95 la sută dintre familiile vulnerabile se află în situaţia de a nu putea acoperi nevoi de bază, cum ar fi medicamente sau consultaţii medicale copilului, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, facturile cu utilităţile locuinţei sau cheltuieli legate de educaţia celor mici.
Majoritatea covârşitoare (95%) a familiilor vulnerabile se află în situaţia de a nu putea acoperi nevoi de bază, cum ar fi medicamente sau consultaţii medicale pentru o problemă de sănătate a copilului, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, facturile cu utilităţile locuinţei (curent electric, gaze, telefonie, internet), cheltuieli legate strict de educaţia copiilor (transportul copiilor între casă şi şcoală, rechizite, manuale), pe fondul crizei socio-economice.
Datele anchetei realizate de Salvaţi Copiii România arată că 96% dintre aceste familii au indicat printre sursele de venit transferurile sociale (alocaţii, indemnizaţii, burse şi ajutoare sociale); pentru mai mult de 1 din 10 gospodării (12%) aceste beneficii reprezintă unica sursă de venit. De Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului, Organizaţia Salvaţi Copiii România recomandă autorităţilor să identifice şi să implementeze de urgenţă măsuri prin care să se asigure că impactul crizei economice nu va fi decontat de copiii care deja se confruntă cu anumiţi factori de vulnerabilitate: 41,5% dintre copiii din România, adică 1,5 milioane de copii, sunt afectaţi de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supravieţuirea sau un trai decent, de izolarea socială şi educaţională, de lipsa de acces la nutriţie în acord cu vârsta şi nevoile biologice ale copilului şi la servicii socio-educaţionale şi de sănătate de calitate.
Ancheta realizată de Salvaţi Copiii România în perioada 21 – 31 octombrie 2022, în rândul familiilor beneficiare ale programelor organizaţiei (peste o treime dintre gospodăriile cuprinse în eşantion (38%) au 3 sau mai mulţi copii, 8 % având 5 sau mai mulţi copii) mai relevă că 19% dintre gospodării primesc sume de bani de la rudele care muncesc în străinătate, iar pentru 5% aceste sume reprezintă unicul venit al familiei (exceptând transferurile sociale). Pentru 98% dintre gospodării, cheltuielile s-au majorat. Peste o treime din gospodării (34%) se bazează (şi) pe venituri din munca ocazională, iar pentru aproape o cincime din eşantion (18%) aceste venituri sunt unica sursă de bani a familiei (exceptând transferurile sociale). Mai mult decât atât, 14% din gospodării se bazează doar pe munca ocazională a unui singur membru al familiei.
În ceea ce priveşte pensiile, ele se numără printre sursele de venit ale 18% dintre gospodării, pentru 4% reprezentând sursă unică (exceptând celelalte transferuri sociale), iar în cazul a 3% o singură pensie reprezintă unicul venit al familiei. Jumătate dintre gospodării încearcă să facă economii la utilităţi şi alimente, aspect care riscă să afecteze bunăstarea copiilor.
Publicitate
În acelaşi timp, este îngrijorător faptul că, în contextul socioeconomic actual, şi cheltuielile legate de educaţie şi sănătate copiilor sunt diminuate în multe familii pentru a face faţă valului de scumpiri. În ceea ce priveşte alte cheltuieli pe care familiile le reduc sau la care renunţă, cel mai frecvent indicate sunt vacanţele/activităţile de timp liber şi renovarea locuinţei.
În ceea ce priveşte evoluţia veniturilor familiei faţă de toamna anului trecut, două din cinci gospodării (40%) spun că au venituri mai mici, pentru un procent similar (41%) veniturile sunt la fel, în timp ce doar 18% dintre familiile din eşantion se bucură de venituri majorate.
Doar 5% dintre gospodăriile vulnerabile nu se află în situaţia de a nu putea răspunde unor categorii de nevoi esenţiale – medicamente sau consultaţii medicale pentru o problemă de sănătate a copilului/copiilor, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, achitarea facturilor cu utilităţile locuinţei (curent electric, gaze, telefonie, internet) , cheltuieli legate strict de educaţia copiilor (transportul copiilor între casă şi şcoală, rechizite, manuale), cheltuieli legate de implicarea copiilor în activităţi extraşcolare şi oferirea de cărţi, jocuri sau jucării, îmbrăcăminte/încălţăminte adecvate pentru copii şi îmbrăcăminte/încălţăminte adecvate pentru adulţii din familie.
La întrebarea privind evoluţia cheltuielilor familiei, doar 15 dintre familiile din eşantion (2%) au menţionat că nivelul acestor cheltuieli nu ar fi crescut. În schimb, pentru 98% dintre gospodării, cheltuielile s-au majorat.
Analizând răspunsurile la întrebările privind categoriile de cheltuieli care s-au majorat, se observă că cele mai multe gospodării sunt nevoite să cheltuiască mai mult pentru utilităţi şi alimente, urmate de sănătate (medicamente şi controale medicale) şi educaţie (transport spre şi dinspre şcoală, rechizite şi manuale).
Pentru a putea face faţă acestor creşteri semnificative ale costurilor, cele mai multe dintre gospodăriile cuprinse în analiză (92%) se văd nevoite să facă economii semnificative, reducând în mod intenţionat cheltuielile familiei pentru bunuri şi servicii.
Analizând categoriile de cheltuieli pe care familiile le-au redus pentru a face faţă acestui context, se observă că îmbrăcămintea şi încălţămintea pentru adulţi reprezintă prima categorie ca incidenţă, urmată de îmbrăcămintea pentru copii. De asemenea, jumătate dintre gospodării încearcă să facă economii la utilităţi şi alimente, aspect care riscă să afecteze bunăstarea copiilor. În acelaşi timp, este îngrijorător să că, în contextul socioeconomic actual, şi cheltuielile legate de educaţie şi sănătate copiilor sunt diminuate în multe familii pentru a face faţă valului de scumpiri. În ceea ce priveşte alte cheltuieli pe care familiile le reduc sau la care renunţă, cel mai frecvent indicate sunt vacanţele/activităţile de timp liber şi renovarea locuinţei. Îngrijorător este şi numărul categoriilor de cheltuieli pe care familiile se văd nevoite să le reducă. În acest sens, se observă că peste o treime din eşantion este reprezentată de gospodării care se văd nevoite să reducă mai mult de 5 categorii de cheltuieli relevante pentru nivelul de trai.
În ceea ce priveşte speranţa de a primi sprijin pentru depăşirea efectelor crizei economice, cele mai multe familii îşi îndreaptă speranţa către actorii non-statali (ong-uri, biserică), în timp ce doar 16% dintre răspunsurile primite indică speranţa că autorităţilor vor iniţia măsuri de sprijin menite să ajute familiile să depăşească dificultăţile resimţite în această perioadă.
Potrivit datelor oficiale, copiii români sunt cei mai expuşi din Europa riscului de sărăcie sau excluziune socială: ţara noastră se afla, în 2021, pe primul loc în topul făcut de Oficiul European de Statistică.
La nivelul anului 2021, una din 10 familii din România nu îşi permitea să menţină locuinţa încălzită în mod adecvat. Procentul a înregistrat o uşoară creştere faţă de anul 2020 (cu 0.1pp). În schimb, familiile cu 3 sau mai mulţi copii sunt semnificativ mai vulnerabile din acest punct de vedere (13,3% fiind în situaţia de a nu-şi permite o încălzire adecvată a locuinţei), iar situaţia familiilor monoparentale este cu adevărat dramatică, aproape un sfert dintre ele (23%) confruntându-se cu această imposibilitate. În rândul familiilor monoparentale, evoluţia acestui indicator este una care necesită urgent atenţia şi intervenţia autorităţilor, în condiţiile în care pragul atins în anul 2019 era de 9,6%, iar diferenţele de la un an la altul au reprezentat aproape o dublare (de la 9.6 in 2019 la 18.2 în 2020 şi 23% în 2021).
Potrivit datelor oficiale Eurostat, în 2021, 1.508.000 de copii din România (41,5%) se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. Potrivit unui raport al Salvaţi Copiii România din luna aprilie 2020, 23% dintre părinţi se aflau în incapacitatea de a procura medicamente pentru copiii lor, în vreme ce 15% spuneau că nu au acces la servicii medicale pentru copii.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Un episod timpuriu de încălzire stratosferică ar putea influența vremea din prima lună a anului viitor. Luna ianuarie 2026 ar putea fi marcată de episoade de frig accentuat, temperaturi sub normalul perioadei și ninsori consistente, în Europa, America de Nord și inclusiv în România.
Evoluția este legată de perturbarea vortexului polar, în urma unui fenomen rar de încălzire stratosferică, potrivit analizelor meteorologice internaționale.
Ce s-a întâmplat cu vortexul polar
Potrivit unei analize publicate de platforma de specialitate Severe Weather Europe, în a doua parte a lunii noiembrie și la începutul lunii decembrie 2025 s-a produs un episod neobișnuit de timpuriu de încălzire stratosferică (Sudden Stratospheric Warming – SSW).
Acest fenomen a slăbit structura vortexului polar, un sistem de vânturi care, în mod normal, menține aerul extrem de rece blocat în zona Arcticii. Atunci când vortexul polar este destabilizat sau fragmentat, masele de aer rece pot coborî spre latitudini medii, afectând direct Europa și America de Nord.
Specialiștii arată că efectele unui astfel de proces nu sunt imediate, ci se resimt la 20–40 de zile după producerea fenomenului, ceea ce plasează luna ianuarie 2026 în intervalul cu risc crescut pentru valuri de aer polar.
Publicitate
Două nuclee reci, direcționate spre Europa și America de Nord
Conform Severe Weather Europe, vortexul polar inferior s-ar fi separat în două nuclee principale, unul orientat spre America de Nord și celălalt spre Europa. Această configurație favorizează fluxuri persistente de aer rece dinspre nord, cu potențial de ger și episoade de ninsoare, în funcție de umiditatea atmosferică.
Pentru Europa, hărțile meteo indică un tipar de presiune cu valori ridicate în nordul continentului și presiune mai scăzută spre sud și centru, un scenariu clasic pentru transportul aerului rece polar.
Cum ar putea fi afectată România
În cazul menținerii acestui tipar atmosferic, România ar putea traversa în ianuarie 2026 perioade prelungite de vreme rece, cu temperaturi sub mediile climatologice normale ale lunii, potrivit evaluărilor citate de presa centrală dar și a prognozelor meteo anunțate pentru perioada de după revelion 2026
Episoade similare au mai fost înregistrate în ultimii ani. Meteorologii subliniază însă că prognozele pe termen lung rămân orientative, iar intensitatea exactă a frigului va depinde de modul în care perturbarea vortexului polar se va transmite către straturile inferioare ale atmosferei.
Iarna 2025–2026, una cu episoade reci frecvente
Climatologii avertizează că iarna 2025–2026 ar putea fi caracterizată de alternanțe între perioade mai blânde și episoade de frig accentuat, chiar dacă vortexul polar superior ar putea să se reconsolideze temporar.
„Un vortex polar slăbit nu înseamnă automat o iarnă extremă pe toată durata sezonului, dar crește probabilitatea valurilor de frig în lunile de iarnă, în special în ianuarie și februarie”, explică specialiștii citați de publicațiile de profil.
Cum va fi vremea în ianuarie 2025
Meteorologii transmis prognoza vremii pentru perioada 29 decembrie 2025 – 26 ianuarie 2026 şi aceasta arată că va fi ger în toată ţara.
Săptămâna 29 decembrie – 5 ianuarie
Temperaturile în săptămâna în care trecem în noul an vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă, în întreaga țară. Cel mai frig va fi evident la munte, unde abaterea termică negativă va fi ușor mai accentuată.
Vom avea precipitaţii mai multe în nordul Carpaților Orientali și în Munții Apuseni. În rest, cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale.
Săptămâna 5-12 ianuarie
Temperaturile vor rămâne sub media ultimilor ani în toată ţara, dar mai ales în jumătatea vestică. Meteorologii estimează cantități ușor excedentare de precipitații în toate regiunile.
Săptămâna 12-19 ianuarie
Gerul se mai domoleşte, dar temperatura medie a aerului rămâne la valori ușor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval. Regimul pluviometric va fi ușor excedentar în cea mai mare parte a țării.
Săptămâna 19-26 ianuarie
Temperaturile rămân ușor sub cele specifice în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații vor avea o tendință ușor excedentară în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.
Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albița efectuează cercetări în privinţa unui bărbat cu cetățenie română și Republica Moldova care a încercat să introducă ilegal în țară un revolver, ascuns în peretele lateral al microbuzului pe care îl conducea.
În data de 27 decembrie a.c., în jurul orei 21.10, în Punctul de Trecere a Frontierei Albița-ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în țară, conducând un microbuz, un bărbat cu cetățenie română și R. Moldova, în vârstă de 27 de ani.
În baza profilului de risc stabilit, s-a procedat la efectuarea unui control amănunţit asupra mijlocului de transport şi persoanei, ocazie cu care echipa comună de control, formată din lucrători vamali și polițiști de frontieră, a descoperit, ascuns în peretele lateral al microbuzului și nedeclarat, un revolver încărcat cu cinci cartușe, cal. 9 mm, nepercutate, fără glonț.
În privința armei descoperite la controlul de frontieră, bărbatul a declarat că, la rugămintea unui conațional, transportă microbuzul din Chișinău într-o parcare situată în proximitatea Punctului de Trecere a Frontierei Albița. Acesta a mai declarat că nu are cunoștință despre arma ascunsă în peretele microbuzului pe care îl conducea.
Conform prevederilor legale, arma a fost ridicată în vederea continuării și definitivării cercetărilor.
Publicitate
În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor și tentativă la contrabandă calificată.
Pentru angajatori cu privire la înrolarea în platforma digitală REGES-ONLINE
ITM BOTOȘANI reamintește angajatorilor din județ faptul că data de 31.12.2025 este termenul limită până la care aceștia trebuie să se înregistreze în noua platformă REGES-ONLINE și, totodată, să completeze toate elementele contractelor individuale de muncă active la data accesării Registrului care nu se regăsesc în sistemul informatic REVISAL.
Trecerea la REGES-ONLINE nu presupune migrarea, de către angajator, a bazelor de date existente, aceasta fiind deja realizată în sistem. Angajatorii trebuie doar să își creeze cont în platformă, proces simplificat și rapid, care asigură accesul direct la toate funcționalitățile necesare.
Reprezentanții ITM Botoșani – Daniela Petronela Lozneanu – Inspector-Șef și Alina Pahone – Inspector-Șef Adjunct Relații de Muncă, roagă angajatorii să se mobilizeze și să facă trecerea în noua platformă REGES ONLINE, astfel încât la data de 1 ianuarie 2026 să utilizeze în mod exclusiv platforma REGES ONLINE. Începând cu această dată, aplicația REVISAL nu va mai fi disponibilă, iar toate raportările privind evidența salariaților se vor realiza exclusiv prin platforma digitală REGES-ONLINE.
Reamintim răspunderea contravențională pe care o generează neconformarea, respectiv nerespectarea obligației privind înregistrarea în Registru, în termenul legal, se sancționează cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei, iar necompletarea tuturor elementelor contractelor individuale de muncă active la data înrolării în noul sistem, care nu se regăsesc în REVISAL, se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Duminică, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi și Poliției Orașului Săveni împreună cu cei din cadrul Secțiilor de Poliție Rurală nr. 4 Dorohoi, nr. 5 Mihăileni, nr. 6 Pomîrla și nr. 9 Vlăsinești au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor stradale, menținerea unui climat de ordine și siguranță publică, în localitățile Dorohoi și Săveni.
În cadrul activităților desfășurate, polițiștii au legitimat aproximativ 90 de persoane și au verificat 43 de autoturisme, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 14 sancțiuni contravenționale în valoare de peste 9.000 de lei.
Sancțiunile au fost aplicate pentru abaterile la regimul circulației pe drumurile publice și nerespectarea normelor de conviețuire socială.