Tot mai mulți botoșăneni ajung la spital mușcați de căpușe punând pe jar cadrele medicale din județ. Până la intervenția medicilor este bine însă să știm câteva lucruri care ne pot fi de ajutor în secundele imediat următoare după o mușcătură.
Reprezentanții Spitalului ”Victor Babeș” din Timișoara au postat o serie de informații legate de ce trebuie să facem pentru a ne feri de căpușe, dar și o serie de sfaturi pentru situația în care ne întâlnim cu ele, frelatează alba24.ro. Materialul a fost realizat de dr. Daniela Mihalcea, medic primar boli infecțioase.
Odată cu venirea primăverii şi a căldurii, din ce în ce mai mulţi oameni încep să „migreze” înspre spaţiile deschise, din mijlocul naturii, departe de poluarea chimică şi fonică a zonelor urbane.
Publicitate
Aceasta este perioada de maximă popularitate a picnicurilor, a ieşirilor la „iarbă verde”, la grătare, când, după o iarnă lungă şi „închisă”, se manifestă puternic nevoia de aer curat şi de „triluri” vesele de pădure.
Despre căpușe
Căpușele sunt paraziti externi. Se hrănesc cu sângele corpului gazdă (om sau diverse animale). În lume se cunosc sute de specii de căpușe, dar în România au fost identificate 30.
Trebuie spus, însă, că doar câteva din acestea transmit boli oamenilor. În țara noastră specia cea mai frecventă este Ixodes Ricinus.
Publicitate
Căpușele se găsesc în zonele cu iarbă și umiditate crescută (păduri, parcuri, pajiști, tufișuri). Infecțiile la om apar sezonier, în perioada când căpușele sunt active, din aprilie până în noiembrie.
Căpușa ajunsă pe pielea omului, își caută pentru fixare o zona “convenabila”, într-un timp care poate dura chiar și câteva ore. Mărimea căpușei crește, pe măsură ce se hrănește cu sânge.
Prin mușcătură, își introduce capul sub piele, un segment al gurii de forma tubulară, care are de o parte și alta doi clești, care au rolul de fixare. Căpușele pot elimina prin saliva diverși agenți patogeni.
Publicitate
Măsuri de prevenire a expunerii la căpușe
Evitați zonele cunoscute cu expunere foarte mare la căpușe
La iarba verde purtați îmbrăcăminte de culoare deschisă, să se vadă mai ușor căpușele; acoperiți-vă brațele și picioarele, trageți șosetele peste pantaloni; încălțăminte deschisa la culoare, fară orificii sau decupaje
Folosiți pleduri și paturi pentru picnic, iar acestea să fie de culoare deschis
În drumeții mergeți pe mijlocul cărării, evitați să atingeți cu corpul plantele din jur
Folosiți substanțe repelente, spray-uri împotrivă căpușelor (atenție la contraindicații la gravide, la copii)
Pentru excursii mai lungi, se poate aplica pe haine, încălțăminte și echipamente, un insecticid pe bază de permetrină 0,5 %
Dacă dormiți în natură, pe pământ sau în cort, folosiți plase anti insecte în jurul patului și folie de protecție
La sosirea acasă, verificați atent bagajele, hainele și mai ales animalele de companie.
Faceți dus zilnic. La duș, verificați cu atenție prezența vreunei căpușe, mai ales în părțile moi,cu piele fină (sub brațe, în spatele urechilor, între picioare, în spatele genunchilor, ombilic, pielea păroasă a capului). La nevoie, puteți verifica folosind oglinda sau lupa.
Tratarea hainelor folosite în zonele posibil contaminate cu căpușe, prin spălarea și uscarea cel puțin 1h cu aer cald/fierbinte.
Este recomandată identificarea precoce a căpușei pe corp, pentru a scădea cât mai mult riscul de boală produsă prin mușcătură de căpușă:
Pentru a transmite Boala Lyme, căpușa trebuie să se fixeze și să se hrănească cel puțin 24-72 ore
Virusul care provoacă encefalita de căpușa se transmite din momentul în care căpușa începe hrănirea
Scoaterea căpușei:
1. Este recomandat că îndepărtarea/extragerea completă a căpușei să se facă în camera de gardă a unui spital de urgență, de către medical chirurg, și cât mai curând după mușcătură căpușei
Este important să se înlăture căpușa în totalitate, fară a rupe partea posterioară a corpului, iar capul să rămână înfipt în rană.
2. După extragerea căpușei, se recomandă consultarea unui serviciu de Boli Infecțioase, pentru a aprecia oportunitatea unei profilaxii antibiotice
Nu încercați folosirea de căldură sau diferite substanțe pentru a neutraliza căpușa. Aceasta se poate adânci mai mult în piele, să elibereze o cantitate mai mare de salivă, sau vărsarea conținutului stomacal al căpușei în rană, crescând riscul de infecție, au transmis reprezentanții spitalului.
Cum se scot căpușele, acasă
În situația în care nu puteți apela la serviciul medical, se poate scoate căpușa, folosind o pensetă cu vârf subțire, în unghi; penseta se fixează cât mai aproape de punctul de acces al înțepăturii. Se trage lent, uniform, cât mai drept, fără a învârti, cu atenție să nu zdrobiți striviți căpușa.
Ulterior dezinfectați cu apa și săpun, apoi aplicați o soluție antiseptică. Mâinile salvatorului se protejează cu mănuși sau tifon.
Cu penseta:
Foloseşte o pensetă, pentru a o apuca de cap, cât mai aproape de piele. Trage încet şi ferm până se desprinde căpuşa de piele.
Căpuşa trebuie scoasă uşor, prin rotire, evitând strângerea între degete a abdomenului căpuşei care favorizează trecerea Borreliilor din glandele salivare în plagă.
Cum se scot căpușele cu bățul de chibrit:
Căpușele sunt atrase de mirosul de fosfor pe care îl conține gămălia bățului, așa că vor ieși de bună voie.
Umezește capul unui băț de chibrit și fă cercuri cu el în jurul locului unde este înfiptă căpușa, cât mai aproape de ea. Insecta își va extrage singură capul în doar cateva secunde și va urca pe bățul de chibrit urmărind mirosul de fosfor.
În cazul în care analiza căpuşei este negativă (nu contine bacterii), nu este nevoie de tratament cu antibiotic.
Scoaterea căpușei cu ajutorul unturii:
Acoperiți căpușa cu untură. Va ieși singură din cauza lipsei de aer, în 2-3 minute.
Dacă nu funcționează, repetați operațiunea.
Dacă capul căpușei rămâne în interior, apelați la un medic.
Căpuşele pot provoca boala Lyme. Cum se manifestă
Aceasta este o boală infecţioasă, articulară, neurologică şi cardiacă, al cărei agent este o bacterie din familia spirochetelor (Borrelia burgodoferi – transmisă prin înţepătura de căpuşă).
Boala Lyme se manifestă, la început, prin febră, dureri articulare şi musculare. Ulterior, apar simptome neurologice, cardiace şi inflamaţii articulare.
Ultima fază a simptomelor poate apărea la câţiva ani după înţepătură, cu reumatism cronic al articulaţiilor şi atingeri cerebrale.
În stadiu incipient, boala Lyme se tratează cu antibiotice, însă aceasta poate lăsa sechele pe toată durata vieţii.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Publicitate
Citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 32: „Astăzi citesc în pagina culturală a ziarului local despre o altă carte a lui Cristi B. Lucrarea lui de doctorat la Sorbona: „Călugărul şi moartea”. El e un viitor Eliade, se spune. Prin iarnă am aflat că el şi Smaranda sunt studenţi la indianistică, doctoranzi la Sorbona. Pe Cristi l-am cunoscut în adolescenţă. Era brunet, demonic, trăznea a ţigări proaste şi făcea pe haimanaua. Părea trist şi sensibil. Şi negrul îl prindea bine. Deşi singuratic, era curtat de toate fetele şi-l priveam ca, mai târziu, pe Andru. Învăţa franceza purtând în buzunar un mic dicţionar din care rupea câte o foaie când considera că terminase de memorat tot. Scria poezii, iar în lucrarea de olimpiadă îmi spunea că a făcut numai nişte „speculaţii”. Într-o noapte de întorceam de la Operă toţi „olimpicii” şi profesorul nostru s-a oprit ca străluminat în mijlocul străzii, să exclame: „Ce frumos scrii tu, Carmen!” Entuziasm de poet în miez de noapte. Un sâmbure de lumină în miezul adolescenţei mele. O adolescenţă marcată de spaimă şi de violenţă. Eu n-am fost un „copil teribil”, cum a fost Cristi, dar am avut părinţi teribili şi, ca-n piesa omonimă a lui Cocteau, îmi numeam adesea casa: harabaua blestemată. Viitorul Eliade avea un scris infect: mărunt, de tipar, îngrămădit. Mi-a scris o poezie pe o banchetă, în tren, când ne întorceam de la „naţionala” de română. Am şi acum peticul acela de hârtie. Versurile sunau ciudat de delicat pentru un „dur” ca el: „Când macii înfloresc / prin păr şi prin buzunare / Îmi cer smerit semenilor şi Timpului / iertare”;
Adrian Romilă, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2006, despre „cititorul profesionist”:1. „are mereu timp pentru lectură”; 2. „când nu are timp şi-l procură sacrificând somnul de noapte, întâlniri cu prietenii, privitul la televizor”; 3. „posedă acel organ special capabil să reacţioneze puternic la claritatea de cristal a unei formulări, la atingerea catifelată a unei metafore, la intensitatea culorilor dintr-o imagine sau la eşafodajul complicat al ideilor”; 4. „lumea e multidimensională, cu deschideri şi treceri, labirintică încrucişare de staţii şi parcursuri”; 5. „EU-l său are conturul în mişcare, trece prin alţii pentru a ajunge la sine mai bogat, încărcat de experienţa oglindirii prin sinele tuturor celor pe care i-a cunoscut şi i-a asimilat printr-un fascinant act de iubire: lectura”;
Publicitate
Psihologul Ana Muntean consideră că atunci când se naşte un copil, acesta se naşte de două ori:1. „în primul rând BIOLOGIC (aducând pe lume încă o fiinţă); 2. „în al doilea rând PSIHOLOGIC (aducând pe lume încă un om a cărui caracteristică dominantă este aceea de a fi fiinţă socială);
D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Reţinem: 1. SADOVEANU: „preocupat de epic şi de ideea istoriei ca sumă de eroi şi de viteji” – VOICULESCU: „consumă din plin experienţa medicului dăruit”; 2. SADOVEANU: „are plăcerea naturii” – VOICULESCU: „are plăcerea naturalului”; 3. SADOVEANU: „a început prin naturalism” – VOICULESCU: „a sfârşit prin naturalism”; 4. SADOVEANU: „are înclinaţia de a contempla natura” – VOICULESCU: „are înclinaţia de a experimenta natura”; 5. SADOVEANU: „păstrează distanţa faţă de mister” – VOICULESCU: „”percută misterul lumii”; 6. SADOVEANU: „e detaşat” –VOICULESCU: „e implicat”; 6. SADOVEANU: „se opreşte la om” – VOICULESCU: „trece dincolo de om”; 7. SADOVEANU: „izvorăşte din semnul exclamării” – VOICULESCU: „izvorăşte din semnul întrebării”; 8. SADOVEANU: „încifrează iniţierea până la semn”- VOICULESCU: „divulgă iniţierea până la destrămare”; 9. SADOVEANU: „e resemnat în faţa inaccesibilului”- VOICULESCU: „se lasă provocat de inaccesibil până la obsesiv”; 10. SADOVEANU: „ipostaza de MAG” – VOICULESCU: „ipostaza de APOSTOL”;11. SADOVEANU: „suferinţa e problema celorlalţi” – VOICULESCU: „suferinţa e problemă personală”; 12. SADOVEANU: „măreţia sa e o indiferenţă ataractică şi cu nimb în faţa misterului lumii” – VOICULESCU: „rămâne veşnic ispitit să intre în jertfelnicul galeriilor unei lumi care nu se dezvăluie perfect ori se arată numai prin semne, spaţiu strâmt, neprielnic desfacerii aripilor, impropriu măreţiei”; 13. SADOVEANU: „lasă misterul acolo unde se află şi-l cântă într-o continuă stare de graţie” – VOICULESCU: „forţează misterul şi îl iscodeşte ritualic”; 14. SADOVEANU: aşterne ireal peste real, de unde impresia de levitaţie” – VOICULESCU: „scotoceşte realul din imaginar, de unde impresia de arheolog în căutarea arhetipurilor”; 15. SADOVEANU: „zări exterioare” – VOICULESCU: „zări lăuntrice”;
Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre vanitate:„Nu scapă nimeni. Sau aproape nimeni. Loveşte în proşti (care devin fuduli) ca şi în deştepţi (care devin proşti). Sminteşte, în egală măsură, pe urâţi şi pe frumoşi, pe talentaţi şi pe netalentaţi, pe credincioşi şi pe atei, pe politicieni şi pe „simplii cetăţeni”, pe laici ca şi pe aparţinătorii clerului. Reuşeşte să transforme complexele de inferioritate în complexe de superioritate, încurajează impostura, amputează simţul ridicolului, inhibă orice urmă de umor, de decenţă, de generozitate. Eul propriu pârjoleşte totul în jur: realitatea devine materie primă a unor ambiţii private, ceilalţi devin adversari sau unelte, viaţa nu mai e trăită decât ca o mare ocazie pentru un cult egolatru. Cazurile de vindecare sunt rare.”;
Publicitate
Continui să citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 52 despre Nichita Stănescu (decedat în ziua de 13 decembrie 1983): „Nichita Stănescu a intrat în poezia românească ca un Făt – Frumos în basm. Înalt, zvelt… Aşa scria Paul Georgescu. Nichita Stănescu a ieşit din viaţă ca din basm, spun eu acum cu gândul la gerurile din acea zi de 13. Despre moartea poetului n-am aflat de la şcoală, nici de la Radio sau TV, ci de la vânzătorul de ziare din centru, vânzător pe lângă care treceam zilnic, fără să-i dau importanţă. Pe atunci vânzătorii nu aveau ştiri senzaţionale cu care să-şi vândă ziarele. Ce ştiri să fi avut? Că-n judeţul Dolj s-au recoltat atâtea şi atâtea tone de grâu la hectar? Dar „Scânteia” din acea zi avea, în pagina de mică publicitate, la capitolul decese, un anunţ pe care vânzătorul l-a făcut public, strigând: Luaţi „Scânteia”! A murit Nichita Stănescu! A murit poetul! Şi arătând tuturor anunţul pe pagină. Tinerii liceeni, ieşind de la şcoală, se îmbulzeau ca atunci când se primea revista „Flacăra” a lui Adrian Păunescu. Tinerii se îmbulzeau şi repetau: A murit poetul! Poetul Stănescu! I s-a făcut o troiţă de lemn. Au plâns câţiva adolescenţi bucureşteni. A plâns şi Gheorghe Tomozei, care a scos imediat un album memorial. N-am avut bani să-l cumpăr. Eram o adolescentă fără bani, doar cu lacrimi. Păream patetică şi singulară”;
Oamenii sunt sufletul comunității noastre, iar grija pentru ei a fost și va fi mereu pe primul loc pentru echipa PSD Botoșani.
„În ultimii ani, am reușit să transformăm visul într-o realitate: suntem județul în care niciun copil nu mai este nevoit să trăiască în orfelinate. Și nu ne-am oprit aici! Am investit în seniorii noștri, în acei oameni care ne-au construit prezentul pe care-l trăim și în persoanele cu dizabilități. Le-am oferit nu doar locuințe protejate, ci și servicii sociale de cea mai înaltă calitate”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.
Publicitate
În mandatul de președinte al Consiliului Județean Botoșani al Doinei Federovici în perioada 2020-2024 s-au realizat cele mai multe investiții și s-au demarat proiecte importante în domeniul social:
Publicitate
Construirea căsuțelor de tip familial „Hansel” și „Gretel” Trușești;
Construirea Centrului de zi „Sfântul Nicolae” Trușești;
Înființarea noului Centru de îngrijire și asistență socială Botoșani;
Construirea Centrului de tranzit pentru copiii care au ajuns la vârsta în care trebuie să părăsească sistemul de protecție al statului;
Construirea căsuțelor de tip familial „Cuore” și „Dumbrava Minunată” Pomârla;
Construirea locuințelor protejate „Iris” și „Phoenix” pentru persoane adulte cu dizabilități;
Construirea Centrului de zi pentru persoane adulte cu dizabilități;
Modernizarea Unității de Asistență Medico-Socială Mihăileni;
Modernizarea Unității de Asistență Medico-Socială Ștefănești;
Modernizarea ambulatoriului de recuperare neuromotorie din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului;
Dotarea complexelor de apartamente și a centrelor DGASPC cu mobilier, aparatură electronică și electrocasnice;
Proiect de construire a unui corp nou la Unitatea de Asistență Medico-Socială Ștefănești;
Proiect de modernizare a Unității de Asistență Medico-Socială „Elena Popovici” Flămânzi.
„Suntem oamenii faptelor bune, iar fiecare investiție realizată vorbește despre angajamentul nostru față de comunitate și față de cei care au nevoie de noi. Nu lăsăm pe nimeni în urmă! Pe 1 decembrie, vă invităm să ne susțineți în alegerile parlamentare. Votați pentru continuitatea acestor investiții și pentru un viitor mai bun pentru toți. Voi continua să fiu un susținător puternic al sistemului de asistență socială din postura de senator, așa cum am fost și primele două mandate. Votați candidații PSD, poziția 3 pe buletinul de vot! Împreună, suntem mai puternici și mai uniți!”, a conchis Doina Federovici.
Raportul de activitate al Doine Federovici ca președinte al Consiliului Județean pentru perioada 2020-2024 se poate consulta pe pagina https://www.psdbotosani.ro/ la secțiunea:
Pensiile vor creşte odată cu majorarea valorii Punctului de Referinţă (VPR) de la 81 de lei la 91 de lei, o creştere cu 12,1%, de la 1 ianuarie 2025, a anunţat miercuri Ministerul Muncii, pe pagina sa de Facebook.
„Majorarea VPR cu 12,1% este peste rata inflaţiei. Noua lege a pensiilor din sistemul public este o garanţie fermă că fiecare pensionar va beneficia de o creştere sustenabilă a veniturilor. Mecanismul de majorare a pensiilor prevăzut de lege este clar şi asigură predictibilitate. Contributivitatea şi stabilitatea în muncă sunt răsplătite mai bine. Noua lege a adus echitate, deoarece la muncă şi contribuţii egale şi pensiile vor fi egale”, a declarat ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura Oprescu, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a instituţiei.
Ministrul a amintit că miercuri se împlineşte un an de la adoptarea de către Parlament a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii arătând că implementarea acestei legi a presupus cea mai amplă reformă din istoria sistemului public de pensii din România.
Publicitate
Potrivit Ministerului Muncii, datorită acestei legi, Comisia Europeană a acceptat renegocierea PNRR astfel încât a fost eliminat plafonul de 9,4% din PIB care ar fi putut conduce la o îngheţare a pensiilor.
„Noua lege clarifică şi momentul în care se fac majorările şi introduce garanţia că pensiile vor creşte anual în luna ianuarie. De asemenea, pensionarii care beneficiază de indemnizaţie socială (pensia minimă garantată) vor beneficia de o majorare de 10,4%, ceea ce înseamnă că indemnizaţia socială pentru pensionari va ajunge la 1.415 de lei în 2025”, se mai arată în postarea publicată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. AGERPRES
”Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Cristina Bălăucă, consilierul local PSD care candidează pe listele acestei formațiuni politice și la Senatul României.
Actual inspector școlar la ISJ Botoșani și profesor la una dintre cele mai importante unități de învățământ din municipiul Botoșani, Cristina Bălăucă a vorbit despre ceea ce ar vrea să facă această formațiune politică în următorii ani în sistemul de învățământ dar și despre problemele cu care se confruntă tinerii din județul Botoșani.
Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare. (CMF: 11240017)