Sâmbătă, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Ștefănești au oprit pentru control, pe drumul național D.N. 29 D, o autoutilitară condusă de un bărbat, de 54 de ani, din orașul Săveni, care rula cu viteză peste limita legală.

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit faptul că acesta are suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis.

Polițiștii din cadrul Biroului Județean de Poliție Transporturi, împreună cu cei ai Sectorului Poliției de Frontieră Rădăuți-Prut și Stânca Costești au organizat sâmbătă și duminică o acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale în domeniul piscicol, navigației și protecției mediului, în zona lacului de acumulare Stânca Costești și a râului Prut.

În cadrul activităților desfășurate, polițiștii au legitimat peste 100 de persoane, au verificat 65 de pescari și au controlat 22 de autoturisme.

În urma neregulilor constatate au fost aplicate 13 sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 1.700 de lei, pentru nerespectarea prevederilor legale privind pescuitul și acvacultura.

De asemenea, au fost constatate 3 infracțiuni și au fost confiscate 2 plase monofilament.

În această dimineața, la sediul Instituției Prefectului – Județul Botoșani, în Sala Ștefan Luchian, a avut loc o ședință de analiză a rezultatelor intermediare a controalelor pentru identificarea problemelor existente la nivelul instituțiilor publice şi operatorilor economici care depozitează, transportă, distribuie, utilizează, comercializează carburanți, lubrifianți și produse derivate ale acestora, inclusiv gaz petrolier lichefiat (GPL) de pe raza județului Botoșani, în perioada 18 – 24 septembrie 2023.

La ședința de lucru, convocată de reprezentantul Guvernului în teritoriu, Sorin Cornilă, au participat, Comisar șef Costîn Tudor – Împuternicit șef al IPJ Botoșani, colonel Pălimariu Petru – Prim Adjunct al Inspectorului Sef ISU Botoșani, Cristinel Poleucă – șef birou vamal – Biroul Vamal de Interior Botoşani, Daniela Lozneanu – inspector șef – Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoşani, Mihalache Daniela – Șef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii APM Botoșani, Cristina Kashyap – Comisar şef – Garda Naţională de Mediu–Comisariatul Judeţean Botoşani și Ovidiu Luca – Inspector coordonator judeţean – ISCTR.

Verificările sunt efectuate de către echipe constituite prin ordin de prefect, fiind compuse din reprezentanți ai 11 instituții, respectiv: Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Nicolae Iorga” al Județului Botoșani, Inspectoratul de Poliţie Județean Botoşani, Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Botoșani, Agenția Județeană pentru Protecția Mediului Botoșani, Agenția Teritorială ARR Botoșani, Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani, CNCIR (Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A), Direcția Regională Antifraudă Fiscală Suceava, Biroul Vamal de Interior Botoșani, Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat Iași și Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier Botoșani.

Operațiunile de control de la nivelul județului Botoșani se desfășoară în intervalul 01.09.2023-31.10.2023, sub coordonarea Instituției Prefectului – Județul Botoșani.
Conform raportului intermediar, în perioada 18 – 24 septembrie 2023 au fost efectuate 74 de verificări separate, de către instituțiile cu atribuții de control, la operatori economici care depozitează, transportă, distribuie, utilizează, comercializează carburanți, lubrifianți și produse derivate ale acestora, inclusiv GPL. Verificările s-au făcut la puncte de lucru. Este vorba despre 6 activități de verificare la instituții publice, 52 la operatori economici și 16 la mijloace de transport. Au fost constatate 53 de nereguli, disfuncționalități sau deficiențe. Acțiunile de control au fost efectuate separat de către fiecare instituție cu rol de control, conform planurilor de control specifice.

Menționăm cele mai importante nereguli constatate:
– lipsă autorizații/avize/documente de funcționare/comercializare/transport
– instalații/rezervoare/recipiente depozitare/transport amplasate ilegal
– manipulare/utilizare necorespunzătoare/neconformă a instalațiilor/rezervoarelor/recipientelor de depozitare/transport
Au fost dispuse 15 de măsuri de remediere, iar 3 autorizații și-au pierdut valabilitatea.
Totodată, au fost aplicate 44 sancțiuni contravenționale, din care 33 de avertismente și 11 amenzi. Valoarea totală a sancțiunilor contravenționale aplicate este de 217.000 lei.
Din totalul sancțiunilor contravenționale, 6 au fost aplicate de Garda Națională de Mediu, 30 de ISU Botoșani, 2 de IPJ Botoșani, 1 de ANAF și 5 de ISCTR.

”Procedurile de verificare se desfășoară în continuare, până la analizarea tuturor operatorilor economici care depozitează, transportă, distribuie, utilizează, comercializează carburanți, lubrifianți și produse derivate ale acestora, inclusiv gaz petrolier lichefiat (GPL) de pe raza județului Botoșani. Până acum s-au efectuat 264 de acțiuni separate de verificare, fiind constatate 255 de disfuncționalități, pentru care au fost dispuse 102 măsuri de remediere și aplicate 182 de sancțiuni contravenționale, dintre care 62 de amenzi în cuantum de 691.175 lei. Aceste verificări sunt necesare pentru a asigura sigurața cetățenilor, au scopul de a identifica potențiale riscuri la adresa siguranței publice a locuitorilor județului Botoșani.” a declarat prefectul județului Botoșani, Sorin Cornilă.

Măsurile fiscale propuse de Guvernul Ciolacu vor avea un efect de bumerang asupra întregii economii și vor fi suplimentate cu alte „surprize” în zilele care vin, potrivit experților în fiscalitate, citați de ADEVARUL.

Noile măsuri fiscale propuse de Executiv vor încetini economia și vor împovăra peste măsură companiile, susțin experții PwC, argumentând că doar din impozitul de 1% pus pe cifra de afaceri statul va încasa peste 6,2 miliarde de lei. În plus, susțin fiscaliștii, creșterea TVA pentru anumite produse va majora și prețul plătit de consumator, pentru că nicio societate nu poate suporta singură povara fiscală.

Impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact pentru companii, cele mai afectate domenii fiind energia, auto, sectorul tutunului, farmaceutic și construcții, multe deja supraimpozitate, această măsură urmând să aducă în jur de 6,2 miliarde lei la buget, potrivit estimărilor PwC România.

„Dintre toate modificările, impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact. Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în țările dezvoltate tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă, implicit, profituri pe măsură. Marjele de profit diferă de la un sector economic la altul, dar și în funcție de contextul economic. Conform estimărilor noastre 756 de companii pot fi eligibile (impozitul pe profit < 1% din CA), 20 fiind instituții de credit, iar 335 de companii ar plăti în continuare 16% impozit pe profit. Suma pe care estimăm că Ministerul Finanțelor o va încasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde lei. Țin să menționez că aceste estimări iau în calcul doar cifrele din bilanț ale companiilor așa cum ele sunt prezentate pe site-ul MEF nu veniturile totale prevăzute de proiectul de lege care in anumite situații pot fi chiar mai mari.

Din cunoştinţele noastre, urmează să mai avem şi alte surprize sau ordonanţe de urgenţă care vor mai surveni pe parcursul următoarelor zile”, a declarat Daniel Anghel, partener PwC România.
Băncile vor plăti impozit suplimentar cel puțin 4 ani
Toate băncile din România vor plăti un impozit suplimentar de 1% asupra veniturilor care sunt raportate la BNR, o cifră de afaceri reală, se arată în raportul PwC. „Să nu trăiți cu impresia, din versiunile anterioare ale proiectului, că acest impozit pe cifra de afaceri se va plăti doar 2-3 ani. Nu, acum nu se mai menționează nimic despre un termen. El se aplică începând cu 1 ianuarie 2024, iar previziunile făcute de Ministerul Finanțelor sunt pe 4 ani. Deci ne așteptăm că vom avea acest impozit pe cel puțin 4 ani”, a declarat Diana Coroabă, Partener PwC România.

Aceasta a explicat că nu contează cifra de afaceri, toate băncile plătesc.

„Nu se face o comparație, se plătește atât impozit pe profit, cât și pe cifra de afaceri. Va apărea o declarație nouă pentru impozitul pe cifra de afaceri. Se plătește 1% asupra veniturilor care sunt raportate la BNR, o cifră de afaceri reală. Am analizat primele 10 bănci și impozitul suplimentar ar fi între 14 și 50% din impozitul pe profit, ajungând la o cotă efectivă de impozitare de până la 33%. Impozitul pe cifra de afaceri se va plăti trimestrial. Cheltuiala cu impozitul pe cifra de afaceri nu va fi deductibilă. Se aplică cu 1 ianuarie 2024, iar previziunile făcute de Ministerul Finanțelor sunt pe patru ani. Ne așteptam să avem acest impozit cel puțin pe patru ani”, a adăugat ea.

Creșterea TVA se va reflecta asupra prețurilor produselor
În ce privește modificările aduse cotelor TVA, Adina Vizoli, director PwC a spus că se majorează de la 5 la 19% taxa în domeniul activităților recreative, divertisment și agrement, pentru produsele BIO aceasta crește de la 5 la 9%, iar produsele cu conținut de zahăr trec la 19%. În plus, băuturile nealcoolice care conțin zahăr și care deja sunt supuse TVA 19% de la începutul acestui an, începând cu anul 2024 vor fi supuse și unei accize.

Alte modificări importante vedem și pentru sectorul imobiliar deja afectat de multiple modificări aduse în ultimii ani privind plafonul locuintelor care puteau fi livrate cu TVA 5%. Iată că începând cu anul 2024 aceste locuințe vor fi supuse cotei de 9% dar va trebui sa ne uităm atent la noua definiție a locuinței eligibile pentru cota de 9%. Astfel, TVA de 9% se poate aplica numai pentru acele locuințe care chiar pot fi locuite de beneficiari fără a necesita investiții suplimentare semnificative.

„Ne așteptăm ca toate aceste modificări să se reflecte în prețul produselor afectate de creșterile de cote, într-un interval relativ scurt, posibil majorarea să fie efectuată gradual după publicarea Legii. De avut în vedere este că aplicarea unor cote de TVA diferite atrage probleme de interpretare privind încadrarea corectă a produselor”, a spus Adina Vizoli, director PwC.

Impact negativ asupra fondurilor de pensii
Modificările propuse vin să aducă la același numitor comun toate facilitățile existente la nivelul angajaților, mai puțin cea pentru angajații din domeniul cercetării-dezvoltării, a punctat Andreea Mitriță, partener PwC România, trecând în revistă principalele efecte negative, inclusiv impactul asupra fondurilor de pensii.

„Astfel pentru angajații din domeniul IT, scutirea de impozit pe venit nu se va mai aplica integral, ci doar pentru venituri brute lunare de 10,000 lei. Important de menționat că veniturile brute sunt veniturile din salarii și cele asimilate salariilor. Mai mult această scutire se va aplica doar în relația cu un singur angajator, adică doar pentru un singur contract, și chiar dacă suma nu este acoperită integral de un contract, facilitatea nu se va putea aplica pe diferență în cazul unui al doilea contract de muncă. Angajatul trebuie să notifice prin declarația pe propria răspundere care este angajatorul care aplică scutirea.

Toate celelalte contribuții se aplică în continuare ca și până acum, mai puțin contribuţia la fondurile de pensii administrate privat, care este opțională.

Posibil impact ar fi migrarea angajatilor către alte forme de organizare (micro, PFA) și de asemenea poate exista un impact negativ asupra fondurilor de pensii”, a adăugat ea.
În ce privește facilitățile din sectorul construcțiilor, industria alimentară și agricultura, acestea se aplică deja în limita veniturilor brute de 10.000 lei brut/luna în sensul că sunt scutite de impozit și parțial de contribuții. „Modificările propuse limitează și aici aplicarea în baza unui singur contract individual de muncă și se elimină scutirile de contribuții, mai puțin contribuția la fondul de pensii privat. Având în vedere că motivarea includerii acestei facilități a fost de a reduce deficitul de forță de muncă în aceste sectoare, sau de a face aceste sectoare mai competitive, un posibil impact poate fi chiar reversul acesteia.

Tot în zona veniturilor salariale, nu în legătură directă cu facilitățile menționate, proiectul de lege introduce o fiscalizare suplimentară pentru anumite beneficii salariale foarte utilizate de angajatori precum tichetele de masa sau voucherele de vacanță (tichetele de masă de acum înainte se pot acorda și numerar).

Dacă acum aceste beneficii sunt impozabile, dar scutite de contribuții sociale, pe viitor se intenționează ca acestea să fie incluse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate, ceea ce se traduce printr un beneficiu net mai mic pentru angajați”, a adăugat Mitriță.

ADEVARUL