cel Mare şi Sfânt a pus biruinţele în luptele purtate nu seama iscusinţei sale, ci a voii şi puterii lui Dumnezeu.
Pentru credinţa şi smerenia sa, Dumnezeu i-a dat putere şi înţelepciune. Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost nu numai un apărător al credinţei creştine în luptele sale cu turcii şi tătarii, ci el a fost şi un mărturisitor al ei prin numărul mare de biserici ridicate cu purtarea sa de grijă, prin înzestrarea lor cu cele necesare slujbelor şi obştei călugărilor, care împleteau rugăciunile de zi şi de noapte cu lucrul mâinilor şi cultura minţii. Ştefan cel Mare şi Sfânt a zidit biserici şi mănăstiri nu numai în Moldova, ci şi în Muntenia şi Transilvania, mărturisind prin aceasta conştiinţa unităţii de credinţă şi neam.
De asemenea şi la muntele Athos, unde pericolul otoman ameninţa tot atât de mult Ortodoxia, a înălţat, înnoit şi înzestrat mai multe biserici şi mănăstiri. Pe toate aceste sfinte lăcaşuri, Ştefan cel Mare le-a înălţat ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru biruinţele purtate în lupta cu duşmanii creştinătăţii. Ştefan cel Mare şi Sfânt este o icoană de lumină pentru tot poporul dreptcredincios, un ocrotitor al ctitorilor de locaşuri sfinte şi al celor care luptă pentru apărarea dreptei credinţe şi a patriei.
Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator de renume internațional, a împlinit astăzi, 1 iulie, venerabila vârstă de 92 de ani.
Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator, s-a născut la 1 iulie 1933 în Darabani, județul Botoșani. Este considerat unul dintre cei mai importanți neurochirurgi români și o personalitate științifică de prestigiu internațional.
După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958), a lucrat ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958–1960) și la Circumscripția Sanitară din Dărmănești (1960–1961). În 1961 a devenit medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu” din București.
A obținut titlul de medic specialist neurochirurg în 1966, doctor în medicină în 1972 cu teza „Neurinomul spinal” și medic primar neurochirurg gradul III în 1974. Ulterior, a condus Secția VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În paralel, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie – Psihologie din București (1972).
Pentru perfecționare, a studiat neurochirurgia în SUA, la New York (bursă Fulbright, 1980–1981), și a participat la specializări în Budapesta, Delft, Moscova, Edinburgh, Glasgow, Düsseldorf, Paris și Bruxelles. A avut ocazia să colaboreze și să schimbe opinii profesionale cu mari personalități neurochirurgicale din lume.
În 1991 a devenit profesor universitar la Clinica II Neurochirurgie a UMF „Carol Davila” din București, iar în 1992, profesor de psihoneurologie la Universitatea „Titu Maiorescu”.
Publicitate
Aplicând tehnici moderne în sala de operație – inclusiv microscopul operator (1979) și laserul (1984) – a redus dramatic mortalitatea operatorie în cazuri complexe: de la 51% la 4% în neurinoamele de acustic și de la 49% la 4% în anevrismele intracerebrale.
De-a lungul carierei, a realizat peste 27.000 de intervenții chirurgicale, dintre care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul. Printre acestea se numără peste 2.700 de anevrisme intracraniene, peste 300 de malformații arteriovenoase și peste 350 de neurinoame acustice.
Leon Dănăilă deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator, este autor a 39 de cărți de specialitate și are 317 lucrări științifice publicate sau comunicate, dintre care 93 în reviste cu circulație internațională. A participat la peste 150 de manifestări științifice naționale și internaționale.
A fost recompensat cu numeroase premii și distincții, inclusiv patru premii ale Academiei Române pentru lucrările „Tratamentul tumorilor cerebrale” (1995), „Apoptoza” (2001), „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” (2002) și „Lasers in Neurosurgery” (2003). A primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000) și Comandor (2010), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015) și alte distincții naționale și internaționale.
Este membru titular al Academiei Române (din 2004) și al Academiei de Științe Medicale, membru de onoare al AOSR, dar și membru al numeroase societăți științifice internaționale, precum New York Academy of Sciences, European Association of Neurosurgical Sciences și World Federation of Neurosurgical Societies.
Leon Dănăilă este cetățean de onoare al orașelor Darabani, Dorohoi și Botoșani. De asemenea, face parte din comitetele editoriale ale mai multor reviste medicale și este editor-șef al „Romanian Journal of Neurosurgery”.
Primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, a transmis luni un anunț important prin care avertizează populația că apa provenită de la cele patru izvoare publice din oraș nu mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate.
„Dragi cetățeni, în urma analizelor de laborator realizate recent de instituții specializate, vă informăm că apa provenită de la cele patru izvoare publice (Izvorul Fântânele, Izvorul de la Gura Leului, Izvorul de la Lupu, Izvorul Elvira) NU mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate, în special pentru copii și persoanele cu imunitate scăzută”, a transmis edilul în mesajul public.
Primăria precizează că rezultatele analizelor de laborator au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise. Cauza principală o reprezintă poluarea excesivă a solului din zonă, generată de activitățile agricole intensive.
„Analizele au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise, rezultat al unei poluări excesive cauzate de activitățile agricole – în special din cauza folosirii intensive a insecticidelor, îngrășămintelor chimice și altor substanțe parțial toxice care s-au infiltrat în sol și au afectat sursele subterane de apă”, a explicat primarul Angel Gheorghiu.
Din acest motiv, autoritățile locale le cer oamenilor să nu mai folosească apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială.
„Vă rugăm să nu mai consumați apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială”, se mai arată în apelul transmis populației.
Un incendiu puternic a izbucnit, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Mileanca. Flăcările au cuprins un garaj în care se aflau un autoturism, mai multe bunuri și unelte electrice. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă pagubele materiale sunt considerabile.
La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, sprijiniți de Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Darabani și Mileanca. Trei autospeciale de stingere au fost mobilizate pentru a limita extinderea incendiului.
La sosirea echipajelor, garajul ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid pentru a împiedica propagarea flăcărilor către casă și celelalte construcții din curte. În urma incendiului au ars garajul, autoturismul aflat în interior, două drujbe, două motoare electrice, o pompă electrică și patru roți auto.
Cauza probabilă a izbucnirii incendiului este un scurtcircuit la instalația electrică a autoturismului.
Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:
✔ verificaţi instalaţia electrică;
Publicitate
✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;
✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;
✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;
✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.
În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.
Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.