La sfârșitul săptămânii trecute, jandarmii din Botoșani au depistat trei bărbați care aveau asupra lor produse vegetale cu miros puternic, suspecte a fi substanțe psihoactive interzise.

Controlul efectuat de echipajele de jandarmerie a confirmat suspiciunile, iar produsele, ambalate în folie metalică sau sub formă de țigări confecționate artizanal, au fost confiscate.

Pe baza constatărilor, jandarmii au întocmit acte de sesizare către organele de urmărire penală pentru deținere de droguri de risc pentru consum propriu. Dosarul va fi înaintat Serviciului Județean de Combatere a Criminalității Organizate Botoșani, care va continua cercetările.

Autoritățile reamintesc că deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă. În cazul drogurilor de mare risc, pedeapsa este mai mare, de la șase luni la trei ani, iar aceleași sancțiuni se aplică și pentru îndemnul la consumul ilicit prin orice mijloace.

O femeie de 87 de ani, din localitatea Sarata, comuna Mihălășeni, a ajuns la spital cu arsuri pe spate, după ce în anexa unde locuia s-a produs un incendiu. S-a întâmplat în această dimineață.

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Ștefănești, cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Mihălășeni.

Pompierii au constatat faptul că anexa, cu o suprafață totală de aproximativ 30 de metri pătrați, ardea în totalitate. Proprietara casei era în curte. Acesta a suferit arsuri pe spate și a fost transportată la spital pentru îngrijiri de specialitate, de către echipajul SMURD.

Pompierii au acționat pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor. Aceștia au eliminat și riscul de explozie, din interior fiind scoasă o butelie.

S-au salvat și protejat de foc casa și o altă anexă din gospodărie.

Cel mai probabil, evenimentul s-a produs din cauza jarului căzut din sobă pe materiale combustibile.

Pentru a preveni astfel de evenimente, facem un apel la responsabilitate din partea cetățenilor în ceea ce privește respectarea regulilor de utilizare a sobelor:

✔ nu așezați materiale combustibile în spaţiile dintre sobă şi perete;

✔ nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

✔ nu folosiţi alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba și evitaţi supraîncărcarea acesteia;

✔ nu puneți hainele la uscat, pe sobă;

✔ în timpul funcționării, nu lăsați ușa sobei deschisă;

✔ amplasaţi, în faţa sobelor cu lemne, o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse sau a jarului, care ar putea incendia materialele combustibile din apropiere;

✔ focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor; ✔ stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;

✔ nu adormiţi niciodată cu focul aprins în sobă;

✔ depozitați cenuşa şi jarul provenite de la sobe într-un loc special amenajat.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

O veste a căzut ca trăsnetul peste întreaga comunitate din Neamț, dar și peste credincioșii din Botoșani și nu numai. Părintele Valeriu Secară, cunoscut drept „doctor fără de arginți”, a trecut la cele veșnice.

Pentru cei care i-au trecut pragul, părintele nu a fost doar un slujitor al altarului, ci un adevărat sprijin sufletesc și trupesc. „Cei care l-am cunoscut am simțit că era un om sfânt”, povestește o credincioasă, cu lacrimi în ochi. „Avea o misiune rară: să vindece nu doar bolile trupului, ci și rănile nevăzute, ale sufletului.”

O viață de jertfă pentru ceilalți

Deși purta el însuși povara unor suferințe, părintele Valeriu nu și-a cruțat niciodată puterile. Zi de zi, primea oameni din toate colțurile țării – unii cu boli grave, alții cu necazuri apăsătoare – și îi ajuta cu rugăciuni, cu sfaturi, cu harul și bunătatea sa.

„Era bolnav, dar nu lăsa să se vadă. Se jertfea pentru ceilalți, iar noi ne minunam de puterea lui de a ridica poverile tuturor”, mărturisește un bărbat care l-a vizitat în urmă cu câteva luni.

O comunitate îndoliată

Vestea plecării sale a adus multă tristețe și conștientizarea unei mari pierderi. „Se pare ca nu ne-am rugat destul dacă ni l-a luat Dumnezeu! .Nu ne rugăm destul pentru slujitorii altarului! Nu ii pomenim, nu le mulțumim destul, nu avem o vorbă bună pentru ei. Uneori ne purtăm ca și când e datoria lor sa ne ajute și gata! Dar nu e așa. Când dăm peste asa oameni trebuie sa ii mulțumim întâi Domnului și apoi sa purtăm acel om în rugăciune. Dacă Părintele era purtat în rugăciune de toți cei ce i-au călcat pragul și de cei ce s-au folosit și prin alte cai de învățăturile sale, nu ni-l lua Domnul asa repede.

Mulți simt că datoria lor acum este să mulțumească pentru darul de a-l fi avut aproape și să continue rugăciunile pentru sufletul său.

Înmormântarea

Potrivit anunțului parohiei, joi, 18 septembrie, de la ora 8:00, la biserica din Hlăpești, va fi săvârșită Sfânta Liturghie, urmată de slujba de înmormântare. Credincioșii din întreaga zonă sunt așteptați să își ia rămas bun de la cel care, ani la rând, le-a fost tată duhovnicesc și sprijin.

Mulțumim, părinte Valeriu!

Părintele Valeriu Secară rămâne în memoria tuturor ca un om al lui Dumnezeu, care a știut să transforme propria suferință în dar pentru ceilalți. „Mulțumim, părinte Valeriu! Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!”, spun cei care l-au cunoscut și i-au simțit dragostea nemărginită.

Dumnezeu să-l odihnească în pace, alături de toți sfinții!
Veșnică pomenire părintelui Valeriu Secară!

Poveștile pot avea un gust bun! O spune o botoșăneancă ce îmbină pasiunea pentru gastronomie cu cea pentru artă. Datorită talentului său, Mariana Grigoruță a ajuns să fie cunoscută pe plan național și internațional, scrie ADEVĂRUL. 

Mofturi de copil, multă iubire și creativitate cu carul

Pe scurt, Mariana Grigoruță face mâncare artistică, adică preparate culinare consacrate la români, precum colaci, pască, salată de boeuf și multe altele, așezate și modelate în așa fel încât par adevărate tablouri. De exemplu, chifteluțele cu sos și ceapă pot reprezenta scene din Amintiri din Copilărie, iar salatele de boeuf imagini din basmele românești cunoscute.

Plăcinte cu dovleac FOTO Mariana Grigoruță

Nu mai vorbim de colaci care poartă chipul lui Alexandru Ioan Cuza, Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul. Evident, totul realizat cu diferite ingrediente, de la feliuțe de ardei, bucăți de ou, roșie, ciocolată și tot ceea ce poate colora sau înfrumuseța un preparat culinar sau de patiserie-cofetărie. Rezultatele sunt impresionante, mai ales fiindcă niciun colț al platoului sau al tăvii nu rămâne fără ornamente sau detalii. Totul a început acum 12 ani, de la mofturile firești ale unui copil de 6 ani, la masă.

O salată de bouef decorată de Mariana FOTO Mariana Grigoruță

Pentru a-și determina fiul să guste măcar ce are în farfurie, Mariana Grigoruță și-a pus la bătaie tot arsenalul de inventivitate. Așa s-a trezit, din iubire pentru copil, că realizează figurine din mămăliguță sau ou iar mâncărurile banale se transformau în scene de poveste. Rezultatul a fost garantat: băiatul a ajuns mare și voinic.

Colac în lucru FOTO Mariana Grigoruță

„Am un băiat care acum este în clasa a XII-a, are 18 ani, și era mai mofturos la mâncare. Și atunci încercam să fac ceva să-i fac pe plac. Am început să sculptez tot felul de figurine din mămăliguță, din griș, din orice putea să-l atragă. Și a mers”, spune Mariana. Încet-încet, botoșăneanca a început să-și dea frâu liber imaginației și fiecare masă în familie, cu prietenii sau de sărbătoare a început să devină un festival gastronomico-artistic. A realizat salate boeuf cu scene din povești, chifteluțe și fripturi tematice, colaci cu voievozi, prăjituri și pască cu îndrăgostiți, icoane și multe altele. Inițial familia, apoi cunoscuți, i-au sesizat talentul și au fost impresionați de spectacolul din farfurie. Faima i s-a dus de la o zi la alta. S-a trezit cu oameni care-i cereau să le facă astfel de preparate culinare cu tușă artistică pentru diferite evenimente personale.

Punguța cu doi bani realizată tot pe o salată de boeuf FOTO Mariana Grigoruță

„Eu eram pasionată și de artele plastice și de gastronomie. Și nu mă puteam hotărî, așa că am zis: hai să fac ceva unic și să le îmbin. Și am început să fac tot felul de preparate culinare lăsându-mi imaginația să lucreze. Mai apoi am început să lucrez și colaci din ăștia cu domnitori, cu tot felul de sfinți, și îi duceam pe la Biserică.  Și am început să fiu cunoscută în comunitate. Au început să vină persoane să mă roage << „vreau te rog să-mi faci și mie o salată de boeuf pentru un eveniment sau pentru mine, pentru o onomastică>>. Și cereau tot felul de tematice, chipuri. Pur și simplu simt o satisfacție, o senzație de mulțumire când le lucrez”, adaugă botoșăneanca.

De la „regina salatelor de boeuf” la Festivalul de Film de la Locarno

Din om în om, dar mai ales cu ajutorul rețelelor sociale, Mariana Grigoruță a devenit tot mai cunoscută la nivel național. A ajuns să participe cu faimosele sale salate de boeuf la emisiuni tv la posturile centrale, inclusiv la show-uri faimoase. La unul dintre acestea, reușind să imprime cu ajutorul ingredientelor chipul realizatorului pe o salată de boeuf, a primit titulatura de „regină a salatelor de boeuf din România”. O salată de bouef artistică a la Mariana Grigoruță a ajuns și pe afișul filmului „Dracula”, realizat de cunoscutul regizor român Radu Jude.

Afișul filmului lui Radu Jude cu celebra salată de boeuf FOTO imdb.com

Filmul a fost prezentat la Festivalul Internațional de Film de la Locarno, din luna august a acestui an. Afișul înfățișează salata de bouef a Marianei cu chipul lui Vlad Țepeș deasupra, realizat din măsline, ardei și multe alte ingrediente. Radu Jude a remarcat-o pe Mariana Grigoruță la un show TV și a rugat-o să-i facă salata de boeuf cu chipul marelui voievod. Zis și făcut. Iar Mariana Grigoruță a apărut până și în caseta tehnică a filmului creditată cu realizarea operei gastronomico-artistice.

Împlinirea unui vis

De fapt, Mariana Grigoruță și-a dorit din tot sufletul să ajungă artist plastic. Originară din Hlipiceni, o comună din județul Botoșani, la finele clasei a VIII-a, Mariana, încurajată de profesoara de desen, a plecat să dea examen la Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iași. Cu o concurență incredibilă, deși nu a avut parte de experiențe artistice anterior, Mariana era cât pe ce să intre.

Mariana Grigoruță cu unul dintre colacii săi FOTO Mariana Grigoruță

„Am dat la liceul de artă în clasa a VIII-a, îndrumată de doamna dirigintă, care era și profesoară de desen. Se numea Ciobănică Cristina, și acum țin legătura cu ea. Și era o concurență foarte mare. Pe 13 locuri  erau peste 30 de candidați. Acolo la Liceul Octav Băncilă din Iași. Eu eram venită de la țară și am căzut a treia sub linie. Apoi am urmat un alt liceu”, spune Mariana. Pentru o vreme și-a pus pe așteptare pasiunea pentru desen. A lucrat în domeniul construcțiilor, dar după ce a început să acuze probleme de sănătate a renunțat şi s-a dedicat din nou pasiunii sale din adolescență. Dar a făcut cumva să îmbine arta cu gastronomia.

O creație culinară a Marianei Grigoruță FOTO Mariana Grigoruță

„Mereu mi-au plăcut amândouă. Acuma am găsit o metodă de a le îmbina”, spune botoșăneanca. Mariana mai scrie și poezii, fiecare preparat artistic pe care-l face fiind însoțit și de o scurtă poezie. „În grădină sub un gard/Tolăniți și dezveliți/Printre frunze amorțiți/Stau la sfat bătuți de vânt /Șase dovlecei plăpânzi/- Fraților, vremea a venit /În grădină este frig/Frunzele s-au veștejit./În cămară vom intra/Până ne vom transforma/În plăcinte delicioase /Aromate și gustoase /Pe mese de sărbătoare /Cu miros de scorțișoare!”, este poezia dedicată unor plăcinte cu dovleac.

Preparate delicioase culese din sat și de la strămoși

Toate rețetele, spune Mariana, sunt învățate de la mama, bunica, mătuși și alte gospodine din Hlipiceniul natal, o vatră tradițională cu un talent aparte la gătit.

Mariana Grigoruță realizează multe preparate tradițonale FOTO Mariana Grigoruță

„Trebuie să arate și bine, dar trebuie să aibă un gust pe măsură. Sunt rețete culese de la mama, de la bunica, de la mătuși. Așa cum se spune, mai ales la bucătărie, trebuie să furi ceva de acolo. Nu pot spune că îmi place arta mai mult sau bucătăria mai mult, le iubesc pe amândouă la fel. Dar îmi plac și poeziile. Când făceam un platou sau colac, între timp compuneam și o pozie. Când eram elevă am scris la Gazeta Satirică și atunci când un coleg făcea o năzbâtie îi desenam o caricatură plus niște versuri satirice. Nu se supăra nimeni”, adaugă botoșăneanca. În ceea ce privește talentul artistic, botoșăneanca mărturisește că-l moștenește de la un unchi care a fost pictor.